 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
ECONOMIE
Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala. |
| StiuCum
Home » economie
» doctrine si curente
» Curente de gindire economica din romania mare in perioada interbelica (1918-1940)
|
|
Semnificatia istorica a marii uniri de la i decembrie i9i8 sl problemele economice majore din romania in perioada interbelica |
|
| Anul 1918a constituit pentru poporul nostru un an de cotitura in evolutia lui istorica si a marcat intrarea victorioasa a tarii noastre in contemporaneitate. Ca rezultat al luptelor seculare ale poporului nostru pentru existenta de sine statatoare si apararea fiintei nationale, precum si in conditiile dezagregarii celor doua mari imperii absolutiste invecinate, devenite anacronice (imperiul austro-ungar si imperiul tarist), in decursul anului 1918 au revenit la trunchiul inatacabil al patriei provinciile subjugate de straini: Basarabia, Bucovina si tinutul Hertei (prin hotaririle din primara si toamna anului 1918), iar apoi Transilnia si Banatul, ca urmare a hotaririi marii adunari populare din 1 decembrie 1918 de la Alba-Iulia. Marea Unire a romanilor din decembrie 1918 a avut o insemnatate istorica, atit in raport cu trecutul, consacrind lupta de peste trei secole a poporului nostru, a oamenilor politici si de cultura pentru desavirsirea statului national unitar roman, cit si in raport cu viitorul, contribuind considerabil la accelerarea progresului economico-social al tarii noastre.Inlaturarea barierelor artificiale dintre provinciile tarii noastre si a dominatiei straine asupra unora dintre acestea, statornicirea granitelor legitime ale statului roman unitar si recunoasterea lui internationala au contribuit la infaptuirea unor schimbari structurale in viata economica si social-politica a tarii, imprimindu-le un caracter de normalitate, favorizind si accelerind lorificarea superioara a potentialului economic al tarii si infaptuirea coerentei firesti dintre componentele aceluiasi organism economic. Noul cadru politic a stimulat considerabil atit procesele economice, cit si gindirea economico-sociala, dind noi dimensiuni unor probleme economice mai vechi, cum au fost problema agrara, problema industrializarii tarii si mai ales problema politicii economice externe a Romaniei Mari, prilejuind amplificarea controverselor metodologico-teoretice si doctrinare in jurul acestor probleme. Cum era firesc, in lucrarile economistilor romani din perioada interbelica s-au impletit in mod organic problemele economice teoretice (de metodologie si economie politica) si problemele economice practice (de politica economica interna si externa si de politica sociala), amindoua presupunind incursiuni istorice mai mult sau mai putin cuprinzatoare (deci preocupari de istoria economiei nationale si de istoria mondiala si nationala a teoriilor si doctrinelor economice). Daca avem in vedere ordinea cronologica in care s-au impus diferite probleme economice in atentia guvernantilor timpului si a opiniei publice, atunci problemele economice majore ale acestei perioade au fost: problema agrara, ramasa in suspensie din 1907 si readusa pe prim in timpul primului razboi mondial; strategia dezvoltarii pe termen lung a complexului economic national si, in acest context, vechile alternative (prioritatea industriei sau a agriculturii, oportunitatea protectionismului mal sau a liberului schimb); problema rolului economic al statului roman (implicarea lui in politica interna si externa); problema spinoasa a locului tarilor mici si mijlocii, mai ales a celor cu profil preponderent agrar, in cadrul relatiilor economice internationale, problema perspectivelor de viitor ale economiei romanesti in contextul marilor mutatii care au avut loc in aceasta perioada pe mondial (economia ificata centralizata din URSS, economia comandata din Germania fascista, economia dirijata din tarile industrializate cu stravechi traditii liberale etc). O atentie crescinda a fost acordata in aceasta perioada problemelor economice teoretice (de economie politica) si istorice (de istorie a economiei nationale si mondiale ca si de istorie a gindirii ecnomice, respectiv a doctrinelor economice), din nevoia de a explica mai riguros atit problemele specifice cu care era confruntata tara noastra in acel timp, cit si unele dereglari, contradictii si dezechilibre din economia mondiala care au avut loc in perioada interbelica, mai ales puternica criza economica din anii 1929/1933 si unele politici economice de exceptie (protectionismul excesiv al tarilor dezvoltate) in raport cu postulatele gindirii economice conventionale (liberale) care dominau in tarile occidentale. Pentru a-si moti in mod suplimentar optiunile, economistii din Romania interbelica recurgeau tot mai frecvent la analize ative de sisteme economice si de doctrine economice atit din literatura nationala de specialitate, cit si din cea straina. Daca avem in vedere importanta practica a problemelo/ economice dezbatute de economistii din tara noastra in perioada interbelica, pe primul loc s-a situat problema strategiei de faurire si dezvoltare a complexului economic national pe termen lung, respectiv probleme de terapie economico-sociala, de politica interna macroeconomica si de politica economica externa, intrucit de acestea depindeau asigurarea si consolidarea independentei economice si politice a tarii ca si ridicarea nivelului de civilizatie si cultura a intregii populatii. Conditia unei strategii realiste de dezvoltare economica a tarii noastre o constituia diagnoza starii de lucruri existente in acest domeniu, ceea ce a presupus clarificarea naturii si particularitatilor economiei romanesti in perioada interbelica in atie cu alte tari, indeosebi cele puternic industrializate. Premisa unei diagnoze corecte a economiei romanesti o constituia insa intelegerea procesului istoric de aparitie si evolutie a economiei moderne de piata pe teritoriul tarii noastre, ceea ce i-a obligat pe toti marii economisti ai timpului sa se ocupe si de probleme de istorie economica, drept suport al preocuparilor lor economice cu caracter pozitiv si normativ. Numeroase lucrari din aceasta perioada au fost consacrate istoricului economiei de schimb si circulatiei monetare pe mondial si national, precum si originii, evolutiei si rolului istoric al burgheziei romane.In legatura cu nevoile practice ale politicii economice si cu dezbaterile parlamentare ale acesteia s-au dezvoltat o serie de ramuri specializate ale stiintelor economice, cum au fost finantele publice, circulatia monetara si schimburile lutare, economia agrara, economia industriala, creditul si sistemul bancar, economia transporturilor, politica fiscala, etc. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
