StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
  
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Arta de a lua DECIZIA CORECTA
economie ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie comerciala » Politica comerciala a romaniei in perioada postbelica

Economia, comertul exterior si politica comerciala a romaniei in perioada de tranzitie la economia de piata
Evolutia situatiei economice (prezentare generala)
Dupa Revolutia din decembrie 1989, in Romania a inceput un proces ireversibil de trecere la faurirea treptata a unui stat democratic si a unei economii de piata.
Au proliferat partidele politice, au avut loc alegeri libere, s-a produs separarea puterilor in stat (legislati, executi, judecatoreasca), a fost adoptata o noua constitutie, apreciata pozitiv si pe international, au fost elaborate mai multe programe privind reforma economico-sociala, care jaloneaza procesul trecerii de la economia de comanda la economia de piata, a


inceput si anseaza procesul de pritizare si restructurare in toate sectoarele de activitate economica 'agricultura, comert, industrie, servicii etc).
Acest proces are la baza un amplu program legislativ care a fost adoptat de parlament si care continua sa se completeze in functie de evolutia prezenta si viitoare a procesului de tranzitie la economia de piata.
Toate acestea au facut ca imaginea Romaniei in strainatate sa se imbunatateasca, doda constituind-o si faptul ca in 1993 a fost primita in Consiliul Europei, s-a asociat la Comunitatile Europene, a semnat un acord de liber schimb cu tarile AELS, i-a fost acordata clauza natiunii celei mai favorizate de catre SUA, fiind totodata prima tara din zona care a acceptat oferta NATO privind parteneriatul pentru pace si a facut in acest sens demersurile necesare pentru semnarea acordului respectiv.In economico-social, situatia .din perioada 1990-l992 s-a degradat permanent si in ritm accelerat, aceasta stare de lucruri fiind confirmata de faptul ca productia industriala s-a situat sub 50% din nivelul anului 1989 (care n-a fost un an de rf in economie), in agricultura s-au facut mari greseli in modul in care au fost desfiintate CAP-urile si s-a facut improprietarirea taranilor, volumul investitiilor in economie a scazut considerabil, reprezentand cea. 20% fata de nivelul anului 1989 (in date abile), moneda nationala s-a depreciat de cea 100 ori fata de 1989 si a crescut neincrederea in leu, inflatia a luat proportii ajungand la trei cifre, preturile au crescut considerabil, somajul a depasit in 1993 cifra de 1,165 milioane persoane, reprezentand 11% din totalul populatiei active, iar nivelul de trai a scazut catastrofal, cu toate masurile luate pentru a mai frana acest proces mai ales pentru categoriile defavorizate (pensionari, tineri, someri).
La toate acestea se mai adauga faptul ca balanta comerciala continua sa fie dezechilibrata si, ca urmare, Romania a inceput sa faca din nou apel la credite din strainatate, datoria externa incepand si ea sa creasca.
Toate acestea arata ca economia romaneasca se afla intr-o profunda criza, la aceasta contribuind atat factori interni cat si factori externi. Dintre factorii interni ar putea fi mentionati ca fiind mai importanti urmatorii: procesul de pritizare si restructurare a fost prost gestionat, a inceput o aderata concurenta neloiala intre sectorul de stat si cel prit, s-a dus o politica fiscala si monetara necorespunzatoare, lupta dintre partidele politice pentru putere s-a intensificat, iar miscarea sindicala tinde sa se politizeze; toate acestea au tensionat situatia economico-sociala, iar coruptia a luat proportii la scara nationala.
Dintre factorii externi care si-au pus amprenta puternic asupra economiei Romaniei si a relatiilor sale economice externe retin atentia: disparitia CAER-ului, criza din Golf, criza din Iugoslavia (care au generat pierderi imense tarii noastre, apreciate per total la peste 7 miliarde dolari), o anumita politica de discriminare pe care occidentul a dus-o fata de Romania in raport cu celelalte tari din zona, conditiile dure pe care FMI-ul le-a impus Romaniei cu prilejul acordarii unor credite de sprijin solicitate etc.
Pentru a iesi din aceasta situatie de criza ar trebui intreprinse o serie de masuri cum sunt: realizarea unui pact social si al unui pact politic la care sa-si aduca contributia toate partidele si sindicatele; schimbarea mentalitatii oamenilor si mai ales a celor pusi in posturi de conducere pentru a intelege ca este nevoie de un efort sporit si un consens national in vederea scoaterii tarii din criza; elaborarea unei politici fiscale si monetare corespunzatoare, stoparea inflatiei si resilirea increderii in leu, urgentarea adoptarii cadrului juridic legislativ necesar pentru infaptuirea programelor de reforma, restructurare si pritizare; atragerea intr-o mai mare masura a capitalului strain in primul rand, in sectoarele cheie ale economiei nationale (in principal in industrie); stimularea pe toate caile posibile a exportului si gasirea de noi piete pentru export si import; sporirea competitivitatii produselor romanesti destinate atat pietei interne cat si exportului; protejarea economiei nationale de concurenta straina, cu instrumente de politica comerciala specifice economiei de piata; stoparea sau reducerea drastica a importurilor de lux (bauturi, tigari, cosmetice, automobile etc.) si un accent mai mare pe importul de produse necesare investitiilor in domenii de mare importanta pentru economia nationala; o lupta permanenta si eficace impotri coruptiei si a altor fenomene antisociale; o politica externa acti, constructi si eficienta pentru a asigura securitatea tarii etc.
In anul 1993 economia Romaniei a marcat un usor trend pozitiv la nivelul macroeconomiei, dupa trei ani de declin consecutiv, ca urmare, indeosebi, a sporirii productiei agricole si a relansarii activitatii intr-o serie de ramuri ale industriei si in constructii.
Potrivit estimarilor, in anul 1993, produsul intern brut s-a cifrat la 18.835 miliarde lei, ceea ce in termenii reali corespunde unei cresteri de 1,0% fata de 1992. Sectorul prit a contribuit cu aproape 30% la formarea produsului intern brut, fata de 26% in anul 1992.
Cu toate acestea, fenomenele negative care insotesc procesul de reforma si de tranzitie la economia de piata continua sa se manifeste, unele dintre acestea chiar intr-o forma mai accentuata decat in anii precedenti. Astfel, rata inflatiei s-a situat la un nivel de peste 350% in 1993, iar blocajul financiar a continuat sa produca perturbatii in relatiile dintre agentii economici. Procesul de restructurare a economiei a fost lent si a avut un caracter mai mult spontan, inclusiv in domeniul pritizarii.
In afara de agricultura, in care ponderea sectorului prit reprezinta 80%, procesul de pritizare este mai ansat in comert si servicii (peste 50%), sectoare in care necesarul de capital si de investitii este mai mic, in timp ce in industrie deabia catre sfarsitul anului 1993 s-au conturat mai precis si s-au silit mai clar caile si directiile de actiune in acest domeniu. Volumul investitiilor s-a mentinut la un nivel scazut fiind aproximativ egal cu cel din anul 1992, situatia fiind generata de resursele limitate ale agentilor economici si de posibilitatile restranse de a primi credite in acest scop.
Deficitul bugetului de stat a fost de 336,3 miliarde lei si a reprezentat 2% din produsul intern brut (fata de 3,6% in 1992). Dezechilibrele care continua sa se manifeste in economie, au perpetuat in unele sectoare situatii de monopol, facilitand cresteri nejustificate de preturi cu efecte negative in promorea concurentei.
Cu toate masurile de protectie sociala intreprinse in cursul anului, in conditiile stoparii declinului economic, acestea nu s-au reflectat pe deplin in atenuarea scaderii veniturilor reale, in special a unor categorii de populatie defavorizata.


PRODUCTIA SI OFERTA DE BUNURI
In industrie, dupa o evolutie nesatisfacatoare in primele trei luni ale anului, cand productia a fost inferioara celei din perioada corespunzatoare a anului 1992, incepand cu luna aprilie, cand s-a atins nivelul productiei din 1992, aceasta a avut o evolutie constant poziti fata de realizarile lunare ale anului 1992, astfel incat pe intreg anul 1993 productia a fost mai mare cu 1,3% fata de 1992.
Pe sectoare mari ale industriei, in timp ce productia in domeniul extractiv s-a mentinut la nivelul anului precedent, in domeniul energetic si in industria prelucratoare aceasta a crescut cu 7,1% si respectiv cu 1,2%. in industria prelucratoare cresteri mai mari s-au inregistrat in ramura metalurgiei, mijloacelor de transport, masinilor si aparatelor electrice si productiei de mobila.
Fata de anul 1992, productia fizica a crescut la o serie de produse, cum sunt: carbune net, bezine, antidaunatori, anvelope, laminate finite pline din otel, rulmenti, tractoare, autocamioane, autoturisme de oras si de teren, televizoare, frigidere, mobila, uleiuri comestibile, sapun etc.
Scaderi ale productiei, ativ cu anul 1992, s-au inregistrat cu precadere in ramurile industriei producatoare de bunuri de consum (alimentara, textila, confectii, pielarie, incaltaminte, prelucrarea lemnului, celuloza-hartie).
In unele ramuri, productia se situeaza cu mult sub nivelul realizat in 1989 (ex.: in industria celulozei, hartiei si cartonului cu 32,7% fata de 1989; industria mijloacelor tehnicii de calcul si de birou cu 23,8%; industria constructiilor metalice si a produselor din metal cu 33,4%, industria de aparatura si instrumente de precizie, optica si ceasornicarie cu 39,5%, reciclarea deseurilor si resturilor de materiale cu 21,1%).
Volumul loric al productiei realizat de agentii economici cu activitate industriala a insumat in 1993 cifra de 15701,0 miliarde lei, iar livrarile catre beneficiarii interni si la export au fost de 15148,6 miliarde lei, fapt care a condus la cresterea lorii nominale a stocurilor de produse finite existente la producatori, acestea reprezentand, la 31 dec. 1993, 1276,8 miliarde lei.
Dintre produsele la care se mentin stocurile la un nivel ridicat la producatori (peste volumul productiei medii lunare din 1993) sunt de mentionat: tesaturi, tricotaje, cherestea, soda caustica, ingrasaminte chimice, lacuri si vopsele, anvelope, ciment, geamuri, laminate finite din otel, tevi din otel, tractoare si motoare electrice etc.
Resursele de energie primara utilizate in economia nationala, in cadrul carora industria este consumatorul principal, au insumat 66,1 milioane tone combustibil conventional, cu 5,2% mai mici fata de anul precedent, situatie care, in conditiile cresterii productiei, evidentiaza o utilizare mai eficienta a acestora.
Dupa cum rezulta din aceste date, este pozitiv faptul ca productia interna a avut o contributie mai mare fata de anul precedent la acoperirea necesarului de resurse energetice. Importurile pe ansamblu au fost mai reduse cu 15,5% in 1993.In constructii, in principal ca urmare a activitatii legate de intensificarea constructiilor de locuinte si comerciale prite, precum si a dezvoltarii activitatii de prestari de constructii, productia pe ansamblu a inregistrat o usoara crestere (+ 0,7%); unitatile cu capital de stat specializate in lucrari de constructii-montaj and insa o activitate ce mai redusa decat in anul precedent.
In agricultura este de remarcat sprijinul acordat de stat pentru finantarea lucrarilor agricole, pentru irigatii si procurarea de ingrasaminte chimice, fapt care a constituit un suport pentru redresarea productiei vegetale si cresterea recoltelor.
Pe ansamblu s-a inregistrat o crestere a productiei globale cu 12,4% fata de 1992. in sectorul vegetal productia a fost mai mare la cereale, cartofi de toamna, legume, struguri, fructe si mai mica la floarea soarelui si sfecla de zahar.
Participarea sectorului prit la productia obtinuta a fost de 79,9% la cereale, 68,2%) la floarea soarelui, 78,1% la sfecla de zahar, 92,2% la cartofi de toamna, 87,7% legume, 70,8%; la struguri si 73,8% la fructe.
In sectorul zootehnic, efectivele de animale existente la sfarsitul anului 1993, fata de inceputul anului, au fost mai mari la bovine si ovine si mai mici la porcine.
In transporturile de folosinta generala se estimeaza ca volumul activitatii anuale se situeaza sub nivelul anului 1992 cu cea 8%, ceea ce se explica, pe de o parte, prin cresterea excesi a tarifelor, iar, pe de alta parte, prin inmultirea mijloacelor de transport de folosinta proprie la agentii economici din domeniul productiv si comercial, precum si la populatie.
CONSUM-UTILIZA,RI
Consumul populatiei in anul 1993 a fost influentat de evolutia diferita a preturilor si veniturilor, care au determinat unele modificari in structura acestuia.
Potrivit datelor statistice, ponderea cheltuielilor pentru produse alimentare, in totalul cheltuielilor de consum, a fost de 56,6% (fata de 55,9% in 1992).
Vanzarile de marfuri cu amanuntul in anul 1993 s-au situat sub nivelul corespunzator din anul 1992 atat pe total cat si pe grupe de marfuri. Pe total, volumul loric al nzarilor de marfuri cu amanuntul a reprezentat 5126,6 miliarde lei, fiind, in conditii abile, cu 14,9%) mai mic fata de anul precedent.
Vanzarile de marfuri cu amanuntul ale agentilor economici priti au insumat 2872,6 miliarde lei, reprezentand 56,6% din total (fata de 45,8% in 1992).
Volumul fizic al produselor agroalimentare ndute pe piata taraneasca in anul 1993 a fost mai mare fata de 1992 indeosebi la produsele de origine vegetala ( + 13,3%), precum si la cele de origine animala, compensand partial reducerea volumului nzarilor cu amanuntul prin comertul organizat.
Volumul serviciilor comerciale prestate populatiei a fost de 1444,0 miliarde lei, cu 23,8% mai mic fata de 1992, iar ponderea agentilor economici priti in totalul serviciilor a fost de 51,9% fata de 44,0% in 1992.
Investitiile in 1993 au depasit 2200 miliarde lei, ceea ce, in conditii abile, reprezinta o crestere de 0,8% fata de 1992. Volumul investitiilor a crescut in special in sectorul prit al economiei, inclusiv cele pentru constructii de locuinte de catre populatie. in anul 1993 au fost date in folosinta cea 32 mii locuinte, cu 4,3 mii mai mult decit in anul 1992, din care peste 21 mii din fondurile populatiei. In 1993 au fost puse tn functiune noi capacitati de productie (in sectorul energetic, metalurgic, chimic si petrochimic, telecomunicatii, alimentar).
PRETURI SI VENITURI SALARIALE (INCLUSIV PENSII)In 1993 inflatia a continuat sa reprezinte cea mai gra dificultate cu care s-a confruntat societatea romaneasca in ansamblul ei, depasind 350%, rata lunara de crestere a preturilor, inregistrand lori intre 5,5% in luna iunie si 7,4% in luna decembrie, pana la 16,3% in luna octombrie si 30,4% in luna mai.
Evolutia preturilor cu ridicata si de consum s-a aflat sub incidenta unei multitudini de factori, determinati de comportamentul inadect al agentilor economici, introducerea unor mecanisme ale economiei de piata si de reforma, precum si de deprecierea continua a leului in raport cu dolarul SUA si alte lute, intre acestea sunt de mentionat: subutilizarea capacitatilor de productie si a fortei de munca, lipsa de preocupare pentru reducerea costurilor de productie de catre agentii economici, preluarea directa in costuri a tuturor majorarilor de salarii, eliminarea tuturor subventiilor de la 1 mai 1993, liberalizarea adaosului comercial, introducerea T.V.A.-ului de la 1 iulie 1993 etc.
Ca urmare, indicele preturilor de consum al populatiei in decembrie 1993, a fost de 395,5% fata de decembrie 1992, rezultand o rata medie lunara de 12,1% (fata de 9,6% in 1992). Pe intreg anul 1993, indicele a fost de 356,1% fata de media anului 1992.
Pe grupe de marfuri si servicii, in 1993, indicii preturilor, ativ cu media anului 1992, au fost la marfurile alimentare de 348,9%, la marfurile nealimentare de 369,0% si la servicii de 340,3%.
Pe piata taraneasca, in 1993, indicii preturilor, fata de 1992, au fost de 271,6% pe total, din care 257,1% la produsele vegetale si 288,6% la produsele de origine animala.
Evolutia comertului exterior (volum, structura, orientare
geografica)


DINAMICA, SI VOLUM VALORIC
Evolutiile din economie s-au reflectat si in comertul nostru exterior, care, incepand cu anul 1990, a cunoscut un permanent declin, situandu-se sub 509" din nivelul anului 1989 .
Potrivit statisticilor nationale, evolutia comertului nostru exterior a fost urmatoarea:
populatiei. In 1993 au fost puse tn functiune noi capacitati de productie (in sectorul energetic, metalurgic, chimic si petrochimic, telecomunicatii, alimentar).
PRETURI SI VENITURI SALARIALE (INCLUSIV PENSII)In 1993 inflatia a continuat sa reprezinte cea mai gra dificultate cu care s-a confruntat societatea romaneasca in ansamblul ei, depasind 350%, rata lunara de crestere a preturilor, inregistrand lori intre 5,5% in luna iunie si 7,4% in luna decembrie, pana la 16,3% in luna octombrie si 30,4% in luna mai.
Evolutia preturilor cu ridicata si de consum s-a aflat sub incidenta unei multitudini de factori, determinati de comportamentul inadect al agentilor economici, introducerea unor mecanisme ale economiei de piata si de reforma, precum si de deprecierea continua a leului in raport cu dolarul SUA si alte lute, intre acestea sunt de mentionat: subutilizarea capacitatilor de productie si a fortei de munca, lipsa de preocupare pentru reducerea costurilor de productie de catre agentii economici, preluarea directa in costuri a tuturor majorarilor de salarii, eliminarea tuturor subventiilor de la 1 mai 1993, liberalizarea adaosului comercial, introducerea T.V.A.-ului de la 1 iulie 1993 etc.
Ca urmare, indicele preturilor de consum al populatiei in decembrie 1993, a fost de 395,5% fata de decembrie 1992, rezultand o rata medie lunara de 12,1% (fata de 9,6% in 1992). Pe intreg anul 1993, indicele a fost de 356,1% fata de media anului 1992.
Pe grupe de marfuri si servicii, in 1993, indicii preturilor, ativ cu media anului 1992, au fost la marfurile alimentare de 348,9%, la marfurile nealimentare de 369,0% si la servicii de 340,3%.
Pe piata taraneasca, in 1993, indicii preturilor, fata de 1992, au fost de 271,6% pe total, din care 257,1% la produsele vegetale si 288,6% la produsele de origine animala.
Evolutia comertului exterior (volum, structura, orientare
geografica)


DINAMICA, SI VOLUM VALORIC
Evolutiile din economie s-au reflectat si in comertul nostru exterior, care, incepand cu anul 1990, a cunoscut un permanent declin, situandu-se sub 509" din nivelul anului 1989 .
Potrivit statisticilor nationale, evolutia comertului nostru exterior a fost urmatoarea:
Potrivit datelor din Buletinul Statistic ONU din iunie 1993, volumul loric al comertului nostru exterior a avut urmatoarea evolutie: (in mii. $)
1981 1989 1990 1991 1992


Import 10 978 8 436 9 115 5 600 5 394
Export 11 180 10 486 5 870 4 124 4 031


Sold + 202 +2 050 -3 244 -l 477 -l 363
Comertul exterior al Romaniei:


1) C.R. = milioane ruble
2) D.C. = milioane dolariIn anul 1993, volumul exporturilor pe devize convertibile s-a ridicat la 4527,4 milioane dolari, inregistrand o crestere de 5,6% fata de anul precedent, iar volumului importurilor (fob) pe devize convertibile s-a cifrat la 5238,9 milioane dolari, fiind cu 3,69r mai mici fata de 1992.In toti cei patru ani de dupa revolutia din 1989, balanta comerciala s-a soldat deficitar, cu o usoara tendinta de scadere a deficitului in ultimii doi ani. in 1993, soldul negativ al balantei comerciale, pe devize convertibile, exprimat in preturi fob s-a cifrat la 711,5 milioane dolari, fiind mai mic cu 435,9 milioane dolari decat din 1992. Balanta comerciala FOB/CIF a inregistrat insa un deficit in devize convertibile de 1148,5 milioane dolari.
Agentii economici priti, cu activitati de comert exterior au realizat in 1993 exporturi pe devize convertibile in loare de 1232,5 milioane dolari, reprezentand o crestere de 2,7% fata de 1992 si importuri (Cif) de 1547,0 milioane dolari, reprezentand o scadere de 24% fata de 1992. Ponderea agentilor economici priti in activitatea de export si import a tarii a fost de peste 27%.
Evolutia nefavorabila a comertului nostru exterior in cei patru ani luati in studiu, reflectare a crizei economice in care se afla tara, a determinat guvernul Romaniei sa faca din nou apel la credite straine (in conditiile in care in 1989 datoria tarii era zero, iar rezer lutara a statului depasise cifra de 2 miliarde dolari), aceasta cifrandu-se in 1993 la circa 3,334 miliarde dolari (din care: 2,362 miliarde gestionate de stat, 729 milioane garantii oferite firmelor particulare si 243 milioane imprumuturi acordate firmelor particulare si de stat garantate de bancile comerciale). Numai serviciul datoriei externe s-a ridicat in 1993 la 351 milioane dolari, din care 204 milioane reprezinta dobanzile. Din pacate si in anii 1994 si 1995 Romania face apel din nou la credite (la FMI, BIRD si la alte institutii financiare sau tari) pentru a putea continua procesul de reforma, restructurare si pritizare si a onora datoriile scadente .
Dupa opinia noastra, daca nu se manifesta moderatie in ce priveste apelul la creditele straine si daca acestea nu vor fi folosite cu eficienta scontata, dificultatile perioadei de tranzitie se vor amplifica, iar consecintele economico-sociale vor fi tot mai greu de suportat.
Daca creditele externe contractate de Romania au atins cifra de mai sus, volumul investitiilor straine din economia noastra era sub 800 milioane dolari la sfarsitul anului 1993, fiind de 4-6 ori mai mic fata de investitiile straine in celelalte state din Estul si Centrul Europei (fara fosta URSS).


STRUCTURA COMERTULUI EXTERIOR
Cat priveste structura pe marfuri a exportului si importului nostru in anii de dupa revolutie, treptat, si aceasta a fost puternic marcata de criza economica prin care trece tara.In cele ce urmeaza, vom prezenta ativ date privind structura comertului nostru exterior in anul 1990 - primul an dupa revolutie si in anul 1993 (dupa clasificari diferite).


Grupe de marfuri
1. Masini, utilaje si mijloace de transport


2. Combustibili, materii prime minerale, metale
3. Produse chimice, ingrasaminte, cauciuc


4. Materiale de constructii si accesorii
5. Materii prime nealimentare si produse prelucrate


6. Animale vii
7. Materii prime pentru marfurile alimentare


8. Marfuri alimentare
9. Marfuri industriale de larg consum

Export Import


30,8 23,7
33,7 47,6


6,5 6,3
2,5 0,9


4,2 6,6
- -


0,3 5,0
0,8 5,2


21,2 4,7
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 1991, Tabelul 15,3, Comisia Nationala de Statistica.
Cat priveste structura exporturilor pe principalele grupe de marfuri, a fost in 1993, in general asemanatoare cu cea din 1992, predominand produsele industriale (cea. 94-95%) alcatuite din: produse metalurgice, chimice, masini si utilaje, produse textile, confectii si pielarie.
In structura importurilor, peste 50% din cele pe devize convertibile, au revenit produselor necesare functionarii economiei (combustibili, energie, materii prime pentru industria prelucratoate), cea 15-20% masinilor, utilajelor si mijloacelor de transport; cea 20% au revenit bunurilor industriale de consum si aproape 16% produselor alimentare.
Din pacate, in structura importurilor se mentin cu o pondere ridicata bunurile de consum de lux (tigari, bauturi, cosmetice, parfumuri, automobile, televizoare, ceasornicarie etc).
Deteriorarea structurii pe marfuri a comertului nostru exterior, concomitent cu reducerea volumului loric total al acestuia, se explica, in primul rand, prin faptul ca abia la sfarsitul anului 1993 s-a stopat partial declinul economic, iar redimensionarea diverselor ramuri ale industriei si ale diverselor capacitati de productie, concomitent cu infaptuirea procesului de pritizare in toate sectoarele de activitate se desfasoara in ritmuri mult prea lente. Odata cu infaptuirea acestor procese, Romania trebui sa-si imbunatateasca si pozitia in diviziunea internationala a muncii si in circuitul economic mondial. Aceasta este un proces de durata care se reflecta in comertul nostru exterior cu o oarecare intarziere.
Dupa opinia noastra, daca instrumentele de politica comerciala cu care Romania a inceput sa opereze inca din primii ani de dupa revolutie ar fi fost mai bine utilizate (pe linia promorii exportului si a controlului importului si prin aceasta o mai eficienta protectie a economiei nationale de concurenta straina), structura comertului nostru exterior ar fi contribuit intr-o masura mai mare la iesirea din criza a economiei si la relansarea acesteia.
ORIENTAREA GEOGRAFICA, A COMERTULUI EXTERIOR
Revolutia din 1989 si evenimentele care au urmat (disparitia CAER-ului, prabusirea imperiului sovietic, criza din Golf, criza iugosla, amanarea acordarii de catre SUA a clauzei natiunii celei mai favorizate, recesiunea economica pe mondial etc.) au determinat importante modificari in orientarea geografica a comertului nostru exterior.
Deschiderea catre lume a Romaniei, ca si a celorlalte tari din zona, este o optiune certa si ireversibila in conditiile trecerii la economia de piata. Ca tara europeana, Romania isi dezvolta, pe cu totul alte baze, atat legaturile economice cu tarile din fostul bloc socialist, cat mai ales legaturile cu celelalte tari europene si neerupene, dezvoltate si in curs de dezvoltare.Inca din ianuarie 1990, Romania a recunoscut de drept Comunitatea Economica Europeana, acreditand un ambasador pe langa organele comunitare de la Bruxelles. Apoi a negociat primul acord comercial global, cu acestea, acord care a intrat in vigoare la 1 mai 1991 . Ulterior, Romania a negociat cu Comunitatile Europene si statele membre un acord de asociere, care a intrat in vigoare la 1 mai 1993 . Acest acord pregati conditiile pentru o viitoare aderare la Uniunea Europeana.
O atentie sporita a acordat Romania si relatiilor comerciale cu tarile din AELS cu care a semnat in decembrie 1991 o "Declaratie comuna" care a creat cadrul juridic necesar in vederea intensificarii raporturilor comerciale si de cooperare economica cu aceasta grupare. Ulterior a fost semnat un Acord intre statele Asociatiei Europene a Liberului Schimb si Romania (10 dec. 1992) care a pus bazele unei zone de liber schimb cu acestea si care a intrat in vigoare la 1 mai 1993.
Romania nu a pus pe un secundar nici relatiile comerciale si de cooperare cu celelalte tari dezvoltate (SUA, Canada, Japonia, Australia, Noua Zeelanda, Republica Sud Africana), sau cu tarile in curs de dezvoltare si in primul rand cu cele recent industrializate.
Dorind sa dezvolte in continuare relatiile economice cu SUA, inca din ianuarie 1990, Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei a fost imputernicit sa declare nula declaratia din 29 februarie 1988 unilaterala a vechiului regim, prin care se renunta la acordarea de catre SUA a clauzei natiunii celei mai favorizate Romaniei.
Romania a considerat ca dupa inlaturarea regimului comunist de la putere au fost create conditiile pentru ca intre cele doua tari sa se desfasoare schimburile comerciale in baza clauzei natiunii celei mai favorizate asa cum a fost ea prezuta in Acordul Comercial incheiat cu SUA in 1975 si in virtutea angajamentelor decurgand din participarea celor doua tari ca membri cu drepturi depline la GATT. Dar, SUA "nu a acceptat sa redea Romaniei clauza in acest context.
Ulterior, Romania a negociat si incheiat cu SUA un nou acord comercial, care prevede acordarea reciproca a clauzei natiunii celei mai favorizate, acord care a fost semnat la Bucuresti in 2 aprilie 1992. El urma sa intre in vigoare dupa ratificarea de catre parlamentele celor doua tari. Si acest lucru s-a produs abia in noiembrie 1993. De la aceasta data Romania a inceput sa beneficieze de clauza natunii celei mai favorizate din partea SUA . in mai 1992 a mai fost semnat tot la Bucuresti acordul romano-american privind garantarea reciproca a investitiilor.
Independent de intrarea in vigoare a noului acord comercial, SUA putea sa reacorde Romaniei clauza natiunii celei mai favorizate, dar, din motive greu de inteles, au amanat in mai multe randuri aceasta promisiune , ceea ce, pe langa gestul neprietenesc fata de o tara care si-a castigat cu mari sacrificii libertatea si demnitatea, a insemnat un amestec nepermis in treburile interne ale tarii noastre. in aceste conditii, am putea aprecia, privind trecutul nu prea indepartat, ca din interese politice egoiste legate de unele servicii pe care Ceausescu le-a facut SUA (medierea apropierii de China, relatiile Romaniei cu Israelul, o anumita atitudine de indepenenta in cadrul blocului sovietic etc), SUA a acordat mai mult credit politic acestuia decat Romaniei dupa caderea dictaturii comuniste.
Cu celelalte tari occidentale, precum si cu grupul tarilor in curs de dezvoltare, relatiile economice se desfasoara fara dificultati deosebite.
O mare atentie a acordat si continua sa acorde Romania asezarii pe baze noi a relatiilor cu tarile din fostul bloc sovietic si in primul rand, statele din Comunitatea Statelor Independente (CSI), care au aparut dupa destramarea imperiului sovietic. Aceasta atentie este justificata atat pe economic cat si in politic, dat fiind faptul ca cel putin cu o parte din aceste state vor trebui derulate in continuare o serie de conventii de specializare si cooperare in productie negociate insa pe timpul existentei CAER-ului. Aceste tari si in special Federatia Rusa si Ucraina, au fost si sunt inca importante furnizoare catre Romania de petrol, gaze naturale, electricitate, minereuri feroase si neferoase, carbuni etc.
De aceea, Romania a pus bazele unui nou cadru juridic cu aceste state chiar daca ponderea lor in comertul nostru exterior a inregistrat o scadere relativ insemnata.
De asemenea, Romania a militat pentru reinnoirea cadrului juridic al relatiilor comerciale si de cooperare si cu celelalte state vecine foste membre ale CAER (Polonia, Ungaria, Cehia, Slocia, Bulgaria etc). Din pacate, blocada impotri Iugoslaviei a dereglat relatiile noastre comerciale si de cooperare cu aceasta tara.
Un loc aparte in relatiile noastre economice il ocupa Republica Moldo, cu care Romania colaboreaza pe multiple uri. S-a negociat un acord comercial cu aceasta tara. Romania militeaza pe linia crearii intre cele doua tari vecine a unei zone de liber schimb. Relatiile cu Moldo vor depinde si de evolutiile imprevizibile din fostul imperiul sovietic. In afara lui, Guvernul Romaniei a deschis importante credite pentru livrarea unor bunuri de stricta necesitate pentru Republica Moldo cu care se doreste o integrare economica si culturala3. Intrarea Moldovei in C.S.I. si semnarea acordurilor menite sa puna bazele unei comunitati economice a acestor state restringe, probabil, relatiile de colaborare dintre Romania si Republica Moldo.In contextul schimbarilor si rasturnarilor rapide ce se inregistreaza in general pe mondial si in principal pe european, este greu de facut aprecieri c
oncrete de perspecti mai indelungata privind evolutia viitoare a relatiilor nolitice si economice externe ale Romaniei ca si a altor tari de altfel.
De aceea in tema de fata ne-am marginit sa subliniem mai degraba unele intentii si dorinte ale Romaniei menite sa-i permita, o mai buna integrare in economia de piata si in general in lume.
Daca aceste intentii si dorinte vor putea fi materializate in practica, in conditiile unei reale silitati politice interne si internationale, atunci vom avea sansa ca procesul de reforma sa poata fi dus pana la capat, cu efecte benefice.
Iata, mai jos, si lista principalelor tari partenere in anul 1993 in ordinea ponderii lor in exportul si importul Romaniei.


Tabel nr. 7.14
Relatiile comerciale ale Romaniei cu principalele tari in anii 1992 si 1993 (in mii. $ si in %)


Exporturi FOB
Mii. dolari in % din total export


Total 4527,4 100,0
Germania 627,8 13,9


China 410,0 9,1 '
Italia 359,6 7,9


Turcia 265,4 5,9
Olanda 207,4 4,6


Franta 203,5 4,5
Rusia 194,6 4,3


Anglia 167,7 3,7
Siria 121,7 2,7


Elvetia 116,9 2,6
Ungaria 107,7 2,4


Egipt 95,6 2,1
Bulgaria 93,8 2,1


Ucraina 93,7 2,1
Moldo 80,4 1,8


Grecia 79,8 1,8
Iran 79,6 1,7


Belgia 68,5 1,5
Austria 67,5 1,5


SUA 61,9 1,4



Importuri CIF
Mii. dolari in % din total import


Total 5675,9 100,0
Germania 902,2 15,9


Rusia 723,1 12,7
Italia 539,7 9,5


Iran 472,3 8,3
Franta 469,4 8,3


SUA 282,1 5,0
Ungaria 149,8 2,6


Anglia 141,8 2,5
Austria 138,5 2,4


Elvetia 134,8 2,4
Olanda 133,9 2,4


Ucraina 126,2 2,2
Turcia 123,8 2,2


China 87,4 1,5
Moldo 78,7 1,4


Belgia 77,2 1,4
Israel 69,3 1,2


Bulgaria 64,7 1,1
Egipt 62,8 1,1


Grecia 60,8 1,0
Sursa: Buletin statistic lunar nr. 12/dec. 1993, Comisia Nationala de Statistica.
Datele din cele doua ele confirma orientarile subliniate in inile anterioare (o crestere importanta a relatiilor cu tarile dezvoltate, o scadere importanta a ponderii tarilor in tranzitie la economia de piata, si o revigorare a relatiilor cu tarile in curs de dezvoltare).
Reglementari de politica comerciala adoptate de RomaniaIn conditiile trecerii la economia de piata
Procesul de reforma economica declansat in tara noastra, cu toate imperfectiunile lui, implica si adoptarea de noi reglementari de politica comerciala caracteristice unei economii in tranzitie la economia de piata si renuntarea la vechile instrumente specifice unei economii supercentralizat ificate.
Pe aceasta linie, primul pas care trebuia facut, si el a fost deja infaptuit, era desfiintarea monopolului statului asupra comertului exterior si odata cu aceasta a disparut si ificarea excesi, rigida in comertul exterior, ca si in intreaga economie.Incepand cu anul 1991 singurele instrumente de reglementare a importurilor si exporturilor utilizate de departamentele de resort sunt proiectiile de balanta comerciala si de plati externe.
Proiectia de balanta comerciala este intocmita de Ministerul Comertului, prin Directia generala a strategiei dezvoltarii comertului exterior, iar cea de a doua balanta (de plati externe) este intocmita de Banca Nationala a Romaniei. Prin aceste instrumente este prezut necesarul de import al economiei pentru a se putea dimensiona, in functie de acesta, sursele de acoperire prin exporturi sau prin credite externe.
Cele doua proiectii de balanta (comerciala si de plati externe) nu au nici o semnificatie pentru agentii economici, nu se transmit acestora, ci reprezinta numai o modalitate de supraveghere economica pentru ca si Guvernul sa poata stimula agentii economici in ideea realizarii unui anumit volum al exporturilor in vederea acoperirii intr-o cat mai mare masura a importurilor strict necesare si pentru a realiza un echilibru al balantei platilor externe. De aici rezulta ca, fata de trecut, importul si exportul sunt determinate de optiunea economica si comerciala a agentilor economici.


POLITICA VAMALA,
Tariful mal de import adoptat de Romania prin Decretul Consiliului de Stat nr. 395/2 dec. 1976, si care a intrat efectiv in vigoare la 1 ianuarie 1977, a ramas in functiune si in anul 1990; prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1194/12 nov. 1990 i-au fost aduse anumite modificari, in conditiile liberalizarii preturilor, si cu aceste modificari el a functionat in tot cursul anului 1991. Era nevoie de aceste modificari si precizari pentru ca tariful mal sa devina efectiv, sa se aplice fara discriminare tuturor agentilor economici, indiferent de forma de proprietate, si la toate produsele care faceau obiectul importurilor (cu anumite exceptii reglementate prin hotararea Guernului). Aceste precizari aveau in vedere si formarea corecta a preturilor liberalizate pentru marfurile provenite din import, toti agentii economici fiind obligati sa ia efectiv in calcul taxele male.Intre timp, organele de resort din tara (Ministerul Finantelor si Ministerul Comertului, au elaborat si pus in aplicare, incepand de la 1 ianuarie 1992, un nou tarif mal in baza Conventiei male din 1983 privind sistemul armonizat de descriere si codificare a marfurilor.
Intrarea in vigoare a noului tarif mal a fost reglementata prin Hotararea Guvernului nr. 673/15.09.1991 privind tariful mal de import al Romaniei1, a carei succinta prezentare fi facuta in continuare.
Noul tarif mal al Romaniei se aplica la toate marfurile care fac obiectul importurilor. La importurile din tarile cu care se intretin relatii comerciale pe baza unor conventii sau intelegeri internationale, aplicarea taxelor male se face potrivit prevederilor acestora.
Taxele male prezute in tariful mal de import al Romaniei sunt percepute ad-lorem (in procente) si se aplica la loarea in ma a marfurilor importate, rsandu-se la bugetul administratiei centrale de stat.
Hotararea precizeaza ca sunt scutite de taxe male de import urmatoarele categorii de bunuri:
- bunurile dobandite prin succesiuni testamentare, dovedite pe baza unor documente oficiale;
- ajutoarele si donatiile cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv, didactic primite de organizatii sau asociatii cu caracter umanitar sau cultural, ministere si alte organe ale administratiei publice, sindicate si partide politice, organizatii de cult, federatii, asociatii sau cluburi sportive, institutii de intamant, fara a fi destinate sau a fi folosite pentru subventionarea campaniei electorale sau a unor activitati ce pot constitui amenintari la siguranta nationala;


- materialele pentru probe, experimentari sau cercetari;
- bunurile straine ce devin, potrivit legii, proprietatea statului;
- mostrele fara loare comerciala, materialele publicitare, de reclama si documentare.
Pentru ca aceste bunuri sa fie scutite de taxe male, trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii:
- sa fie trimise de expeditor catre destinatar fara nici un fel de obligatii de plata;
- sa nu faca obiectul comercializarii ulterioare;
- sa nu fie utilizate pentru prestatii catre terti, aducatoare de venituri;
- sa fie cuprinse in patrimoniul persoanei juridice si inregistrata in evidenta conila proprie.
Daca bunurilor de mai sus, scutite de plata taxelor male, li se schimba destinatia, atunci destinatarii sunt obligati sa indeplineasca formele legale privind regimul importurilor, fiind obligati sa achite taxele male de import calculate la loarea in ma din momentul intrarii in tara a bunurilor.
De asemenea, hotararea mai prevede ca mai sunt scutite de taxe male de import si urmatoarele categorii de bunuri:


- bunurile de origine romana (care au fost exportate);
- bunurile care au fost reparate sau inlocuite de partenerii externi, in perioada de garantie;
- bunurile care se inapoiaza in tara ca urmare a unei expedieri eronate.
Cat priveste loarea in ma pentru marfurile importate, hotararea prevede ca ea se calculeaza pe baza pretului de import, transformat in lei la un curs de schimb silit si comunicat periodic de BNR, la care se adauga: cheltuielile de transport ale marfurilor importate, pe parcurs extern; cheltuielile de incarcare, descarcare si de manipulare conexe transportului marfurilor importate, achitate pe parcurs extern; costul asigurarii, precum si orice alte cheltuieli pe parcurs extern.
Romania, fiind membra a GATT, respecta prevederile articolului VII din Acordul General, precum si cele ale Codului mal adoptat la Runda Tokyo (1979) la care a aderat, in ce priveste metodologia de eluare a marfurilor supuse impunerii male.
Verificarea incadrarii tarifare, a calculului taxelor male inscrise in declaratie de importator, precum si incasarea acestora se efectueaza de catre organele male in momentul indeplinirii formalitatilor de muire.
Marfurile se considera introduse legal in tara pe baza liberului de ma ce se acorda in scris, dupa indeplinirea conditiilor si efectuarea formalitatilor de muire, inclusiv incasarea taxelor male de import.
Operatiunile de primire temporara a marfurilor din strainatate pot fi efectuate numai cu garantarea platii taxelor male, iar aceasta se face de catre importator prin depunerea la unitatea mala a unei sume banesti egala cu cuantumul taxelor male aferente bunurilor.In sfarsit, hotararea mai prevede ca Guvernul, la propunerea Ministerului Finantelor si Ministerului Comertului, poate aproba taxe reduse sau exceptari de la plata taxelor male. In aceleasi conditii, pot fi instituite suprataxe male de import, cu caracter temporar, in cazul in care anumite importuri, prin cantitatile sau conditiile de realizare, produc sau ameninta cu producerea unui prejudiciu grav producatorilor interni ai unor produse similare sau direct concurente. Aceste suprataxe se vor aplica pana la eliminarea influentelor negative avute in vedere la instituirea lor.In afara acestor prevederi mai importante din Hotararea Guvernului nr. 673/15.09.1991, mai trebuie subliniate doua idei cu privire la noul tarif mal de import al Romaniei si anume:
- clasificarea marfurilor in acest tarif se face potrivit Nomenclatorului Consiliului de Cooperare Vamala de la Bruxelles; incadrarea marfurilor in nomenclatura folosita pentru tariful mal de import se determina in conformitate cu "Regulile generale pentru incadrarea in nomenclatura mala, precum si cele de silire a originii bunurilor" (anexa nr. 2 la H.G. nr. 673/15.09.1991(;
- noul tarif mal, spre deosebire de cel abrogat, are trei coloane de taxe male: prima coloana cuprinde taxele male conventionale pe care Romania le aplica la importurile in regimul clauzei natiunii celei mai favorizate; a doua coloana cuprinde taxe male preferentiale pe care Romania le aplica in relatiile comerciale semnatrare ale Acordului privind Sistemul Global de Preferinte Comerciale (SGPC), iar a treia coloana cuprinde tot taxe male preferentiale pe care Romania le aplica in relatiile comerciale cu tarile semnatare ale "Protocolului celor 16", Romania fiind parte la ambele aranjamente preferentiale.
Noul tarif mal de import al Romaniei este apreciat ca fiind unul dintre cele mai importante instrumente de politica comerciala specific economiilor de piata. El actiona efectiv ca un instrument menit sa sprijine procesul de reforma economica din tara noastra in tranzitia catre economia de piata si indeplineste mai multe functii.
In primul rand, el este unul dintre instrumentele de politica comerciala prin care economia romaneasca este racordata la economia mondiala. In al doilea rand, el este un instrument de protectie admis chiar de catre GATT, permitand statului roman sa protejeze anumite ramuri sau sectoare de importanta economica sau strategica deosebita. In al treilea rand, el indeplineste si o functie fiscala, taxele male incasate fiind o sursa de venituri la bugetul statului. In sfarsit, el este si un instrument de negociere bi sau multilaterala prin care se pot obtine concesii de ordin tarifar care sa favorizeze si exporturile.
Realizarea acestor functii depinde si de maiestria celor care vor fi chemati sa-l foloseasca efectiv in practica.In vechiul regim, in afara tarifului mal, au mai fost adoptate si au functionat: un cod mal si un regulament mal. Multe dintre prevederile lor au fost abrogate pentru ca nu mai corespund noilor conditii. Este de dorit ca aceste reglementari sa-si gaseasca cat mai curand forma si continutul corespunzatoare pentru ca numai impreuna cele trei instrumente vor cuprinde reglementari care sa vizeze sub toate aspectele politica mala a tarii.
La toate acestea trebuie sa se mai adauge si Legea mala a Romaniei, prezentata deja Parlamentului pentru dezbatere si aprobare.In martie 1993 a fost adoptata o noua Hotarare de Guvern (nr. 120/29.03.1993) referitoare la tariful mal de import al Romaniei intrat in vigoare la 1 ianuarie 1992 si care prevede:
"Articol unic: incepand de la data de 1 mai 1993, clasificarea marfurilor in tariful mal la import al Romaniei, mentionat in Sectiune nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 673/1991, se detaileaza de la 6 la 8 cifre, taxele male transpunandu-se automat de la fiecare pozitie de 6 cifre la toate pozitiile de 8 cifre in care acestea se detaileaza, conform anexei".
Cu acest prilej a fost elaborat un nou Ghid de utilizare a tarifului mal de import , care cuprinde:
- prevederi legate de tariful mal de import al Romaniei (H.G. nr. 673/15.09.1991 - in vigoare; H.G. 120/29.03.1993 - in vigoare);
- reguli de interpretare a Nomenclaturii Sistemului Armonizat;


- reguli generale de silire a asigurarii bunurilor;
- acorduri multilaterale si regionale de comert incheiate de Romania cu implicatii asupra tarifului nostru mal : Acordul European si Acordul Interimar,incheiat cu Comunitatile Europene; Acordul de comert liber incheiat cu tarile membre ale AELS; Acordul privind Sistemul Global de Preferinte Comerciale intre tarile in curs de dezvoltare (SGPC); Protocolul privind preferintele comerciale intre tarile in curs de dezvoltare (Protocolul celor 16); Acordul privind comertul cu avioane civile;


- eluarea in ma a marfurilor;
- descrierea detailata a coloanelor Ghidului de aplicare a Tarifului Vamal de import.
Tariful mal de import in vigoare in 1993 are 97 de module si 21 de sectiuni. El are 5 coloane de taxe male de import:
- prima coloana - taxe male conventionale;
- a doua coloana - taxe male la importul din Comunitatile Europene;
- a treia coloana - taxe male la importul din tarile AELS;
- a patra coloana - taxe male la importul din tarile membre ale Acordului privind SGPC;
- a cincea coloana - taxe male la importul din tarile membre ale Protocolului celor 16.
POLITICA COMERCIALA, NETARIFARA,In domeniul netarifar au fost adoptate in cursul anului 1991 doua hotarari ale Guvernului, prima fiind aborgata de a doua asa incat, in cele ce urmeaza, vom face referire numai la continutul Hotararii Guvernului nr. 472/6.07.1991 (Regimul de import si de export al Romaniei).
Aceasta hotarare, care a intrat efectiv in vigoare in luna iulie 1991, cuprinde urmatoarele prevederi mai importante ce vor fi succint prezentate in continuare.
In Romania, importul marfurilor este liberalizat, fiind supus licentelor de import automate, folosite numai pentru scopuri statistice; fac exceptie de la liberalizare: importurile din fondul lutar al statului, importurile in cadrul unor operatiuni legate, de cliring, de barter si de recuperare a creantelor externe; importurile pentru livrarile de instalatii complexe si lucrarile de constructii-montaj; importurile rezultate din intelegerile guvernamentale.
Ministerul Comertului, la cererea Bancii Nationale a Romaniei, poate institui restrictii cantitative la import cand apare riscul iminent al unui dezechilibru al balantei de plati externe sau in scopul crearii unor rezerve lutare normale, cu respectarea procedurii silite de Acordul General pentru Tarife si Comert.
Exportul marfurilor in Romania este, de asemenea, liberalizat si este supus licentelor de export automate, folosite numai in scopuri statistice; fac exceptie de la liberalizate: exportul de marfuri contingentate sau supuse unor restrictii cantitative in tarile de destinatie; exportul in cadrul operatiunilor legate, de cliring si de barter; livrarile de instalatii complexe, lucrarile de constructii-montaj si aprovizionarile navelor straine; exportul de licente si know-how, exporturile pe credit aprobate de Guvernul Romaniei.
Ministerul Comertului sileste contingentele de export, precum si lista marfurilor neadmise temporar la export in scopul protejarii resurselor necesare pentru realizarea productiei interne si pentru asigurarea consumului populatiei.In cazul in care, ca urmare a evolutiei exportului, apare riscul de prejudiciere a realizarii productiei interne sau al neasigurarii consumului populatiei, la propunerea fundamentata a agentilor economici sau a asociatilor de agenti economici, Ministerul Comertului poate institui noi contingente sau restrictii la export.
Hotararea mai prevedea ca eliberarea licentelor de import sau export, precum si administrarea contingentelor se realizeaza de catre Departamentul Comertului Exterior din cadrul Ministerului Comertului. La eliberarea licentelor, Departamentul Comertului Exterior poate solicita exportatorilor de marfuri produse de alti agenti economici o atestare din care sa rezulte ca acestia vor pune la dispozitia solicitantului marfa, in cantitatea inscrisa in cerere. Totodata, Ministerul Comertului sileste si,controleaza regimul importurilor de marfuri care vizeaza sanatatea publica si protectia mediului inconjurator, precum si exportul de marfuri subventionate de stat in lei si/sau in luta.
Licentele de import si export se elibereaza, potrivit Hotararii Guvernului, in termen de 10 zile de la inregistrarea cererii de licenta. Licentele de import sau export pentru marfurile contingentate se elibereaza cu labilitate limitata, pentru a evita blocarea contingentelor de catre agentii economici care nu realizeaza operatiunile respective. Respingerea cererilor de export sau import de catre Ministerul Comertului se face motit.
La 1 mai 1992 a intrat in vigoare o noua Hotarare a Guvernului (nr. 215/1992) privind regimul licentelor de export si import al Romaniei, precum si ordinul Ministerului Comertului nr. 6211992 (privind regimul licentelor de import si export) care anuleaza o parte din reglementarile anterioare si care contin urmatoarele prevederi mai importante1:
1. Exportul si importul de marfuri din si in teritoriul mal al Romaniei sunt liberalizate, nefiind supuse licentelor de export, respectiv de import; cu alte cuvinte, se renunta la sistemul licentelor automate.
2. Se mentin, in schimb, licentele neautomate atat la import cat si la export pentru urmatoarele categorii de marfuri:
a. contingentate;
b. supuse regimului de control al exportului si importului (anexa nr. 1);
c. temporar neadmise la export, dar care rezulta din operatiunile in lohn si processing (prelucrare);
d. operatiuni comerciale cu decontare in conturi de cliring, barter sau cooperare convenite pe baza acordurilor guvernamentale incheiate de Romania (cu tarile cuprinse in anexa nr. 22);
Sectiune nr. 2: Lista tarilor cu care Romania are incheiate acorduri guvernamentale de cliring, barter sau cooperare


1. Bulgaria
2. Cehia si Slocia


3. Germania (fosta RDG)
4. Polonia


5. Ungaria
6. Albania


7. Mongolia
8. R.P.D. Coreeana


9. Vietnam
10. Cuba


11. R. Moldo
12. R.P. Chineza


13. India
14. Brazilia


15. Ghana
16. Iran


17. Siria
18. Sudan


19. Mozambic
20. Algeria


21. Egipt

e. operatiuni de recuperare a creantelor externe ale Romaniei (din tarile cuprinse in anexa nr. 3 );
f) operatiuni ce se realizeaza in baza unor credite acordate sau contractate la nivel guvernamental;
g. operatiuni legate de export-import incheiate la nviel de agenti economici;
3. Sunt si raman interzise la export si import marfurile cuprinse in anexa nr. 4 (ia ordinul MC) (interdictii la export si import).


Sunt interzise la export:
1. Arme si munitii, cu exceptia celor autorizate de lege;
2. Produse explozibile si toxice, cu exceptia celor autorizate de lege;
3. Substante stupefiante si psihotrope, cu exceptia celor autorizate de lege;
4. Echipament militar, cu exceptia celui autorizat de lege;
5. Medicamente, aparatura medicala si materiale tehnico-sanitare neautorizate de Ministerul Sanatatii;
6. Bunuri care fac parte din patrimoniul cultural national, cu exceptia celor autorizate de lege pentru a fi scoase temporar;
7. Metale pretioase, pietre pretioase si obiecte confectionate din acestea, cu exceptia celor autorizate de lege.
Sunt interzise la import: 1. Arme si munitii, cu exceptia celor autorizate de lege; 2 Produse explozibile si toxice, cu exceptia celor autorizate de lege;
3. Substante stupefiante si psihotrope, cu exceptia celor autorizate de lege;
4. Echipament militar, cu exceptia celui autorizat de lege;
5. Medicamente, aparatura medicala si materiale tehnico-sanitare, cu exceptia celui autorizat de lege;
6. inscrisuri, tiparituri si imprimari de orice fel, care nu sunt admise de lege.In vederea protejarii producatorilor si consumatorilor interni, Romania mai poate folosi :
- taxe anti-dumping pentru neutralizarea si/sau interzicerea practicarii unor preturi de dumping la produsele importate;
- taxe compensatorii, in scopul neutralizarii oricarei subventii acordate direct sau indirect in tara de origine sau in tara exportatoare pentru producerea, exportul si transportul unor produse;
- taxe de salvgardare, pentru evitarea unor importuri in cantitati atat de mari si in conditii care ar putea sa produca sau sa ameninte cu producerea unui prejudiciu grav producatorilor nationali.
Fiind membra a GATT si participand la negocierile de la Runda Tokio, Romania a aderat la patru din cele sase acorduri negociate in domeniul netarifar (Codul de eluare mala, Acordul privind procedurile in materie de licente (autorizatii) de import, Codul antidumping si Codul de normalizare), pe care le respecta in relatiile cu partile contractante semnatare.
Romania, ca tara in curs de dezvoltare, beneficiaza de derogarile admise de GATT pentru folosirea restrictiilor cantitative si a altor bariere cu efecte similare pentru a se apara de concurenta tarilor dezvoltate, fara a folosi aceste instrumente de politica comerciala in scopuri de discriminare.
Participand activ si cu interes la Runda Uruguay, care s-a incheiat la 15 dec. 1993, Romania adera la acordurile negociate, inclusiv din domeniul netarifar.
POLITICA COMERCIALA, PROMOTIONALA, SI DE STIMULARE
Dupa cum se stie, in literatura de specialitate, instrumentele folosite in acest domeniu al politicii comerciale se impart in doua mari categorii: instrumente promotionale si instrumente de stimulare. Primele au ca scop sa influenteze potentialii clienti externi sa cumpere o marfa care exista in disponibil pentru export sau fi in curand disponibila pentru export, iar cele din categoria a doua au ca scop sa-l stimuleze pe propriul producator si exportator pentru a exporta un volum mai mare de produse (dintr-o anumita categorie sau pe o anumita piata).
MA,SURI PROMOTIONALE
Dintre masurile promotionale folosite pe scara cea mai larga de Romania in aceasta perioada de tranzitie catre economia de piata pot fi retinute ca fiind cele mai importante urmatoarele:
a) Reinnoirea cadrului juridic international de desfasurare a relatiilor noastre economice externe.In anii 1991-l993 Romania a desfasurat la mai multe nivele o intensa activitate de negociere si renegociere a cadrului juridic international in scopul punerii de acord a acestuia cu noile realitati din economia romaneasca. In acest context, au fost incheiate un numar de peste 100 de acorduri comerciale si de plati, acorduri de cooperare economica si tehnico-stiintifica, acorduri pentru protejarea si promorea investitiilor, acorduri pentru evitarea dublei impuneri, precum si alte acorduri prin care se solutioneaza aspecte specifice legate de activitatea de comert exterior.
b) Participarea la targuri si expozitii internationale si organizarea de astfel de manifestari pe national cu participare straina.
Daca in ultimii ani ai regimului comunist s-a manifestat un puternic declin in ce priveste participarea la targuri si expozitii internationale, dupa revolutia din decembrie 1989 situatia a inceput treptat sa se redreseze. Astfel, in anul 1991 Romania a participat cu pavilioane nationale la 26 astfel de manifestari, iar in 1992 a participat la 34 targuri si expozitii internationale. Numarul de participari a mai crescut si in 1993.
Cat priveste TIB-ul, care in 1993 a ajuns la cea de a 19-a editie, activitatea sa a cunoscut o anumita imbunatatire atat pe linia participantilor din tara (aparitia agentilor economici particulari), cat si pe linia sporirii participantilor din strainatate.
c) Reorganizarea Camerei de Comert si Industrie (a sistemului Camerelor de Comert si Industrie).
Prin Decretul-Lege nr. 139/1990 s-a constituit si in Romania un aderat sistem al Camerelor de Comert si Industrie pe local (in judete) si national, largindu-se totodata atributiile lor, inclusiv in domeniul promotional.
Concret, aceste Camere de Comert si Industrie indeplinesc urmatoarele activitati:
- sprijina dezvoltarea activitatilor comerciale si industriale ale membrilor sai si le reprezinta interesele acestora fata de organele locale si nationale, ca si in relatiile cu organizatii similare din strainatate;
- tin registrul de comert si asigura evidenta firmelor comerciale;
- elibereaza certificate privind existenta si obiectul de activitate ale comerciantilor si certifica semnaturile persoanelor care angajeaza in mod labil membrii in relatiile dintre ei si in relatiile cu partenerii din tara si strainatate;
- elaboreaza rapoarte privind evolutia comertului si industriei, in general a conjuncturii economice din activitatea administrativ teritoriala respecti sau pe national;
- sprijina realizarea proiectelor de dezvoltare a comertului si industriei, inclusiv a celor bazate pe libera initiati;
- sprijina activitatea de formare si specializare profesionala a membrilor;


- organizeaza, la cerere, arbitrajul comercial ad-hoc;
- presteaza o seama de servicii in interesul membrilor, inclusiv de organizare de reclama comerciala, de targuri si expozitii, publicarea de buletine informative pentru uzul membrilor si al partenerilor din tara si strainatate etc.


d) Reprezentarea comerciala in strainatate
Aceasta presupune organizarea de agentii si reprezentante comerciale in strainatate. Diversificarea formelor de proprietate, inclusiv in domeniul comertului exterior si multiplicarea agentilor economici cu activitati de comert exterior, duce la reconsiderarea acestor instrumente de politica comerciala, la mai buna si mai eficienta lor folosire, pentru ca acestia sa fie permanent la curent cu evolutia pietei.
e) Constituirea in tara a unui sistem informational adaptat cerintelor actuale de aplicare a reformei in activitatea de comert exterior.
Pe aceasta linie s-a intreprins o serie de actiuni, care vor fi testate, perfectionate sau inlocuite pentru ca agentii economici sa beneficieze de un sistem informational actual eficient si modern.In acest cadru, Ministerul Comertului a asigurat permanent transparenta reglementarilor si mecanismelor elaborate pentru a sprijini agentii economici cu informatii de maxima importanta si actualitate (prin conferinte de presa, intalniri lunare cu agentii economici, publicarea "Jurnalului afacerilor" etc).
Bazele sistemului informational and ca obiectiv direct promorea relatiilor economice externe sunt constituite din:
- activitatile de documentare, cercetare, analiza si informare desfasurate de Institutul National "Virgil Madgearu", institut care are in profilul sau actiuni de promore;
- activitatile retelei externe de reprezentare comerciala a Departamentului Comertului Exterior;
- activitatile centrelor teritoriale de expansiune a comertului etc.
Prin organele sale, Departamentul Comertului Exterior asigura agentilor economici interesati un sistem informational in materie de promore a comertul exterior, precum si unele servicii legate de aceasta activitate care continua sa se diversifice si sa se perfectioneze.
f) Constituirea Centrului National de Comert International
Acest Centru are menirea sa acorde asistenta tehnica de specialitate agentilor economici in actiunea de promore a exporturilor. El furnizeaza exportatorilor romani informatii practice privind pietele externe si constituie cadrul institutional pentru sprijinirea eforturilor in domeniul exporturilor.
Astfel de centre nationale functioneaza in prezent in peste 80 de tari ale lumii; ele au personalitate juridica proprie si, de regula, activitatea lor este coordonata de Ministerul Comertului, iar finantarea acestora este suportata total sau partial de la buget.
g) Participarea Romaniei la o serie de acorduri, conventii si organizatii internationale cu profil economico-financiar.
Dupa cum se stie, Romania este membra a GATT, UNCTAD, FMI, BIRD, BERD etc. si in aceasta calitate a contribuit si contribui la imbunatA

Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact