 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
ECONOMIE
Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala. |
| StiuCum
Home » economie
» economie comerciala
» Conferinta natiunilor unite pentru comert si dezvoltare (unctad)
|
|
Cea de a saptea sesiune a unctad (iulie-august i987 - geneva) |
|
| Cea de a saptea Sesiune a Conferintei Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare si-a desfasurat lucrarile la Geneva in perioada 9 iulie - 3 august 1987, fiind considerata ca cea mai importanta reuniune internationala a anului. La lucrarile ei au participat reprezentantii a 141 de state si s-au primit mesaje din partea a 11 sefi de state si guverne. Lucrarile Conferintei au fost deschise de Lazar Moisov, presedintele Prezidiului R.S.F. Iugoslaa (tara gazda a Sesiunii UNCTAD VI care a avut loc la Belgrad in 1983), care a atras atentia ca economia mondiala si relatiile economice internationale se gasesc in cea mai indelungata criza din perioada postbelica ce afecteaza in Conferinta a fost salutata de Secretarul general al ONU, Jaer Perez de Cuellar, care a denuntat transferul de resurse financiare din tarile sarace spre tarile bogate, subliniind ca datoria externa cu care se confrunta acestea reprezinta principalul obstacol in calea progresului lor economico-social.In plenul Conferintei a fost apoi prezentat raportul Secretarului general al UNCTAD (Keneth Dadzie), intitulat "Retalizarea dezvoltarii, cresterii si comertului international; evaluare si optiuni politice" , structurat, in general, pe patru mari domenii care au constituit si obiectul negocierilor in cadrul acestei sesiuni (resursele pentru dezvoltare, produsele de baza, comertul international, tarile cel mai putin dezvoltate). Prima parte a lucrarilor sesiunii a fost rezervata dezbaterilor generale in cadrul carora reprezentantii tarilor participante si-au expus pozitiile si propunerile in legatura cu problemele inscrise pe ordinea de zi a Conferintei. Partea a doua a lucrarilor sesiunii s-a desfasurat pe grupe de negocieri avand sarcina sa analizeze propunerile facute, sa le negocieze si sa le inscrie in documentele finale pe cele care vor intruni consensul. Au fost constituite in acest sens patru grupe de negocieri pentru cele patru mari domenii interdependente: (1) resursele pentru dezvoltare, inclusiv resursele financiare si chestiunile monetare conexe;; 2) produsele de baza; 3) comertul international; 4) tarile cel mai putin avansate. Ca si la sesiunile anterioare, tarile participante la conferinta au fost impartite in "Grupul celor 77" (127 de tari), Grupul "B" (cel al tarilor capitaliste dezvoltate), Grupul "D" (cel al tarilor socialiste care nu sunt membre ale "Grupului celor 77") si R.P. Chineza, care nu face parte din nici un grup de state. Rezultatul principal al Conferintei il constituie adoptarea prin consens a "Actului final al UNCTAD VII" care reflecta, echilibrat si realist, pozitia diverselor tari si grupe de tari participante la negocieri. Desi rezultatele sesiunii sunt apreciate ca modeste, Conferinta a fost si continua sa fie apreciata de majoritatea observatorilor ca un eveniment pozitiv al anului 1987, intrucat a prilejuit un amplu si aprofundat schimb international de pareri cu prire la problemele fundamentale ale economiei mondiale si caile solutionarii lor, lucrarile conferintei caracterizandu-se, intr-o mai mare masura decat in trecut, prin spirit de cooperare si de etare a confruntarilor, ceea ce a permis ajungerea la un consens intr-o serie de probleme importante derivate din problematica ordinii de zi. "Grupul celor 77" a prezentat sesiunii UNCTAD VII propunerile adoptate la cea de a sasea reuniune ministeriala de la Havana, din aprilie 1987, consemnate in documentul intitulat: "Evaluare si propuneri ale "Grupului celor 77" cu prire la cea de a saptea sesiune a Conferintei Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare"2, care este parte integranta a "Declaratiei de la Havana".In prima parte a documentului se face o apreciere a realizarilor si mai ales a nerealizarilor care s-au inregistrat de la precedenta reuniune ministeriala (Buenos-Aires, 1983) in domeniile care au stat in atentia celei de a Vi-a sesiuni a UNCTAD (Belgrad, 1983). Concluziile acestei analize sunt dintre cele mai nefavorabile. Se consemneaza faptul ca tarile in curs de dezvoltare au cunoscut in anii '80 cel mai sever regres economic din ultimii 30 de ani, datoriile externe ale acestora atingand, la mijlocul anului 1987, uriasa cifra de 1 057 miliarde dolari, cifra egala cu jumatate din valoarea productiei lor globale; aceste tari au platit numai intre anii 1979-l986 in contul dobanzilor la datoria externa o suma egala cu peste 95% din nivelul datoriei de la inceputul anului 1979, iar ponderea serciului datoriei externe in incasarile din exporturile acestor tari a sporit de la 20,3% in 1980 la 27,7% in 1976. In numeroase tari din lumea a treia, datoria externa pe locuitor a depasit venitul pe locuitor, iar in tari ca Brazilia, serciul datoriei externe a ajuns sa absoarba peste 90% din incasarile anuale din exporturi. Politica dobanzilor inalte practicata de tarile capitaliste dezvoltate, conjugata cu escaladarea protectionismului, indeosebi netarifar, a contribuit si la prabusirea preturilor la principalele produse de baza exportate de tarile in curs de dezvoltare si implicit la reducerea substantiala a incasarilor acestora din exporturi. Statisticile internationale arata ca, in anul 1986, preturile produselor de baza erau mai reduse cu 1/3 fata de nivelul anului 1980; ca urmare, in 1986, veniturile in deze ale acestor tari au fost mai reduse cu cea 120 miliarde dolari. Aceasta a dus si la scaderea ponderii tarilor in curs de dezvoltare in comertul international de la 27% in 1980 la 19,9% in 1986. Dinamica incasarilor din exporturi, concomitent cu cresterea platilor in contul serciului datoriei externe, a dus la o acuta penurie de resurse financiare in tarile in curs de dezvoltare, ceea a determinat reducerea importurilor acestora si a investitiilor in economie. Ca urmare, in prima jumatate a deceniului noua (1981-l985), tarile in curs de dezvoltare au inregistrat un ritm mediu anual de crestere a PIB de cea 1% (fata de 5,2% in perioada 1976-l980 si de 7% cat se prevede in strategia internationala a celui de al treilea deceniu al O.N.U. pentru dezvoltare - 1981-l990). Politicile si practicile tarilor capitaliste dezvoltate, indeosebi in domeniul relatiilor comerciale, au continuat sa agraveze situatia tarilor in curs de dezvoltare, acestea traversand in prezent o criza fara precedent. De aceea, "Grupul celor 77" a considerat ca cea de a VH-a sesiune a UNCTAD ar fi o ocazie potrita pentru comunitatea internationala de a examina interdependentele din cadrul economiei mondiale si consecintele situatiei economice actuale asupra comertului si dezooltarii tarilor in curs de dezvoltare si, in acest sens, in partea a doua a Declaratiei de la Havana a formulat o serie de propuneri si revendicari, unele fiind o reluare a acelora formulate anterior, dar neagreate de tarile dezvoltate. Aceste tari au pus accentul in propunerile lor pe obiectivele imediate, pe termen scurt, zand: usurarea poverii datoriei externe, sporirea asistentei financiare, silitatea preturilor la produsele de baza, largirea accesului pe pietele tarilor dezvoltate pentru produsele manufacturate ale tarilor in curs de dezvoltare, sprijinirea substantiala a tarilor cel mai putin avansate. "Grupul celor 77" nu a neglijat, in propunerile formulate in Declaratia de la Havana, nici obiectivele pe termen lung, propuneri zand restructurarea actualului sistem economic international. Merita subliniat faptul ca, pe parcursul negocierilor in cadrul celei de a VH-a sesiuni a UNCTAD, tarile membre ale "Grupului celor 77" au manifestat o atitudine mai flexibila in vederea ajungerii la un consens in majoritatea problemelor puse in discutie, reusind sa introduca, in cele din urma, in Actul final al Sesiunii, cea mai mare parte a propunerilor formulate in Declaratia de la Havana. Cat priveste tarile socialiste (membre ale Grupului "D"), acestea au sprijinit, in general, propunerile prezentate de tarile in curs de dez Tarile capitaliste dezvoltate (membre ale Grupului "B"), au manifestat, in general, o atitudine rezonabila, angajandu-se in negocieri cu dorinta de a se ajunge la un consens, fara a-si asuma insa angajamente care sa depaseasca pozitiile convenite la reuniunea ministeriala a OCDE de la Paris, din mai 1987, si la intalnirea la nel inalt a celor sapte tari occidentale, care a avut loc la Venetia in iunie 1987 . Ele au respins propunerile tarilor in curs de dezvoltare zand crearea unui nou sistem de relatii economice internationale, motivand ca ar fi suficienta imbunatatirea actualului sistem. De asemenea, ele au sustinut ca masurile concrete zand domeniul comercial si financiar-valutar ar trebui sa fie negociate in cadrul GATT si FMI-BIRD, limitand in felul acesta rolul UNCTAD-ului in aceste domenii. Totodata, tarile capitaliste dezvoltate au conditionat acordarea de sprijin tarilor in curs de dezvoltare de infaptuirea de catre acestea a unor reforme economice interne care sa favorizeze dezvoltarea sectorului privat si penetrarea investitiilor straine de capital. Documentul final al Sesiunii UNCTAD reflecta pozitia diverselor tari si grupe de tari participante la negoieri. Acest document cuprinde in prima parte o evaluare a situatiei economice mondiale, subliniindu-se ca aceasta a fost caracterizata in anii '80 prin: incetinirea cresterii cererii si productiei in raport cu perioada anterioara; cresterea considerabila a datoriei exerne a tarilor in curs de dezvoltare; rate reale ridicate ale dobanzilor; insuficienta resurselor financiare pentru tarile lumii a treia; insilitatea cursurilor de schimb ale principalelor valute; escaladarea protectionismului pe ul relatiilor comerciale; scaderea considerabila a preturilor la principalele produse de baza exportate de tarile in curs de dezvoltare; insilitatea economica generala. Documentul releva faptul ca evolutiile negative din economia mondiala au inrautatit situatia tarilor in curs de dezvoltare, afectand capacitatea lor de a accelera procesul dezvoltarii economico-sociale si de a-si achita datoria externa. De aceea, in Actul final al Sesiunii se subliniaza responsabilitatea comuna a tuturor tarilor lumii de a tine seama de cresterea interdependentelor economice generale si de a adopta masuri convergente in vederea depasirii gravelor dificultati pe care le traverseaza economia mondiala si indeosebi tarile in curs de dezvoltare. Totodata, documentul subliniaza ca adoptarea de masuri comune pentru depasirea acestor dificultati trebuie sa excluda orice tentativa de a impune un model unic de gestiune economica pentru toate tarile, reafirmandu-se ca fiecare tara este responsabila pentru propria sa dezvoltare economico-sociala si politica si ca are dreptul de a adopta sistemul economic, social si politic pe care il considera cel mai potrit pentru ea. Partea a doua a Actului final inscrie o serie de recomandari adoptate prin consens care zeaza cele patru domenii care au facut obiectul negocierilor in cadrul celei de a Vll-a Sesiuni a UNCTAD. a) In domeniul resurselor pentru dezvoltare locul principal 1-a ocupat examinarea problemei datoriei externe a tarilor in curs de dezvoltare, convenindu-se ca obiectivul ce trebuie urmarit in acest domeniu este crearea unei astfel de situatii, in care resursele interne si externe sa fie suficiente pentru finantarea importurilor si a nevoilor de investitii in vederea impulsionarii procesului de dezvoltare economico-sociala a acestor tari. In acest sens, Conferinta a recomandat unele masuri concrete pentru reducerea datoriei externe a tarilor in curs de dezvoltare si in special a celor mai sarace cum sunt: reducerea dobanzilor pentru datoria actuala a tarilor celor mai sarace, suplete in operatiunile de reesalonare a datoriei exerne si in acordarea de noi credite acestor tari, anularea de catre tarile dezvoltate a datoriei tarilor celor mai sarace provenind din ajutorul public pentru dezvoltare etc.In ce priveste resursele externe pentru dezvoltare, Conferinta a recomandat sporirea transferului de resurse pentru a atinge obiectivul silit (0,7% din PNB-ul tarilor dezvoltate pentru ajutorul public destinat dezvoltarii si 0,15% pentru tarile cel mai putin avansate) si cresterea capitalului institutiilor financiare internationale (FMI si BIRD) care sa puna la dispozitia tarilor in curs de dezvoltare resurse financiare mai mari. In domeniul monetar s-a subliniat necesitatea asigurarii de lichiditati internationale suficiente, realizarea silitatii cursurilor de schimb ale valutelor si reducerea dobanzilor pentru a veni in sprijinul tarilor in curs de dezvoltare. b) In domeniul comertului international cu produse de baza, Conferinta a recomandat masuri menite sa amelioreze functionarea acordurilor internationale de produse existente, negocierea de noi acorduri si aranjamente pentru produsele de baza zate de Programul integrat si intrarea cat mai curand cu putinta in goare a acordului prind Fondul comun de finantare a silitatii pietei produselor de baza. Totodata, sesiunea UNCTAD VII a recomandat sprijinirea tarilor in curs de dezvoltare pe linia eforturilor lor de diversificare a productiei produselor de baza si de participare sporita la productia, comercializarea, transportul si distribuirea acestora. c)in domeniul comertului international (cu produse manufacturate), Conferinta a reafirmat angajamentul statelor membre de a contracara si atenua protectio-nismul, de a imbunatati sistemul generalizat de preferinte vamale nereciproce si nediscriminatorii in favoarea tarilor in curs de dezvoltare, de a ameliora accesul la piete in special pentru produsele care prezinta interes pentru tarile in curs de dezvoltare si, in acest scop, s-a subliniat necesitatea ca UNCTAD-ul sa urmareasca negocierile comerciale in cadrul "Rundei Uruguay" ce se desfasoara in cadrul GATT-ului. Totodata, Sesiunea UNCTAD VII a recomandat sa se studieze posibilitatea elaborarii unui program care sa zeze promovarea in continuare a relatiilor comerciale si de cooperare economica intre tari cu sisteme social-economice diferite, in special intre tarile socialiste si cele in curs de dezvoltare nesocialiste. d) in domeniul zand tarile cel mai putin avansate, Conferinta a recomandat sa se puna imediat si integral in aplicare "noul program substantial de actiune pentru anii '80" in favoarea acestor tari si a acceptat oferta Frantei de a gazdui in 1990 Conferinta Natiunilor Unite prind situatia tarilor in curs de dezvoltare (conferinta care a avut deja loc, dar ea nu s-a soldat cu masurile scontate). Actul final adoptat la cea de a VH-a Sesiune a UNCTAD exprima angajamentul statelor membre de a-si spori eforturile pentru intensificarea cooperarii multilaterale spre a favoriza adoptarea si aplicarea de politici zand retalizarea dezvoltarii economice in general, a comertului international in special, si cresterea eficientei actitatii UNCTAD-ului in acest domeniu. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
