 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
ECONOMIE
Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala. |
| StiuCum
Home » economie
» economie comerciala
» Evolutia comertului international in perioada postbelica
|
|
Instrumentele de politica comerciala de natura tarifara (vamala) |
|
| Parte componenta a politicii comerciale a unui stat, politica mala este realizata cu ajutorul reglementarilor adoptate de stat care vizeaza intrarea sau iesirea in/din tara a marfurilor si care implica: controlul cu ocazia trecerii frontierei de stat a marfurilor si mijloacelor de transport, indeplinirea formalitatilor male si plata taxelor male (sau impunerea mala). Instrumentele principale cu ajutorul carora se realizeaza politica mala sunt, in primul rand, tarifele male care cuprind taxele male care se percep asupra marfurilor importate (sau exportate) si in al doilea rand legile male, codurile male si regulamentele male, situatia prezentandu-se diferit de la un stat la altul in ce priveste g In cadrul politicii male, impunerea mala a jucat si continua sa joace rolul principal. Ea indeplineste trei functiuni: a) de natura fiscala (taxele male fiind o sursa de venit la bugetul statului); b) de natura protectionista (protejeaza economia nationala de concurenta straina in sensul ca taxa mala perceputa la import ridica pretul marfii importate reducandu-i forta concurentiala in raport cu produsul indigen); c) de negociere (in sensul ca statele pot negocia intr-un cadru bilateral sau multilateral concesii male - reciproce sau nereciproce - care pot stimula schimburile comerciale). Impunerea mala s-a practicat si in oranduirile precapitaliste, indeplinind in special o functie fiscala. In capitalism, pe langa functia fiscala, s-au accentuat functiile de protejare, de negociere si adesea chiar de discriminare in relatiile comerciale internationale. Taxele male Taxele male sunt impozite indirecte percepute de catre stat asupra marfurilor atunci cand acestea trec granitele male ale tarii respective. Din aceasta definitie rezulta ca taxele male sunt un instrument de politica comerciala de natura fiscala, constituind o sursa de venit la bugetul statului, cu o incidenta directa asupra pretului produselor care fac obiectul comertului exterior. Taxele male pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii: a) dupa scopul impunerii (sau nivelul impunerii); b) dupa obiectul impunerii (sau dupa felul operatiei de comert exterior, sau directia circulatiei marfurilor in comertul exterior); c) dupa modul de percepere (sau de asezare); d) dupa modul de silire (sau fixare de catre stat). a) Dupa scopul impunerii, taxele male se impart in doua categorii: taxe male cu caracter fiscal si taxe male cu caracter protectionist. Ele se deosebesc dupa nivelul impunerii; cele cu caracter fiscal au in general un nivel redus, singurul scop pentru care se percep fiind obtinerea de venituri pentru bugetul statului; cele cu caracter protectionist au in general un nivel ridicat, prin intermediul lor urmarindu-se in primul rand reducerea fortei concurentiale a marfurilor importate si implicit protejarea pietei interne de concurenta straina. b) Dupa obiectul impunerii, taxele male sunt de trei feluri: de import, de export si de tranzit. Taxele male de import se percep asupra marfurilor importate atunci cand acestea trec granitele male ale tarii importatoare. Ele constituie un principal mijloc de protejare a produselor nationale fata de concurenta straina, contribuind direct la ridicarea pretului marfurilor importate si facandu-le din acest punct de vedere mai putin competitive in raport cu cele indigene. Daca, in principiu, ele sunt platite de firma importatoare si sunt suportate de consumatorul final pentru ca ele sunt incluse in pretul de desfacere pe piata interna a marfurilor importate, in practica, uneori, ele sunt suportate, partial, de catre firma exportatoare care, pentru a contracara efectul nefavorabil al taxei male asupra competitivitatii marfurilor sale, poate recurge la reduceri ale pretului de ofertare. Taxele male de import au o serie de trasaturi caracteristice: au cea mai larga raspandire pe international, vizeaza cel mai larg nomenclator al produselor supuse impunerii male, se practica pe perioade lungi de timp, au in general un nivel mai ridicat decat cele de export si de tranzit si fac obiectul negocierilor intr-un cadru bi sau multilateral. Taxele male de export se percep de catre stat asupra marfurilor indigene atunci cand acestea sunt exportate. Ele nu au o larga raspandire pe international, comparativ cu cele de import, se percep la un nomenclator redus de produse si pe perioade limitate de timp. Prin intermediul lor, pe langa scopul fiscal, se pot urmari, in general, doua obiective si anume: a! fie ridicarea pretului la produsele respective pe piata internationala (cu conditia ca statul respectiv sa fie un principal exportator si furnizor pe piata internationala la produsele vizate); b' fie limitarea unor exporturi (de regula, produse neprelucrate - materii prime industriale sau agricole, care sa fie prelucrate in tara intr-o cantitate tot mai mare si exportate apoi ca produse manufacturate) pentru a incuraja dezvoltarea anumitor ramuri industriale pentru care tarile respective dispun de o baza corespunzatoare de materii prime. O serie de tari in curs de dezvoltare au recurs si recurg destul de frecvent la impunerea unor taxe male de export la unele materii prime (bumbac, lana, piei, minereuri etc.) sau chiar semifabricate pentru a incuraja prelucrarea in tara a unei cantitati mai mari de astfel de produse si a mari exportul de produse manufacturate rezultate din prelucrarea lor in industria nationala. Taxele male de tranzit se percep de catre stat asupra marfurilor straine care tranziteaza (traverseaza) teritoriul mal al tarii respective. Ele nu au o raspandire prea larga pe international si, de regula, atunci cand se percep, ele au un nivel scazut intrucat statele sunt interesate sa incurajeze tranzitul pe teritoriul lor, acesta fiind o importanta sursa de venituri (ca urmare a utilizarii cailor si mijloacelor de transport, a porturilor, a depozitelor, antrepozitelor etc). Scopul perceperii taxelor male de tranzit este pur fiscal. c) Dupa modul de percepere a taxelor male, acestea sunt de trei feluri: ad-lorem, specifice si mixte. Taxele male ad-lorem se percep de catre stat asupra lorii male a marfurilor importate (sau exportate) si se silesc sub forma unor cote procentuale care se raporteaza la loarea mala a marfurilor respective (ex.: 10% din loarea Vamala a unui automobil, tractor, locomoti, a unei tone de petrol, carbune, minereu etc). Acestea sunt cele mai vechi taxe cunoscute in istoria comertului international si cele mai raspandite pe mondial. Ele prezinta antajul ca sunt mult mai usor de silit (in comparatie cu cele specifice) intrucat presupun doar fixarea unei cote procentuale care se raporteaza la loarea mala a marfurilor (pentru grupe intregi de produse) si nu implica elaborarea unui tarif mal detailat (ca in cazul perceperii taxelor male specifice). Cu toate acestea, taxele male ad-lorem prezinta si unele inconveniente, datorate in special sensibilitatii lor la oscilatiile conjuncturale ale preturilor pe pietele internationale de marfuri. In cazul scaderii preturilor la marfurile importate, prin perceperea taxelor male ad-lorem se reduce volumul incasarilor din taxele male percepute, iar efectutul protectionist al acestora scade. Practica arata insa ca acest inconvenient poate fi depasit prin perceperea temporara a unor taxe male suplimentare la produsele ale caror preturi au scazut, sau prin perceperea alaturi de taxa mala ad-lorem si a unor taxe male specifice (tot temporar). Un alt inconvenient al acestui gen de taxe rezulta din faptul ca el poate deschide calea unui camp larg de abuzuri. De pilda, adeseori marfurile importate nu sunt facturate la pretul real de cumparare, ci la un pret mai redus (prin intelegere intre firma importatoare si cea exportatoare) pentru a se plati o taxa mala mai mica. Exista remedii si pentru inlaturarea acestui inconvenient1. Taxele male specifice se percep de catre stat pe unitatea de masura fizica a marfurilor importate (sau exportate) (bucata, tona, metru cub, metru patrat, gon etc) si se silesc sub forma unei cifre (sume) absolute in moneda tarii respective (de ex.: 1000 unitati monetare (lei, dolari DM, franci francezi, lire englezesti etc.) pentru o tona de petrol, grau, porumb, pentru un tractor de 50 CP, un automobil marca Ford etc). Practicarea taxelor male specifice este foarte greoaie si complexa intrucat presupune existenta unui tarif mal foarte detailat, care trebuie sa fie mereu completat si revizuit pe masura ce apar noi tipuri de produse ce intra in circuitul pietei internationale (de ex.: nu este suficient sa se inscrie in tariful mal pozitia "tractoare" pentru ca impunerea mala specifica'obliga la silirea unei taxe male diferita pentru fiecare tip de tractor). Acesta este dezantajul principal pentru care acest gen de taxe male nu au o larga raspandire pe international. Cu toate acestea, taxele specifice prezinta si unele antaje (in raport cu cele ad-lorem) si anume: ele inlatura posibilitatea frustrarii statului de drepturile legale de ma intrucat taxa mala se raporteaza la unitatea de masura fizica a marfii importate; totodata, volumul incasarilor la bugetul statului din perceperea acestor taxa nu este influentat de oscilatiile conjuncturale ale preturilor, ci numai de volumul fizic al importurilor. Datorita nivelului ei fix, pe o anumita perioada de timp, taxa mala specifica determina o incarcare mala diferita a marfurilor1 importate in conditiile oscilatiei preturilor pe piata internationala la produsele respective. Ca urmare, folosirea taxelor male specifice prezinta antajul, fata de cele ad-lorem, ca au un efect protectionist mai ridicat cand preturile la produsele importate scad si invers. Luand in considerare antajele si dezantajele folosirii celor doua forme de percepere a taxelor male (ad-lorem si specifice) tot mai frecvent, indeosebi in tarile dezvoltate, o tot mai larga raspandire au inceput sa capete sistemele mixte de percepere a acestora. Taxele male mixte se percep atunci cand taxele male ad-lorem nu sunt destul de eficace ca mijloc de protectie; in aceste cazuri, pe langa taxa mala ad-lorem se mai percepe, temporar, si o taxa mala specifica atunci cand preturile inregistreaza importante scaderi. d) Dupa modul de silire sau fixare de catre stat, taxele male se impart in 4 categorii: autonome (sau generale), conventionale (sau contractuale),preferentiale (sau de favoare), de retorsiune (sau de raspuns), acestea din urma imbracand doua forme (taxe anti-dumping si taxe compensatorii). Taxele male autonome (generale) sunt silite de catre stat in mod independent si nu pe baza unor conventii bi sau multilaterale incheiate cu alte state. De regula, aceste taxe se percep asupra marfurilor care provin din tarile cu care statul respectiv nu are incheiate acorduri comerciale si nu se aplica in relatiile cu aceste state clauza natiunii celei mai favorizate. Altfel spus, aceste taxe se aplica in afara regimului clauzei natiunii celei mai favorizate si de aici decurg doua trasaturi caracteristice ale acestora: au un nivel foarte ridicat (fiind deseori prohibitive) si nu fac obiectul negocierilor, constituind o puternica bariera in calea schimburilor comerciale dintre state. Taxele male conventionale (contractuale) se silesc de catre stat prin intelegere cu alte state, conform clauzelor silite prin acordurile bi sau multilaterale incheiate. Ca regula generala, aceste taxe se percep asupra marfurilor provenind din tarile care isi acorda reciproc clauza natiunii celei mai favorizate. Deci ele se aplica in regimul clauzei natiunii celei mai favorizate si de aici decurg doua trasaturi caracteristice: sunt mult mai reduse decat cele autonome si, in general, fac obiectul negocierilor tarifare in cadrul Acordului General pentru Tarife si Comert. Taxele male preferentiale (de favoare) sunt taxe foarte reduse (uneori chiar zero) care se aplica tuturor sau numai anumitor marfuri importate din anumite tari si care nu se extind asupra marfurilor provenind din celelalte tari. Ele reflecta un regim de favoare ce se sileste intre anumite tari si care nu se extinde asupra celorlalte state, fiind o derogare de la clauza natiunii celei mai favorizate. Aranjamentele preferentiale (reciproce sau nereciproce) au proliferat in perioada postbelica (ex.: gruparile economice integrationiste, S.G.P., S.G.P.C., protocoale preferentiale, conventii preferentiale etc). Taxele male de retorsiune (de raspuns) se aplica de catre stat ca represalii si ca raspuns la politica comerciala neloiala a altor state (politica de dumping si politica de subventionare a exporturilor). Aceste taxe imbraca doua forme: taxe anti-dumping si taxe compensatorii si se percep ca taxe male suplimentare, peste taxele male in vigoare. Ele au un nivel presilit in sensul ca nu pot depasi un anumit nivel, respectiv taxele anti-dumping nu pot depasi marja de dumping (adica diferenta dintre pretul international si pretul de dumping - mai redus - cu care s-a incercat penetrarea pe o anumita piata), iar cele compensatorii nu pot depasi nivelul subventiei de export (sau al primei directe la export). Ele au ca obiectiv anihilarea efectelor negative pe care le produc cele doua politici comerciale neloiale, dar nu se pot percepe decat numai dupa ce s-a declansat o procedura de ancheta prin care sa se faca doda ca a avut loc o astfel de politica neloiala care a produs un prejudiciu grav sau este pe cale sa se produca acest prejudiciu. Daca se face aceasta doda se poate lua masura de raspuns in spiritul celor doua coduri de conduita negociate (si renegociate) in cadrul GATT: codul antidumping si codul privind subventiile de export si taxele compensatorii. Ca urmare a acestor trasaturi caracteristice aceste taxe de retorsiune au o dubla natura: tarifara si netarifara. Tarifele male Tariful mal este un catalog care cuprinde nomenclatorul produselor supuse impunerii male, precum si taxa (taxele) mala perceputa asupra fiecarui produs sau grupa de produse. Ca regula generala, sunt cuprinse in acest catalog si produsele scutite de impunerea mala la importul lor pe teritoriul mal al tarii respective (sau la export). Doua probleme vor fi tratate cu privire la tarifele male: clasificarea marfurilor in aceste tarife si formele pe care le imbraca acestea.Incercari de clasificare a marfurilor in tarifele male s-au facut si in trecut, luandu-se ca baza criterii diferite: originea marfurilor (animala, vegetala, minerala) si gradul lor de prelucrare (materii prime, semifabricate, produse finite) sau o combinatie a acestor doua criterii. Astfel de incercari finalizate in nomenclatoare speciale de clasificare a marfurilor intalnim in perioada postbelica. Astfel, in anul 1950, Biroul de Statistica al ONU a elaborat o Clasificare tip standard pentru comertul international (Standard International Trade Clasification -S.I.T.C.; Clasification type pour le Commerce international - C.T.C.I.). Aceasta clasificare, care a suferit o serie de modificari pe parcursul timpului, a fost facuta din nevoi de ordin statistic, care sa permita ONU si altor organizatii sa poata urmari la nivel international evolutia comertului exterior al tuturor statelor lumii. Acest sistem de clasificare este in vigoare si astazi si, potrivit lui, statele raporteaza informatiile statistice vizand evolutia comertului lor exterior (volum loric, dinamica, structura pe marfuri, orientarea geografica a exportului si importului etc). Aceasta este o clasificare pe cinci cifre (sectiuni, diviziuni, grupe, subgrupe si pozitii tarifare). Din initiati Acordului General pentru Tarife si Comert, tot in anul 1950 a fost adoptata la Bruxelles Conventia privind clasificarea marfurilor in tarifele male, potrivit careia a fost elaborat un nomenclator de baza unic denumit initial Nomenclatorul Vamal de la Bruxelles (N.V.B.) si ulterior Nomenclatorul Consiliului de Cooperare Vamala de la Bruxelles (N.C.C.V.). Si el a suferit o serie de modificari pe parcurs, ramanand insa la o clasificare pe patru cifre (sectiuni (21), module (99), pozitii si subpozitii tarifare). La el au aderat cea 150 de state ale lumii. Sistemul acesta avea menirea sa usureze negocierile tarifare in cadrul GATT-ului (prin raportarea tuturor statelor participante la negocieri la aceleasi pozitii si subpozitii tarifare). Dar, dupa cum se stie, chiar unele state membre ale GATT nu au aderat la acest nomenclator (ex.: SUA, Canada), and nomenclatoare proprii (pentru import si pentru export) mult mai detailate decat cele prezentate mai sus. Si aceasta situatie intarzia si ingreuna negocierile tarifare. De aceea, s-au manifestat noi preocupari pe linia adoptarii unui nomenclator unic la care sa participe toate statele lumii. In acest cadru se inscrie adoptarea in iunie 1983 la Bruxelles, sub egida Consiliului de Cooperare Vamala, a Conventiei privind sistemul armonizat de descriere si codificare a marfurilor. Acest sistem prezinta urmatoarele caracteristici principale: a) are la baza cele doua nomenclatoare cel mai larg raspandite pe international (N.C.C.V. si C.T.C.I.); b) clasificarea marfurilor in cadrul acestui sistem armonizat de descriere si codificare a marfurilor are la baza criteriul combinat al originii si gradului de prelucrare a marfurilor; c) este flexibil, in sensul ca poate fi folosit ca atare sau luat ca baza pentru o forma prescurtata sau mai detaliata de clasificare; d) prezinta o serie de antaje esentiale in raport cu vechile sisteme de clasificare a marfurilor in tarifele male si anume: - faciliteaza derularea schimburilor comerciale internationale prin atenuarea sau eliminarea divergentelor cu privire la incadrarea tarifara a produselor si implicit cu privire la detrminarea nivelului taxelor male aplicabile; - faciliteaza colectarea, compararea si analiza datelor statistice referitoare la schimburile comerciale internationale; - satisface, simultan, nu numai necesitatile de codificare ale autoritatilor male, ci si cele ale organismelor de statistica, ale producatorilor, comerciantilor si carausilor etc. Pana in prezent au aderat la acest sistem de descriere si codificare a marfurilor in tarifele male marea majoritate a statelor lumii (inclusiv Romania). Cat priveste tipurile de tarife male folosite pe international, acestea sunt de doua feluri: simple si compuse. Tarifele male simple sunt acelea care au o singura coloana de taxe male pentru toate produsele supuse impunerii male, indiferent de provenienta lor (taxe conventionale). Acestea sunt folosite, de regula, de unele tari in curs de dezvoltare, desi in practica si unele dintre acestea folosesc mai multe tipuri de taxe male (indeosebi preferentiale). Tarifele male compuse sunt acelea care au doua sau mai multe coloane de taxe male, fiecare aplicandu-se marfurilor provenind din anumite tari. Taxele male inscrise in aceste coloane pot fi: conventionale, autonome, preferentiale (pe baza de reciprocitate sau pe baza de nereciprocitate). Acest gen de tarife are cea mai larga raspandire pe international, f Tarifele male, implicand impunerea mala, sunt instrumente de politica comerciala admise de catre GATT, cu conditia sa nu fie prohibitive (in ce priveste nivelul taxelor male), cu ajutorul carora se protejeaza piata interna de concurenta straina, pe baza carora se pot negocia concesii tarifare sau se pot institui masuri de discriminare in relatiile comerciale cu anumite state. Efectul protectionist al tarifelor male; protectia nominala si protectia efecti Efectul protectionist al tarifelor male imbraca doua forme: a) cea a protectiei nominale (de regula, mai mica decat cea efecti) si b) cea a protectiei efective (de regula, mai mare decat cea nominala) Protectia nominala vizeaza loarea intregului produs supus impunerii male si este exprimata de taxele male inscrise in tarifele male oficiale ale statelor, date publicitatii. De aceea, aceste taxe male mai poarta denumirea de taxe male nominale. Nivelul taxelor male nominale percepute la importul de marfuri este diferit de la un produs la altul, de la o grupa de produse la alta; ca regula generala, acest nivel al impunerii male este direct proportional cu gradul de prelucrare a marfurilor. area pur cantitati a nivelului taxelor male nominale, fara a se tine seama de gradul de prelucrare a marfurilor supuse impunerii male, nu este suficienta pentru a aprecia intensitatea (efectul) actiunii acesteia ca instrument de protectie. Pentru a aprecia aceasta intensitate se opereaza cu protectia efecti, care vizeaza loarea nou creata si incorporata in produsul supus impunerii male (adica manopera). Protectia efecti masoara sporul lorii nou create pe unitatea de produs finit in absenta tarifului mal. Daca protectia nominala este cunoscuta, cea efecti trebuie calculata. Prima concluzie si anume: protectia efecti riaza direct proportional cu nivelul taxei male nominale perceputa asupra produsului finit si invers proportional cu nivelul taxei male nominale perceputa asupra materiei prime ce intra in conponenta produsului finit. Acest aspect prezinta importanta intrucat studierea tarife lor male ale tarilor dezvoltate arata ca nivelul taxelor male percepute la impo-t creste in functie de gradul de prelucrare al produselor importate. De aici rezulta ca din punctul de vedere al tarilor in curs de dezvoltare sunt favorizate exporturile de produse neprelucrate pe pietele tarilor dezvoltate si sunt descurajate exporturile de produse prelucrate industrial. Interes prezinta acest aspect si pentru aprecierea reala a efectului reducerii taxelor male de import intr-un cadru bi sau multilateral. Etperienta arata ca au fost frecvente cazurile cand, in urma reducerii taxelor male ce import la produsele prelucrate industrial, s-a putut ajunge, in anumite limite, la o protectie efecti mai ridicata decat inainte, daca in urma acestui proces de redi.cere creste dispersia tarifara (adica diferenta intre nivelul taxelor male pe grupe de produse in functie de gradul lor de prelucrare: materii prime, semifabricate si produse finite). d) de pilda, daca taxa mala la produsul finit se reduce de la 10% la. 8%, iar taxa mala la materia prima se reduce de la 5%. la 0% dispersia tarifara creste de la 5 puncte procentuale la 8 puncte procentuale; in acest caz creste si rata protectiei efective. De aici se desprinde a doua concluzie si anume:protectia e'ecti riaza direct proportional cu nivelul dispersiei tarifare, daca aceasta creste, sporeste si protectia efecti si invers. Protectia efecti depinde nu numai de nivelul celor doua categorii de taxe male (la produsul finit si la materia prima - inclusiv dispersia tarifara) cat si de proportia in care se combina factorii de productie (sau de gradul de prelucrare a produsului). a treia concluzie: cu cat ponderea manoperei (lorii nou create) incorporata in produsul finit este mai mica, iar ponden a materiei prime este mai mare, deci cu cat gradul de prelucrare a produsului supus impunerii male este mai redus, chiar in conditiile perceperii unei taxe male nominale scazuta perceputa asupra produsului finit, rata protectiei efective este mai ridicata si invers. Aceasta situatie dezantajeaza tot tarile in curs de dezvoltare pentru ca ele exporta, in general, produse cu grad scazut de prelucrare industriala. Acesta este unul din motivele pentru care aceste tari au cerut facil'tati tarifare (regim preferential) pe pietele tarilor dezvoltate pentru produsele ior manufacturate, cerinta, in parte, satisfacuta prin instituirea din 1971 a sistemului generalizat de preferinte male nereciproce si nediscriminatorii in favoarea tarilor in curs de dezvoltare S.G.P. Teritoriul mal Teritoriul mal este acel teritoriu in interiorul caruia este in vigoare (se aplica) un anumit regim mal, o anumita legislatie mala. De regula, teritoriul mal al unui stat coincide cu teritoriul sau national. Sunt insa si cazuri frecvente, in perioada postbelica, cand teritoriul mal al unui stat este mai mare sau mai mic decat teritoriul sau national. in aceste cazuri avem de-a face fie cu extinderea teritoriului mal, fie cu restrangerea acestuia. Daca doua sau mai multe state convin sa formeze impreuna o uniune mala, atunci teritoriul mal insumeaza teritoriul statelor participante la aceasta uniune. in acest caz are loc extinderea teritoriului mal (anexiune sau includere mala). Tarile care participa la formarea uniunii male desfiinteaza (dintr-o data sau treptat) barierele tarifare si netarifare in relatiile comerciale reciproce (pentru toate bunurile sau numai pentru o parte dintre acestea), iar in relatiile cu tertii aplica o politica comerciala comuna si in primul rand, un tarif mal comun. Uniunile male sunt principala forma de extindere a teritoriului mal si sunt de doua feluri: a) perfecte (sau complete), cand sunt vizate toate produsele care se schimba reciproc si cu tertii si b) imperfecte (incomplete), cand sunt vizate numai o parte din produsele care se schimba reciproc si cu tertii. O forma secundara de extindere a teritoriului mal o constituie si zonele de liber schimb. in cazul acestora, tarile participante la zona elimina (dintr-o data sau treptat) barierele tarifare si netarifare in relatiile comerciale reciproce pentru toate produsele sau numai pentru o parte dintre acestea, iar in relatiile cu tertii nu instituie o politica comerciala comuna, fiecare tara membra pastrandu-si independenta in materie de politica comerciala. Deci aceste zone de liber schimb constituie o forma de extindere a teritoriului mal numai in ce priveste schimburile comerciale reciproce nu si cu tertii. Ele sunt tot de doua feluri: a) perfecte (complete) si b) imperfecte (incomplete). Primele vizeaza toate produsele care se schimba reciproc, iar celelalte vizeaza numai o parte din produsele care se schimba reciproc. Crearea de uniuni male si zone de liber schimb este admisa de catre Acordul General pentru Tarife si Comert ca o derogare de la clauza natiunii celei mai favorizate. Restrangerea teritoriului mal (excludere sau exceptare mala) este exceptarea de la regimul mal in vigoare a unei portiuni dintr-un stat national (un port, o parte dintr-un port sau alta zona comerciala sau industriala). in aceste zone nu se percep taxe male de import. Prin exceptarea de la regimul mal in vigoare a acestor zone, teritoriul mal al unui stat este mai mic decat teritoriul statului national, iar granitele male nu mai coincid cu cele ale statului. Aceste zone exceptate de la regimul mal in vigoare al unui stat poarta denumirea generica de zone libere. Pe international ele imbraca diferite denumiri cum sunt, spre exemplu: zone portuare scutite de impozite, zone libere comerciale, zone libere industriale de export, zone economice speciale (in R.P.Chineza), zone libere de depozitare, porturi libere sau porturi franco, etc. in aceeasi categorie intra si antrepozitele male. Ca regula generala, marfurile straine introduse temporar in aceste zone sunt scutite de plata taxelor male pana la precizarea ulterioara a destinatiei lor, dar nu sunt scutite si de plata taxelor de antrepozitare. in interiorul acestor zone, marfurile pot suferi anumite prelucrari, transformari, reconditionari, selectari, reambalari, masurari etc, in urma carora pot fi orientate spre piata interna (in teritoriul mal) fiind, in acest caz, supuse impunerii male, pot iesi din teritoriul statului respectiv pe care il pot tranzita spre alte state, ramanand scutite de plata taxelor male de import (sau si tranzit), sau pot fi introduse in procesul productiv in zona libera unde au fost depozitate temporar. Si in acest caz ele raman scutite de plata taxelor male de import. De regula, in aceste zone libere pot fi create intreprinderi comerciale de import si export, intreprinderi industriale in vederea transformarii produselor importate pentru a fi ulterior exportate (partial sau total), fara perceperea taxelor male sau impunerea de alte restrictii, dar cu respectarea legilor in vigoare in acele state. Zonele economice speciale, care au inceput sa fie create in R.P.Chineza in ultimii 10-l5 ani, pastreaza caracteristica zonelor libere (scutite de taxe male de import), dar prezinta si unele particularitati, cum sunt: a) dimensiunea acestora este mare si foarte mare (mii de ha) in raport cu zonele libere obisnuite care au o dimensiune redusa (cate zeci de ha); b) obiectivul urmarit prin constituirea acestor zone este atragerea capitalului strain caruia i se acorda facilitati insemnate (scutiri de impozite pe venit, scoaterea din tara a profitului in luta etc.) pentru a pune in loare resursele naturale insemnate si forta de munca imensa de care dispun zonele respective. Experienta arata ca aceste zone au diseminat pe o parte insemnata a teritoriului chinez, atragand importante investitii de capital si ridicand nivelul de dezvoltare economica al acestora. Cat priveste antrepozitele male, acestea sunt depozite in care pot fi depuse si pastrate marfuri importate (sau marfuri straine in tranzit) pe o perioada determinata de timp, fara a se plati taxele male de import, dar cu plata legala a taxelor de antrepozitare. Aceste produse pot intra in regimul normal al importurilor, fiind supuse impunerii male sau pot tranzita teritoriul mal al staului respectiv, fara a fi supuse impunerii male Antrepozitele male pot fi plasate in centrele comerciale si industriale mai importante sau in zone care faciliteaza tranzitul marfurilor. Ele sunt de doua feluri: reale si nominale. Antrepozitele reale sunt constructii special amenajate in vederea depozitarii si pastrarii in conditii corespunzatoare a marfurilor pentru o perioada limitata de timp (in general, maximum 2 ani). Ele sunt administrate de birouri male care urmaresc intrarea, manipularea si iesirea marfurilor din aceste antrepozite. Scopul depunerii marfurilor in aceste antrepozite male este selectionarea, amestecul, conditionarea, reambalarea, masurarea marfurilor respective inainte de precizarea destinatiei lor ulterioare. Daca antrepozitul real nu satisface solicitarile (ca volum fizic), se pot construi asa numitele antrepozite nominale (sau fictive) and acelasi regim ca si cele reale, dar neintrunind absolut toate conditiile pentru pastrarea produselor respective. De aceea, in aceste depozite nu pot fi pastrate decat numai anumite produse care se deterioreaza mai greu. In general, taxele de antrepozitare percepute in cazul antrepozitelor nominale sunt ce mai mici decat cele percepute in antrepozitele reale.In concluzie, se poate spune ca, prin crearea de zone libere (inclusiv antrepozite male), statele urmaresc o serie de obiective, cum sunt: promorea si dezvoltarea » regiunilor respective, punerea in loare a resurselor naturale interne si a fortei de munca disponibile, atragerea de capital strain, incurajarea tranzitului pe teritoriul tarii respective, sporirea incasarilor la bugetul statului etc. Incidente ale uniunilor male asupra schimburilor comerciale internationale Crearea uniunilor male (si intr-o anumita masura a zonelor de liber schimb) provoaca anumite modificari ale fluxurilor comerciale ale tarilor participante la astfel de grupari economice determinate de faptul ca, prin masurile de politica comerciala promote sunt, in general, incurajate schimburile comerciale reciproce si descurajate (restranse relativ) schimburile comerciale cu tertii.In literatura de specialitate, indeosebi in perioada postbelica au fost puse bazele unei aderate teorii a uniunilor male , odata cu proliferarea fenomenului integrationist. Bazele teoretice ale uniunii male au fost puse inca din secolul al XlX-lea de catre teoreticianul german Friderich List odata cu constituirea in 1834 a asa numitului "Zollverein", alcatuit din cele 39 de statulete care in 1871 au format Germania. El sustinea atunci ca liberalizarea comertului prin inlaturarea taxelor male, chiar la nivel regional, poate contribui la cresterea bunastarii mondiale .In perioada postbelica, contributii la elaborarea teoriei uniunii male au adus economistii Iacob Viner, James Meade, R.S.Lipsey, K.Lancaster, H.G. Johnson, Bela Balassa si altii. Primul dintre acestia, economistul american Iacob Viner, respingand teoria potrivit careia liberalizarea comertului, chiar si la nivel regional sau subregional, ar duce la cresterea bunastarii mondiale, a introdus in literatura de specialitate notiunile (termenii) de "creare" si "deturnare" (deviere) de comert, preluate si folosite apoi si de alti economisti care au adus anumite contributii in domeniul teoriei uniunilor male. Prin "crearea de comert", Iacob Viner intelege aparitia de noi fluxuri comerciale in cadrul uniunilor male care inlocuiesc sursele de furnizare mai putin eficiente cu sursele cele mai antajoase din punctul de vedere al costurilor de productie. Aceasta este "crearea interna de comert". Daca inlocuirea unor fluxuri mai putin eficiente din interiorul uniunii male se face cu fluxuri mai eficiente din afara uniunii male, atunci are loc fenomenul de "creare externa de comert" (sau "deturnare negati de comert"). Acest fenomen poate apare numai in situatia in care tarile care s-au constituit intr-o uniune mala aveau inainte de aceasta tarife male cu taxe male foarte ridicate, iar dupa instituirea uniunii male au pus in aplicare un tarif mal comun cu un nivel al impunerii male mai redus. Prin "deturnare"("deviere" sau "reorientare") de comert se intelege inlocuirea surselor mai eficiente (sub aspectul costurilor de productie) de furnizare a marfurilor din afara uniunii male cu surse interne din cadrul uniunii male mai putin antajoase (eficiente). Aceasta este posibil ca rezultat al liberalizarii schimburilor comerciale reciproce si a instituirii unui protectionism colectiv fata de terti. Economistul Iacob Viner, analizand fenomenele de "creare" si "deturnare de comert", a considerat ca uniunea mala, provocand asupra productiei atat efecte de creare cat si de deturnare a comertului, efectul net fi dat de diferenta dintre acestea. Daca uniunea mala produce cu precadere efecte de "creare de comert", aceasta fi o masura care pledeaza in favoarea liberalizarii comertului international. Si invers, daca uniunea mala ar determina cu precadere efecte de "deturnare de comert", aceasta ar influenta nefavorabil procesul de liberalizare a comertului international. a) in conditiile perceperii unei taxe male prohibitive de 100% la import. Daca se realizeaza uniunea mala intre tarile I si II, preturile ce se vor inregistra pe piata tarii I vor fi de 35 la productia proprie, 26 din tara II si 40 din tara III (terta). in acest caz, cumparatorii din tara I vor prefera sa cumpere produsul X din tara II la preturi mai scazute (26) fata de cele inregistrate pe piata interna (35); are loc astfel fenomenul de "creare interna de comert". Renuntarea la importul din tara III (terta) cu costurile de productie cele mai scazute (dar fata de care se aplica o taxa mala de 100%) demonstreaza fenomenul de "deturnare de comert". b) In conditiile perceperii unei taxe male de 50% la import. Daca se realizeaza uniunea mala tot intre tarile I si II, preturile ce se vor inregistra pe piata tarii I vor fi de 35 la productia proprie, 26 din tara II si 30 din tara III (terta). in acest caz, cumparatorii din tara I vor prefera sa cumpere produsul X din tara II la preturi mai scazute (26) fata de cele inregistrate pe piata interna (35) si atunci are loc fenomenul de "creare interna de comert"; daca cumpara produse si din tara III (terta) atunci are loc fenomenul de "creare externa de comert"; renuntarea la importul din tara III (terta) cu costurile de productie cele mai scazute (dar fata de care se aplica o taxa mala de 50%) demonstreaza fenomenul de "deturnare de comert". Din aceasta prezentare simplificata a fenomenelor de "creare si deturnare de comert" se pot desprinde cate concluzii si anume: - intai, cresterea schimburilor comerciale in cadrul uniunilor male poate avea loc atat ca urmare a "crearii" cat si a "deturnarii de comert" iar, in acest caz, sporirea volumului comertului nu reflecta si cresterea eficientei acestuia (sub aspectul costurilor de productie); - doi, din exemplul de mai sus rezulta, atat in cazul "crearii" cat si al "deturnarii de comert", ca tara competiti in conditiile realizarii uniunii male intre tarile I si II este tara II, desi din punctul de vedere al costurilor de productie tara cea mai eficienta este tara III (terta); - de aici se deduce o a treia concluzie si anume ca, la scara mondiala, uniunea mala produce efecte negative atat in situatia de "creare" cat si in cea de "deturnare de comert" ori de cate ori ea uneste tari cu niveluri inegale de dezvoltare economica si cu costuri de productie diferite; - in sfarsit, din cele de mai sus rezulta ca nu orice crestere a comertului in interiorul unei uniuni male reprezinta si o adancire (crestere) a specializarii tarilor membre, o parte din crestere fiind doar rezultatul deturnarii comertului de la tarile terte la tarile membre, deturnare care determina o specializare intre tarile uniunii male pentru a suplini specializarea dintre acestea si tarile terte. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
