 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
ECONOMIE
Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala. |
| StiuCum
Home » economie
» economie comerciala
» Conferinta natiunilor unite pentru comert si dezvoltare (unctad)
|
|
Institutionalizarea unctad; structura organizatorica si principalele atributii; grupul celor 77 |
|
| Ideea convocarii unei conferinte care sa dezbata probelmele comertului mondial si sa puna bazele unei organizatii internationale a comertului a aparut inca din primii ani postbelici. Din initiati O.N.U., la inceputul anului 1948, a fost convocata la Hana o astfel de conferinta care s-a soldat cu adoptarea statutului viitoarei Organizatii Internationale a Comertului (Carta de la Hana), dar neratificarea acestui document de catre parlamentele tarilor semnatare a dus la esuarea acestei prime incercari pe linia crearii unei institutii specializate a comertului. Esecul acestei prime Prima Conferinta a Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare si-a desfasurat lucrarile la Gene in lunile martie-iunie 1964. La recomandarea acesteia, Adunarea Generala a O.N.U. (Sesiunea a XIX-a) a adoptat, la 30 decembrie 1964, rezolutia 1965 (XIX) prin care s-a institutionalizat UNCTAD-u\ ca organ al Adunarii Generale a O.N.U. Aceasta constituie un pas important pe linia eforturilor depuse in directia crearii unei organizatii mondiale a comertului al carui principal obiectiv ar trebui sa fie normalizarea desfasurarii comertului international si transformarea lui intr-un instrument al dezvoltarii economice. UNCTAD-ul are menirea sa joace un rol important pe linia extinderii colaborarii economice internationale si a atenuarii decalajelor care despart tarile in curs de dezvoltare de cele puternic industrializate. Structura organizatorica a UNCTAD si principalele atributii Membrii ai UNCTAD sunt toate tarile membre ale O.N.U. sau ale uneia din institutiile sale specializate. Rezolutia 1965/XK adoptata, la 30 decembrie 1964, de catre Adunarea Generala a O.N.U., a silit urmatoarea structura organizatorica a UNCTAD: Sesiunea, Consiliul pentru Comert si Dezvoltare, in subordinea caruia activeaza o serie de comisii permanente si grupe de lucru, Secretariatul si Comitetul de conciliere. Sesiunea U.N.C.T.A.D.In conformitate cu statutul sau de organizare, UNCTAD-ul s-a intrunit in sesiuni din patru in patru ani sau din trei in trei ani, dupa cum urmeaza: in 1964 la Gene (I); in 1968 la New-Delhi (II); in 1972 la Santiago de Chile (III); in 1976 la Nairobi (IV); in 1979 la Manila (V); in 1983 la Belgrad (VI); in 1987 la Gene (VII); in 1992 la Cartagena (Columbia)(VIII). Principalele atributii ale Sesiunii UNCTAD sunt urmatoarele: - sa initieze masuri care sa favorizeze expansiunea comertului mondial in scopul impulsionarii dezvoltarii economice a tuturor tarilor si, in primul rand, a celor in curs de dezvoltare; - sa initieze masuri care sa favorizeze dezvoltarea comertului intre tari cu nivele economice diferite, intre tari in curs de dezvoltare si intre tari cu sisteme economice si sociale diferite; - sa elaboreze principii si politici privind comertul international si problemele conexe ale dezvoltarii economice si propuneri pentru aplicarea in practica a acestora, care sa tina seama de deosebirile dintre sistemele economice si nivelurile de dezvoltare economica ale statelor membre; - sa urmareasca si sa faciliteze coordonarea activitatii altor institutii apartinand sistemului Natiunilor Unite in domeniul comertului international si probelemelor conexe ale dezvoltarii economice si sa colaboreze in aceasta privinta cu Adunarea Generala a O.N.U. si cu ECOSOC; - sa ia masuri, in colaborare cu organele competente ale O.N.U., in vederea negocierii si adoptarii de instrumente juridice multilaterale in domeniul comertului international; - sa contribuie la armonizarea politicilor guvernelor si gruparilor economice regionale in materie de comert si dezvoltare; - sa examineze, in lumina experientei dobandite, eficacitatea si evolutia viitoare a mecanismelor sale internationale in scopul de a recomanda schimbarile si perfectionarile ce se impun si care trebuie sa fie supuse aprobarii Adunarii Generale a O.N.U. Consiliul pentru Comert si Dezvoltare Este un organ permanent al Conferintei si actioneaza in interlul dintre sesiuni. La cea de a patra Sesiune a UNCTAD s-a hotarat ca acesta sa fie deschis participarii tuturor membrilor UNCTAD. Principalele atributii ale Consiliului pentru Comert si Dezvoltare sunt urmatoarele: exercita functii ce sunt de competenta Conferintei; in interlul dintre Sesiunile UNCTAD urmareste punerea in aplicare a recomandarilor, declaratiilor, rezolutiilor si altor hotarari ale Conferintei, luand in acest scop masurile ce tin de comeptenta sa; initiaza si intocmeste studii si rapoarte in domeniul comertului si cu privire la problemele conexe ale dezvoltarii; in functie de necesitati, adopta masurile necesare pentru obtinerea de rapoarte din partea organismelor interguvernamentale a caror activitate are tangenta cu atributiile sale si pentru a sili legaturi cu aceste organisme; indeplineste rolul de comitet pregatiror al Sesiunilor UNCTAD; in acest scop, el ia initiati intocmirii documentelor necesare si ordinii de zi provizorii a sesiunii si face recomandari cu privire la data si locul tinerii acesteia; intocmeste rapoarte pentru conferinta si o dare de seama anuala cu privire la activitatea sa, pe care le prezinta Adunarii Generale a ONU prin intermediul ECOSOC; in functie de necesitati, face propuneri pentru crearea organismelor subsidiare menite sa-i inlesneasca indeplinirea eficienta a activitatii ce-i revin. Comisii permanente, comitete si grupe de lucru Ca organe subsidiare ale Consiliului pentru Comert si Dezvoltare au actionat urmatoarele comisii, comitete si grupe de lucru: a) Comisia pentru produsele de baza, creata la prima sesiune a UNCTAD; in cadrul acesteia si-au desfasurat activitatea: subcomitetul permanent pentru produsele de baza; grupul permanent pentru produsele sintetice si de inlocuire; comitetul pentru Tungsten; comitetul interguvernamental special pentru Programul integrat (creat la sesiunea a IV-a a UNCTAD si care in 1980 si-a incetat activitatea, sarcina sa fiind preluata la 1 ianuarie 1981 de Comisia pentru produsele de baza). b) Comisia pentru produsele manufacturate, creata la prima sesiune a UNCTAD; c) Comitetul special pentru preferinte, creat la cea de a doua sesiune a UNCTAD si permanentizat la cea de a treia sesiune; in cadrul acestuia functioneaza grupul de lucru pentru regulile de origine; d) Comisia pentru invizibile si finantarea comertului, creata la prima sesiune a UNCTAD; in cadrul ei a functionat Grupul de lucru pentru reglementarea internationala a transporturilor maritime; f) Comisia pentru transferul de tehnologie, creata la a doua sesiune UNCTAD si in subordinea careia a functionat Serviciul consultativ pentru transferul de tehnologie, instituit la sesiunea a patra a UNCTAD; g) Comisia pentru cooperare economica intre tarile in curs de dezvoltare, creata la sesiune a patra a UNCTAD. Secretariatul U.N.C.T.A.D. UNCTAD-ul are un secretariat permanent, care este condus de un Secretar general, numit de Secretatul general al O.N.U. si confirmat de Adunarea Generala a O.N.U. Sediul Secretariatului UNCTAD este la Gene. El are un birou de legatura la sediul O.N. U. de la New York. Secretariatul UNCTAD are sarcina sa asigure serviciile necesare bunei functionari a Conferintei, Consiliului pentru Comert si Dezvoltare si organele sale subsidiare. El trebuie sa coopereze cu ECOSOC, cu secretariatele comisiilor economice regionale ale ONU si cu secretariatele institutiilor specializate in problemele comertului international, politicilor comerciale si cele conexe dezvoltarii economice. Comitetul de conciliere Acesta are o componenta restransa, fiind alcatuit din reprezentantii tarilor interesate in probleme pentru care procedura de conciliere este initiata. El isi incepe lucrarile de indata ce este posibil si se straduieste sa ajunga la un acord in cursul aceleiasi sesiuni a Conferintei sau a Consiliului pentru Comert si Dezvoltare. in cadrul acestui comitet nu se voteaza. El intocmeste un raport in care se arata daca s-a ajuns la un acord sau nu si daca este nevoie de o noua perioada de conciliere, raport pe care il prezinta Conferintei sau Consiliului, care decid. Din structura organizatorica a UNCTAD mai face parte din 1968 si Centrul Comun de Comert International GATT-UNCTAD (creat in 1964 in cadrul GATT) si care are menirea sa acorde asistenta de specialitate tarilor in curs de dezvoltare pe probleme privitoare la promorea exportului acestora. GATT-ul si UNCTAD-ul contribuie in mod egal la bugetul Centrului comun de comert international, iar actiunile mai importante pe care le intreprinde acest centru sunt finantate de catre PNUD si prin contributii voluntare ale statelor. Tot in 1968, Adunarea Generala a O.N. U. a hotarat ca UNCTAD s "Grupul celor 77" In cadrul primei sesiuni a UNCTAD (Gene 1964) s-a constituit "Grupul celor 77", cuprinzand atunci tarile in curs de dezvoltare participante la lucrarile acestei sesiuni. Fara a fi o organizatie internationala, "Grupul celor 77" s-a constituit cu scopul de a contribui la armonizarea pozitiilor tarilor in curs de dezvoltare cu privire la problemele ce urmau sa fie dezbatute in cadrul UNCTAD. Potrivit actului de constituire ("Declaratia celor 75", la care au mai aderat inca doua tari, formand "Grupul celor 77"), Conferinta ministeriala a "Grupului celor 77" se intruneste ori de cate ori fi nevoie si, in orice caz, cu regularitate in perioadele premergatoare convocarii si desfasurarii sesiunilor UNCTAD. Actul de constituire prevede ca in cadrul grupului, hotararile se iau prin consens. In cadrul grupului a fost creat un comitete de coordonare care isi are sediul la Gene (unde este si sediul UNCTAD) si care are sarcina sa dezbata, in prealabil, toate problemele ce urmeaza a fi discutate in cadrul Consiliului pentru Comert si Dezvoltare pentru a sili pozitia comuna a tarilor in curs de dezvoltare. Prima conferinta ministeriala a "Grupului celor 77" s-a desfasurat la Alger, in octombrie 1967, la ea participand reprezentantii a 86 de tari in curs de dezvoltare. Conferinta a adoptat documentul intitulat: "Carta de la Alger a drepturilor economice a lumii a treia", sintetizand pozitiile acestor tari fata de problematica inscrisa pe ordinea de zi a celei de a doua sesiuni a UNCTAD (1968, New Delhi). A doua conferinta ministeriala a "Grupului celor 77", a avut loc la Lima (Peru), in octombrie-noiembrie 1971. Cele 96 de tari in curs de dezvoltare participante la aceasta conferinta au adoptat documentul intitulat: "Declaratia, principiile si programul de actiune de la Lima", care precizeaza pozitia acestor tari fata de problemele inscrise pe ordinea de zi a celei de a treia Sesiuni a UNCTAD (1972, Santiago de Chile).In februarie 1976 a avut loc la Manila (Filipine) cea de a treia conferinta, ministeriala a "Grupului celor 77" la care au participat reprezentantii a 110 tari membre (printre care si Romania). Reuniunea s-a incheiat prin adoptarea a doua documente importante: "Declaratia de la Manila" si "Programul de actiune" care sintetizeaza concluziile, pozitiile si propunerile comune ale grupului cu privire la problematica celei de a patra sesiuni a UNCTAD (1972 - Nairobi - Kenya). Aceasta reuniune are o semnificatie deosebita pentru tara noastra intrucat ea a fost primita atunci ca membra cu drepturi depline in cadrul "Grupului celor 77" si a participat efectiv la elaborarea si adoptarea celor doua documente mentionate mai sus. Primirea Romaniei ca membra a "Grupului celor 77" reprezinta expresia relatiilor tot mai stranse de solidaritate si cooperare existente intre tara noastra si statele in curs de dezvoltare, extinderea raporturilor prietenesti si a conlucrarii pe arena internationala cu aceste tari. A patra conferinta ministeriala a "Grupului celor 77" a avut lor la Arusha (Tanzania), in februarie 1979, si la ea au participat reprezentantii a 117 state membre. Conferinta a dezbatut si adoptat documentul intitulat "Programul de la Arusha privind autonomia colecti si cadrul de negocieri". Documentul cuprinde trei parti si anume: - prima parte a programului {"Prezentarea generala") este, de fapt, o declaratie a ministrilor in care se subliniaza conditiile internationale (economice si politice) in care si-a desfasurat lucrarile conferinta ministeriala; -partea a doua ("Programulpentru autonomia colecti") cuprinde "Primul de actiune pe termen scurt si mijlociu cu privire la prioritatile globale in materie de cooperare economica intre tari in curs de dezvoltare"; -partea a treia a programului ("Cadrul de negocieri") prezinta, pe larg, pozitia, concluziile si propunerile "Grupului celor 77" in legatura cu toate problemele inscrise pe ordinea de zi a celei de a cincea sesiuni a UNCTAD (1979 - Manila). A cincea conferinta ministeraila a "Grupului celor 77", la care au participat 125 tari membre, a avut loc la Buenos Ai.res (Argentina), intre 28 martie si 9 aprilie 1983. Ea a dezbatut problematica inscrisa pe ordinea de zi a celei de a Vi-a sesiuni a UNCTAD (iunie 1983, Belgrad) si a adoptat documentul final ce poarta denumirea de "Platforma de la Buenos Aires"1. Acest document cuprinde patru parti: 1) Mesajul de la Buenos Aires; apel la dialog si consens; 2) Declaratia ministeriala; 3) Situatia economiei mondiale, in special din punctul de vedere al dezvoltarii: modul de abordare in contextul crizei economice mondiale actuale si perspective pentru anii '80, inclusiv problemele politice si masurile privind instaurarea unei noi ordini economice internationale; 4) Masurile luate cu privire la problemele inscrise pe ordinea de zi provizorie (punctele 8-l3) a celei de a VT-a sesiuni a UNCTAD. Daca in prima parte a documentului adoptat, "Grupul celor 77" face apel la dialog si consens catre toate tarile participante la lucrarile UNCTAD-ului, in partea a doua si a treia este analizata situatia economica mondiala actuala si implicatiile crizei economice asupra diverselor categorii de tari si asupra comertului international. Documentul subliniaza indeosebi incidenta crizei economice mondiale asupra tarilor in curs de dezvoltare, a caror economie are cel mai mult de suferit. Prabusirea preturilor la produsele de baza, caracteristice la exportul acestor tari2, escaladarea protectionismului tarilor capitaliste dezvoltate, cresterea preturilor la produsele manufacturate importate de tarile in curs de dezvoltare si nivelul ridicat al dobanzilor din ultimii ani au dezechilibrat puternic balantele comerciale si de plati ale majoritatii corsitoare a tarilor in curs de dezvoltare. Numai in perioada anilor 1980-l982, se arata in document, deficitul net inregistrat de tarile in curs de dezvoltare in balantele lor de plati s-a ridicat la cea 200 miliarde dolari, iar datoria lor externa s-a cifrat la sfarsitul anului 1982 la 630 miliarde dolari. in acelasi ani, serviciul datoriei externe s-a ridicat la 130 miliarde dolari . Criza economica mondiala a avut grave incidente si asupra comertului international, care, in anii 1981-l983, a inregistrat o scadere cu cea 10% fata de nivelul atins in 1980. Luand in considerare interdependentele in crestere ale economiilor nationale, indiferent de oranduirea lor sociala, si incidentele profunde ale crizei economice mondiale actuale, "Grupul celor 77" subliniaza in "Platforma de la Buenos Aires" necesitatea lansarii unui program de masuri concrete la nvielul comunitatii internationale de natura sa contribbuie la relansarea economiei mondiale si la dezvoltarea accelereata, pe o baza sila si de durata, a tuturor tarilor lumii. Sarcina lansarii unui astfel de program urma sa revina celei de a Vi-a Sesiuni a UNCTAD. Ultima parte din "Platforma de la Buenos Aires" a fost consacrata propunerilor si masurilor pe care "Grupul celor 77" le-a formulat in legatura cu problematica inscrisa pe ordinea de zi a Sesiunii a Vi-a a UNCTAD. Aceste propuneri si masuri au imbracat forma unor rezolutii, decizii si declaratii vizand punctele 8-l3 de pe ordinea de zi provizorie a sesiunii. A sasea reuniune ministeriala a "Grupului celor 77" a avut loc in aprilie 1987 la Hana (Cuba). Au participat 127 de tari in curs de dezvoltare. Ea a dezbatut problematica inscrisa pe ordinea de zi a celei de a Vll-a sesiuni a UNCTAD-ului, care a avut loc la Gene in iunie 1987. Documentul adoptat de "Grupul celor 77" la aceasta reuniune a fost denumit "Declaratia de la Hana" (Revitalizarea dezvoltarii, cresterii si comertului international). In mare masura, acest document reia aproape in aceiasi termeni problemele ca si la reuniunea de la Buenos Aires, and in vedere faptul ca lucrurile s-au agrat pentru marea majoritate a tarilor "Grupul celor 77". |
|
|
Politica de confidentialitate
|
