 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
ECONOMIE
Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala. |
| StiuCum
Home » economie
» economie comerciala
» Evolutia comertului international in perioada postbelica
|
|
Trasaturi si tendinte ale dinamicii si volumului comertului international contemporan |
|
| Analiza elutiei comertului international din perioada postbelica prilejuieste desprinderea unor trasaturi si tendinte specifice acestei perioade, determinate de factorii care au influentat in general relatiile economice internationale cum sunt: urmarile politice si economice ale celui de-al doilea razboi mondial, elutia economiei mondiale in perioada postbelica, relutia tehnico-stiintifica ce se desfasoara pe mondial si implicatiile acesteia asupra diviziunii mondiale a muncii, aparitia proceselor de integrare economica din diversele regiuni ale lumii, masurile de politica comerciala promovate de catre diversele state si grupari integratio Sub influenta cumulata a factorilor subliniati mai sus, precum si a altora, s-au conturat trei trasaturi principale ale dinamicii si lumului comertului international in perioada postbelica. » O prima trasatura caracteristica rezida in faptul ca, in perioada postbelica, ativ cu perioadele anterioare comertul international a inregistrat cel mai inalt ritm de crestere, cea mai sustinuta dinamica2 (. 1.1., 1.2., 1.3.). Dupa cum rezulta din statisticile internationale, rata medie anuala de crestere a exporturilor mondiale (sub aspectul lumului valoric) a fost in perioada anilor 1950-l992 de cea 12%, diferentiat insa pe cele patru decenii (1950-l960 = 6,4%, 1960-l970 = 9,3%; 1970-l980 = 20,3%, 1981-l992 cea 7%). Acest ritm inalt de crestere s-a soldat cu o sporire a lumului valoric al exporturilor mondiale exprimat in preturi curente de cea 60 ori in perioada 1950-l992, valoric atingand uriasa cifra de peste 3 640 miliarde dolari SUA in 1992, fata de cea 61 miliarde in 1950..Aceasta s-a datorat atat cresterii lumului fizic al exporturilor cat si cresterii preturilor pe piata internationala. Se estimeaza ca lumul fizic al produselor comercializate pe piata mondiala a crescut in perioada 1950-l992 de cea 12 ori, iar preturile de cea 5 ori. Daca in primele decenii (1950-l970) comertul mondial a crescut cu un ritm relativ inalt, indeosebi datorita cresterii lumului fizic, in cel de-al treilea deceniu (1971-l980), ritmul foarte inalt a fost determinat de cresterea preturilor1. Atat cresterea lumului fizic cat si elutia preturilor au fost insa diferite pe grupe de produse si de tari in intreaga perioada luata in studiu.In anii 1981-l983, lumul valoric al comertului mondial (exporturi) a scazut cu 9,4% fata de nivelul maxim din anul 1980, iar in anii 1984-l992 a crescut de 2,9 ori. Daca in anul 1980 lumul valoric al exporturilor mondiale s-a cifrat la cea 2 002 miliarde dolari, in anul 1983 abia depasea cifra de 1 800 miliarde dolari, pentru ca in anul 1992 sa se cifreze la cea 3 640 miliarde dolari1. Ritmul inalt de crestere a comertului international din perioada postbelica isi are cauza inA«schimbarile profunde ce s-au produs in structura economiei mondiale indeosebi sub influenta relutiei tehnico-stiintifice contemporane, inA»adancirea continua a diviziunii mondiale a muncii si inA»special a diviziunii industriale a muncii, precum si in elutia preturilor. in acelasi timp, nu poate fi trecut cu vederea si faptul ca in perioada postbelica, in deceniile sase si sapte, economia mondiala n-a fost afectata de profunde crize economice ca in perioadele anterioare si, ca urmare, capacitatea de absorbtie a pietei mondiale a continuat sa se largeasca, in deceniile opt si noua, situatia s-a schimbat intr-o buna masura, economia mondiala fiind puternic confruntata cu o serie de crize ciclice si neciclice, cu implicatii directe si asupra comertului international. Cresterea impresionanta a comertului mondial din perioada postbelica n-a fost insa continua, permanenta, ci intrerupta de unele scaderi, fie in lumul valoric, fie in lumul fizic in anumiti ani (1952, 1953, 1958, 1975, 1980, 1983,1991). Daca anii 1952, 1953, 1958, 1981-l983 si 1990-l991 au marcat o scadere a lumului valoric al comertului mondial, anul 1975 a marcat prima scadere postbelica a lumului fizic al comertului mondial cu cea 3% fata de anul 1974, iar 1982, a doua scadere, cu 1,5% fata de 1991. Pe grupe de tari (capitaliste dezltate, in curs de dezltare si tari socialiste), elutia comertului mondial a fost diferentiata in perioada postbelica sub aspectul dinamicii. Exporturile tarilor capitaliste dezltate au crescut in perioada anilor 1950-l980 intr-un ritm mediu anual de 11,6%, pe cele trei decenii situatia fiind diferita (in deceniul sase ritmul a fost de 7,1%, in deceniul sapte de 10%, iar in deceniul opt de 18,8%, in anii 1981-l983 exporturile au scazut valoric cu cea 10%, iar in anii 1984-l992 au crescut de peste 2 ori. Ritmul cel mai inalt de crestere s-a inregistrat in deceniul opt, atat datorita sporirii considerabile a preturilor cat si procesului inflationist care a luat proportii in aceasta perioada sub incidenta tuturor celorlalte fenomene negative. Valoric, exporturile tarilor capitaliste dezltate s-au cifrat in anul 1980 la cea 1 262 miliarde dolari SUA, reprezentand o crestere de cea 34 ori fata de nivelul anului 1950, pentru ca in anul 1983 sa scada la cea 1158 miliarde dolari, iar in 1992 sa se majoreze la cea 2 648 miliarde dolari, cresterea fata de anul 1950 fiind de 71,8 ori. Exporturile tarilor in curs de dezltare au crescut in perioada sus amintita intr-un ritm mediu anual de cea 11%, situatia fiind, de asemenea, puternic diferentiata pe cele trei decenii (in deceniul sase, ritmul mediu anual a fost de 3%, in deceniul sapte de 7,3%, iar in deceniul opt de cea 26%, in anii 1981-l983, exporturile au scazut cu cea 20%, pentru ca in anul 1984 sa creasca usor (cea 5%), iar in 1985-l986, sa scada din nou (cu 8%). In anul 1992 exporturile au crescut cu cea 188% fata de 1986 si cu 157% fata de nivelul anului 1980. Ritmul foarte ridicat inregistrat in deceniul opt s-a datorat exloziei preturilor la produsele de baza (in perioada anilor 1971-l974) si indeosebi cresterii considerabile a acestora la titei. Exporturile tarilor in curs de dezltare s-au cifrat in anul 1980 la 573,5 miliarde dolari SUA, reprezentand o crestere de peste 30 de ori fata de nivelul anului 1950, iar in 1992 au crescut la cea 902,340 miliarde dolari (inclusiv R.P. Chineza), reprezentand o crestere de cea 47,7 ori fata de nivelul anului 1950. Cat priveste exporturile tarilor socialiste (sau foste socialiste), situatia se prezinta diferentiat pentru tarile europene fata de cele din Asia. Datele din statistica internationala arata ca exporturile fostelor tari socialiste europene au inregistrat un ritm mediu anual de crestere de cea 12% in perioada anilor 1950-l980 (iar cele din Asia de numai cea 9%). Si la aceste tari situatia pe cele trei decenii a fost diferentiata; tarile din Europa au inregistrat un ritm mediu de cea 11% in deceniul sase, iar cele din Asia tot de cea 11%, pentru ca in deceniul sapte sa fie pentru tarile europene de cea 9% si pentru cele din Asia de numai 3%, iar in deceniul opt sa creasca pentru tarile europene la 18,5%, iar pentru cele din Asia la peste 20%. in anii 1981-l989, pe ansamblul tarilor socialiste, exporturile au crescut valoric cu cea 53%. Datorita colapsului comunismului in Europa, comertul exterior al acestor tari s-a redus pana in 1992 la sub 50% fata de nivelul atins in 1989. Exporturile tarilor socialiste, luate in ansamblu, s-au cifrat in anul 1980 la cea 177 miliarde dolari SUA, reprezentand o crestere de cea 36 ori fata de nivelul anului 1950, iar in 1989 la cea 271,2 miliarde dolari, reprezentand o cresterea de cea 55 ori fata de nivelul anului 1950. in 1992 exporturile tarilor foste socialiste din Europa (inclusiv URSS) s-au cifrat la numai 89,4 miliarde dolari. Luand in studiu primele doua grupe de tari (dezltate si in curs de dezltare), se observa un important decalaj de ritm in faarea tarilor dezltate in deceniile sase si sapte, pentru ca in perioada anilor 1971-l974 situatia sa se inverseze in faarea tarilor in curs de dezltare (ca urmare a exploziei preturilor la produsele de baza si in primul rand la combustibil), iar in anii 1975-l992 sa se revina la elutia anterioara. Decalajul de ritm in faarea tarilor dezltate se explica prin structura deosebita a economiei si comertului exterior a celor doua grupe de tari si prin elutia diferentiata a preturilor la produsele manufacturate si de baza . Potrivit datelor publicate in statistica ONU, UNCTAD si GATT, elutia preturilor la produsele de baza (inclusiv combustibili) si produsele manufacturate, a fost in perioada 1950-l992 urmatoarea (%): Anii Produse de baza Produse manufacturate 1950-l960 -4,0 + 27,0 1961-l970 + 8,0 + 20,0 1971-l974 peste 3 ori + 62,0 1975 -2,0 + 12,6 1976 + 6,0 0 1977 + 10,3 + 9,0 1978 + 1,7 + 13,7 1979 + 29,5 + 13,8 Ca tendinta, pe termen lung, se observa o usoara atenuare a declalajului de ritm dintre cele doua grupe de tari nesocialiste incepand cu deceniul sapte. Decalajul iese si mai bine in evidenta daca se urmareste elutia comertului exterior pe locuitor, date fiind deosebirile de ritm in ce priveste cresterea populatiei in cele doua grupe de tari nesocialiste1. Astfel, daca in 1950 decalajul relativ a fost de cea 4:1, in 1980, crescuse la 4,4:1 si in 1992 la 11:1, in faarea tarilor dezltate. Cat priveste decalajul absolut (exp. + imp. pe locuitor) acesta a crescut de la cea 100 dolari in 1950 la aproape 4 000 dolari in 1989 si 4854 dolari in 1992, adica de cea 48,5 ori. Pentru deceniul noua, prognozele elaborate au proiectat o incetinire a ritmului de crestere a lumului fizic al comertului mondial ca urmare a persistentei si adancirii unora dintre fenomenele negative cu care a continuat sa se confrunte economia mondiala si datele din perioada anilor 1981-l992 au confirmat in mare masura aceste prognoze. Relansarea economica din tarile dezltate, care a inceput de prin anii 1983-l984, a dat un anumit impuls si comertului international, dar nu cel scontat; relansarea a fost intrerupta de o noua criza economica din anii 1990-l991; 1980 + 47,3 + 10,6 1981 + 3,7 -3,8 1982 -5,2 -0,6 1983 - 11,5 + 3,0 1984 -2,0 -3,0 1985 -4,5 + 1,5 1986 -3,0 + 5,0 1987 + 14,0 + 11,8 1988 -4,0 + 6,1 1989 + .1,2 + 1,3 1990 + 1,0 + 3,0 1991 - 1,0 + 3,0 1992 + 2,0 + 4,0 Volumul valoric total (export+import) al comertului mondial pe cap de locuitor in anii 195 1950 1980 1989 1992 Crestere 1950-l980 Crestere 1950-l992 Mondial 65,0 921,7 1173,7 1530 14,2 ori 23,5 ori Tari capit. dezlt. Tari in curs de dezltare Tari socialiste (sau foste soc.) 136,0 35,9 32,0 3032,5 557,1 280,5 4414,5 470,5 343,5 5341 487 294 22,3 ori 13 ori 8,8 ori 39,3 ori 13,9 ori 9,2 oriIn ceea ce priveste preturile, s-a proiectat o elutie oscilatorie a acestora, in mare masura apropiata de cea inregistrata in a doua jumatate a deceniului opt, ceea ce s-a confirmat in buna masura. » A doua trasatura caracteristica a comertului international rezida in faptul ca in perioada postbelica, spre deosebire de perioadele anterioare, acesta a devansat ca ritm de crestere nu numai P.N.B. (respectiv P.I.B.), ci si productia industriala si agricola, la nivel mondial. Aceasta insemneaza ca in perioada postbelica, spre deosebire de perioada anterioara, relutia tehnico-stiintifica a imprimat o corelatie noua intre dinamica exporturilor si productiei in sensul ca aceasta din urma este devansata de exporturi, ceea ce, la scara internationala, se traduce prin devansarea productiei mondiale de catre comertul international. Ca urmare, in 1992, P.I.B. real crescuse pe mondial de aproape 7 ori fata de nivelul anului 1950, productia industriala mondiala de peste 8 ori, iar comertul mondial de cea 60 ori valoric si de cea 12 ori fizic. Daca in perioada anilor 1950-l970 ritmul mediu anual de crestere a comertului mondial a fost do 7,4%, productia industriala a inregistrat un ritm inferior (cea 6,5%); in perioada anilor 1971-l980, comertul mondial a crescut in ritmuri medii anuale foarte inalte sub aspectul lumului valoric (cea 21%), in timp ce productia industriala a crescut numai cu 4%, situatia prezentandu-se diferentiat pe cele trei grupe de tari. Chiar si lumul fizic al comertului mondial a devansat ca dinamica productia industriala. in anii urmatori (1981-l992), comertul mondial a crescut in medie anual (valoric) cu 7%, iar productia industriala cu putin peste 5%. Aceasta atesta faptul ca in perioada postbelica, in conditiile adancirii divizunii mondiale a muncii, s-a accentuat specializarea si cooperarea internationala in productie, ceea ce a determinat realizarea pe calea schimburilor comerciale internationale a unei cote parti tot mai mari din productia tuturor statelor. S-a estimat ca la sfarsitul deceniului opt cea 20% din productia mondiala s-a realizat pe calea comertului international, fata de numai cea 5% la sfarsitul deceniului cinci si inceputul deceniului sase, iar la sfarsitul deceniului noua aceasta cota a depasit 25% din productia mondiala. Ponderea comertului international in produsul intern brut pe mondial a crescut de la cea 4% in 1950, la 8,6% in 1960, 17,6% in 1980 si la cea 30% in 1992. Aceasta inseamna, in acelasi timp, o crestere absoluta si relativa a capacitatii de absorbtie a pietei mondiale, o accentuare a interdependentelor economice si deci o participare sporita la circuitul economic mondial a tuturor tarilor lumii. Pe grupe de tari situatia se prezinta insa diferentiat. Cat priveste tarile nesocialiste, trebuie subliniat ca ritmul mai rapid de crestere a comertului exterior al acestora, ativ cu dinamica productiei industriale si a P.N.B. (sau P.I.B.), se explica in parte si prin faptul ca in perioada postbelica au fost mai intens atrase in circuitul comertului international tarile din regiunile in curs de dezltare. Cu toate acestea, comertul exterior al acestora a devansat dinamica productiei industriale datorita ritmului mai inalt de crestere a comertului exterior al tarilor dezltate. Datele din statistica internationala arata ca, exceptand anumiti ani din deceniul opt, in timp ce in tarile dezltate comertul exterior a devansat ca ritm de crestere productia industriala a acestora, in tarile in curs de dezltare, luate in ansamblu, dinamica productiei industriale a fost mai rapida decat dinamica comertului exterior. Data fiind insa ponderea foarte mare si in crestere a tarilor dezltate in comertul international, la nivel mondial, dinamica comertului international a devansat dinamica productiei industriale si a produsului national brut. In primele doua decenii (1950-l970), ritmul mediu anual de crestere a comertului exterior al tarilor dezltate a fost de cea 7-8%, in timp ce ritmul mediu anual al productiei industriale a fost de cea 5-6%. in aceeasi perioada de timp, tarile in curs de dezltare au inregistrat un ritm mediu anual de crestere a comertului lor exterior de 4,6%, iar productia industriala s-a dezltat intr-un ritm mediu anual de cea 7%. In perioada anilor 1971-l974, explozia preturilor la produsele de baza, preponderente la exportul tarilor in curs de dezltare, a facut ca si aceste tari sa se inscrie in tendinta imprimata la nivel mondial de catre tarile dezltate in ce priveste devansarea productiei industriale de catre comertul exterior. In 1975, s-a revenit la situatia anterioara, ritmul exporturilor tarilor in curs de dezltare fiind negativ (-6,4%), in timp ce productia lor industriala a crescut cu 2% fata de anul 1974; in anii 1975-l980, comertul exterior al acestora, pe ansamblul grupului, a devansat ritmul de crestere a productiei industriale indeosebi datorita cresterii preturilor la combustibil, pentru ca in perioada 1981-l992 sa se revina la situatia intalnita in deceniile sase-sapte pentru aceste tari. Structura economica deosebita a celor doua grupe de tari, care determina si structura comertului lor exterior, elutia deosebita a preturilor pe cele doua mari grupe de marfuri (produse de baza si produse manufacturate), masurile de politica comerciala promovate de catre tarile capitaliste dezltate in perioada postbelica sunt principalele cauze care au determinat un ritm de crestere diferentiat pe cele doua grupe de tari in ce priveste comertul exterior in raport cu productia industriala a acestora. Relutia tehnico-stiintifica contemporana a intensificat diviziunea internationala a muncii, ceea ce a determinat o crestere considerabila a schimburilor reciproce dintre tarile dezltate si aceasta s-a reflectat in ritmul de ansamblu al comertului exterior al acestor tari. Ca tendinta, pe termen lung, se observa ca, in timp ce la tarile dezltate, indicele de devansare a productiei industriale de catre comertul exterior inregistreaza o usoara crestere, la grupul tarilor in curs de dezltare, indicele de devansare a comertului exterior de catre productia industriala a inregistrat o pronuntata scadere (inversandu-se chiar raportul in anii mentionati mai sus) si se apreciaza ca, intr-un viitor nu prea indepartat, ele se r inscrie (in marea majoritate) pe linia tendintei imprimata de tarile dezltate. Cat priveste tarile socialiste (sau fost socialiste), datele arata ca ele s-au aliniat celor doua tendinte: in cele mai dezltate, comertul exterior a devansat ca dinamica productia industriala a acestora, iar in cele cu economia in curs de dezltare s-a inregistrat in general o tendinta inversa. Pe masura ce aceste tari isi r restructura economia, in procesul trecerii treptate la economia de piata, se va amplifica si participarea lor la diviziunea mondiala a muncii si la circuitul economic international. » A treia trasatura caracteristica a dinamicii si lumului comertului international rezulta din area acestuia cu elutia rezervelor de aur si devize centralizate (la nivel de stat) ale lumii nesocialiste . Daca in perioada pana la cel de-al doilea razboi mondial, lumul rezervelor de aur si devize centralizate ale tarilor nesocialiste a fost superior lumului valoric al importurilor acestora, in perioada postbelica situatia s-a inversat, decalajul dintre ele accentuandu-se. * in perioada postbelica, comertul international a devansat, atat ca ritm de crestere cat si ca lum valoric absolut, rezervele de aur si devize centralizate ale tarilor nesocialiste, aceasta devenind pentru o buna parte dintre ele o frana in calea dezltarii comertului exterior, agravandu-le problema lichiditatii internationale. Daca in 1938 rezervele de aur si devize centralizate ale lumii capitaliste depaseau lumul total al importurilor cu 17%, la sfarsitul anului 1980, rezervele de aur si devize nu mai reprezentau decat cea 24% din lumul valoric al importurilor tarilor nesocialiste. Situatia s-a agravat in deceniul noua. O asemenea atie2 se impune in conditiile etapei contemporane dat fiind faptul ca intre sistemul monetar (valutar) international si elutia comertului international este o stransa legatura. Criza sistemului monetar interoccidental, care s-a declansat cu mai multi ani in urma si care nu si-a gasit inca rezolvarea deplina si echiila pentru toate tarile, impieteaza asupra comertului international in ansamblul lui si in special asupra comertului exterior al tarilor in curs de dezltare (exceptand, intr-o anumita masura, tarile producatoare si exportatoare de titei). Desigur, problema se pune in termeni diferiti pentru cele doua grupe de tari (dezltate si in curs de dezltare). Mult mai grava este situatia tarilor in curs de dezltare a caror pondere in rezervele totale de aur si devize ale lumii capitaliste este mica. Catre sfarsitul deceniului opt, grupul tarilor in curs de dezltare nesocialiste dispunea de cea 35% din rezervele toale de aur si devize ale lumii nesocialiste (si numai cea 8-9% din rezervele de aur ale lumii nesocialiste), cea 2/3 din rezervele repective revenind insa unui grup retrans de tari producatoare si exportatoare de titei. Aceasta inseamna ca aproape 100 de tari in curs de dezltare (fara cele exportatoare de titei) dispuneau doar de cea 10-l2% din rezervele de aur si devize centralizate ale lumii nesocialiste. Aceasta situatie trebuie coroborata si cu problemele grave ale crizei datoriei externe ale tarilor in curs de dezltare care depasise cifra de 1 200 miliarde dolari la inceputul anului 1990. Pentru multe dintre tarile in curs de dezltare indatorate numai serviciul datoriei lor externe depaseste lumul total al incasarilor din export. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
