 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
ECONOMIE
Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala. |
| StiuCum
Home » economie
» bancile in economie
» Activitatea bancara in perioada 1944 - 1989
|
|
Banca pentru agricultura si industrie alimentara (b.a.i.a.) |
|
| Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara avea sarcina principala de a infaptui politica partidului si statului, in domeniul creditarii si finantarii productiei, prelucrarii produselor agricole, investitiilor si circulatiei marfurilor din agricultura, industria alimentara si sectorul apelor. Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara a luat fiinta in anul 1968. Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara, potrit decretului de organizare si functionare, avea urmatoarele atributii specifice sectorului: Pentru completarea fondurilor proprii, unitatile agricole de stat si cooperatiste, precum si membrii cooperativelor agricole de productie si producatorii particulari, primeau avansuri banesti pentru efectuarea cheltuielilor, prind realizarea productiei contractate a se livra la fondul de stat. 1) Avansurile banesti se acordau diferentiat pe produse, in cote procentuale, fata de valoarea productiei contractate (intre 30% ' 52% pentru unitatile agricole de stat si 21%-57% unitatilor agricole cooperatiste si celorlalti producatori). Avansurile banesti se sileau de catre unitatile care au contractat preluarea produselor agricole, impreuna cu producatorii, sub controlul Bancii pentru Agricultura si Industrie Alimentara. Avansurile banesti se esalonau pe trimestre si, in cadrul acestora, pe luni, tinandu-se seama de obligatia unitatilor producatoare de a-si acoperi cheltuielile de productie, in primul rand, din mijloace proprii. Esalonarea avansurilor se facea tinand seama de specificul fiecarui sector in parte -vegetal si animal. Avansurile banesti aprobate se acordau pentru: achitarea contravalorii lucrarilor mecanice cu plata in bani, a taxelor pentru intretinerea sistemelor si utilajelor de irigatii, plata apei, a semintelor si a materialului saditor, a ingrasamintelor, carburantilor si energiei, cumpararii de animale pentru ingrasat si de pasari, asigurarea furajelor, medicamentelor, plata amortizarii fondurilor fixe si a altor cheltuieli materiale de productie. Avansurile banesti silite pentru productia vegetala, se puteau folosi si pentru plata retributiei, calculata, potrit legii, pentru lucrarile executate. Unitatile, care contractau preluarea produselor agricole la fondul de stat, erau obligate sa urmareasca mersul lucrarilor, iar in cazul in care se constata ca starea de vegetatie a culturilor, densitatea telor si starea efectivelor de animale nu asigurau obtinerea productiei, precum si in cazul in care unitatile producatoare au schimbat destinatia productiei contractate, impreuna cu B.A.I.A., trebuiau sa reduca sau sa retraga avansurile acordate. Recuperarea avansurilor, acordate de unitatile care au contractat si preluat produsele agricole, se facea din: - sumele curente pentru produsele livrate de catre unitatile agricole socialiste si ceilalti producatori agricoli; - desubirile primite de la Administratia Asigurarilor de Stat, in cazul calamitatilor naturale, pe baza cesionarii, cu prioritate a drepturilor de asigurare; - din orice venituri realizate, livrarea altor produse acceptate sau incheierea de noi contracte pentru livrari de produse la fondul de stat. In cazul in care nu erau posibilitati de recuperare a avansurilor banesti, acestea se transformau in credite, pentru care unitatile agricole socialiste si ceilalti producatori agricoli plateau dobanda prevazuta de lege pentru credite nerambursabile la scadenta. Creditele nerambursate la scadenta si dobanzile aferente se recuperau inaintea altor obligatii de plata, din orice disponibilitati ale producatorilor, precum si pe alte cai prevazute de lege. Mijloacele financiare pentru acordarea avansurilor banesti cuvenite se asigurau de catre unitatile care contractau preluarea produselor agricole la fondul de stat, in primul rand din fonduri proprii si, in completare, din credite bancare, pe baza contractelor de livrare, pentm care se oercepeau dobanzile legale prevazute pentru unitatile agricole socialiste. 2) Creditele pe termen scurt se acordau, in general, cu respectarea principiilor de creditare a celorlalte banci, adaptate la specificul agriculturii.In completarea mijloacelor circulante, creditele pe termen scurt se acordau pe baza de garantie si rambursare la termen, pentru urmatoarele destinatii: - actitatea de productie, circulatie, constructii-montaj si de proiectare, neacoperite din mijloacele circulante proprii; - cresterea tineretului bon si on de reproductie, care urma sa treaca la turma de baza; - porcine, pasari, iepuri si alte animale mici de reproductie; -- producerea de furaje, material de tat si realizarea unor produse, care. potrit ului, se industrializau in unitatile proprii. Banca acorda, de asemenea, credite pentru actiuni care asigurau venituri in cursul anului, cum sunt: cresterea de animale si pasari in serii mici. in spatiile de cazare ramase libere din timpul scoaterii animalelor la pasunat-, obtinerea de materii prime pentru a fi prelucrate in sectiile de mica industrie; constituirea, potrit ului, a unor stocuri de produse si materiale necesare productiei, culturi pentru seminte, lucerne si alte asemenea actiuni. Termenele de rambursare a creditelor se sileau la datele ificate pentru trecerea animalelor de productie la turma de baza si de valorificare a procurilor de produse industrializate, potrit ului. Conform relgementarilor in goare, unitatile bancii trebuiau sa controleze ca. la elaborarea urilor de productie si a bugetelor de venituri si cheltuieli, unitatile agricole sa sileasca masuri care sa asigure indeplinirea sarcinilor de productie fizica, reducerea cheltuielilor de productie si incadrarea in normativele financiare aprobate, silirea resurselor proprii, avansurilor banesti si creditelor pentru echilibrarea veniturilor si cheltuielilor, asigurarea restituirii, integral si la termen, a avansurilor si creditelor primite si achitarea celorlalte obligatii de plata. Cu aceste ocazii, B.A.I.A. analiza atent silirea exacta a mijloacelor circulante pentru actitatea curenta, care se compuneau din: a) fonduri proprii; b) resurse atrase; |
|
|
Politica de confidentialitate
|
