 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
ECONOMIE
Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala. |
| StiuCum
Home » economie
» economie politica
» Piata informatiilor. protectia proprietatii intelectuale
|
|
Informatia - o marfa speciala |
|
| Informatia reprezinta unul dintre conceptele fundamentale ale societatii contemporane. Termenul desemneaza elementele noi in raport cu alte cunostinte prealabile despre realitatea inconjuratoare cuprinse in semnificatia unui simbol sau grup de simboluri (mesaj vorbit, text scris, date numerice, indicatori economico-sociali etc.) care: - constituie o noutate; prezinta interes pentru primitor; - sporesc gradul de cunoastere al acestuia '. Deci informatiile reprezinta datele noi ale cunoasterii umane privind orice domeniu al naturii si vietii economico-sociale.In sens larg putem spune ca informatia este o comunicare, o stire care face cunoscut cuiva starea si conditiile de desfasurare a unor procese si fenomene economice, sociale, politice, stiintifice, tehnice, culturale etc. Informatiile au avut Ele sunt rezultatul creatiei intelectuale a omului in domeniul stiintific, industrial, literar, artistic etc. Informatiile au devenit, in societatea moderna, una din principalele resurse care asigura desfasurarea eficienta a activitatii umane in toate domeniile: stiinta, economie, ocrotirea sanatatii, cultura, invatamant etc. intregul univers al activitatii si existentei umane este strabatut de catre un volum imens de informatii. Succesul agentilor economici in mediul concurential al economiei de piata depinde de capacitatea managerilor de a culege, selecta si prelucra informatiile din mediul inconjurator. Totalitatea informatiilor culese, prelucrate si utilizate de catre o unitate economico-sociala constituie continutul esential al sistemului informational de management al acesteia (SIM). La constituirea SIM o contributie deosebita si-a adus-o revolutia stiintifico-tehnica contemporana, declansata dupa al doilea razboi mondial si ale carei ritmuri s-au accentuat puternic in ultimele doua decenii. in aceasta perioada a fost creat si perfectionat in etape succesive si suportul material al SIM, pana la actualele generatii de calculatoare. Realizarile stiintei si ale cunoasterii umane, in general, alcatuiesc stocul de informatii disponibile si refolosibile. Aceste informatii se gasesc integrate in fiinta umana sub forma de cunostinte si experienta, iar altele sunt depozitate pe suporti materiali, precum hartia, filmul, discul, benzi magnetice, circuite integrate etc. Perfectionarea suportilor de depozitare, prin crearea ultimelor generatii de calculatoare si constituirea bancilor de date, fac informatia disponibila usor accesibila utilizatorilor, sporind, astfel, rolul informatiei in activitatea umana, in general, si in cea economica in special. Informatia, in societatea contemporana, care tinde a deveni informationala, constituie o resursa tot mai importanta. Aceasta situatie obliga societatea moderna sa actioneze pe doua uri: 1. pentru producerea de noi informatii; 2. pentru asigurarea cadrului si mijloacelor moderne de culegere, stocare, prelucrare si utilizare a informatiilor disponibile. Informatia reprezinta nu numai o resursa importanta care sta la baza desfasurarii activitatii umane, ci si un rezultat, un produs al acestei activitati. Producerea informatiilor se realizeaza prin activitatile de cercetare stiintifica, de cunoastere, in general, desfasurate asupra naturii si vietii economico-sociale. Informatiile sunt rezultatul creatiei intelectuale a omului si al procesului de inovare, desfasurat de acesta. "Originea informatiei se afla in psihicul uman, care constituie locul de intalnire al constiintelor si realitatii si are loc punerea in forma comunicabila a realitatii inconjuratoare"1. Informatiile produse se prezinta intr-o multitudine de forme, si anume: inventii, inovatii, rationalizari, studii si documentatii, programe de calculator, sisteme moderne de organizare si management, proiecte Know-how, studii de fezabilitate, asistenta tehnica, consultanta etc. Toate acestea reprezinta bunuri create in sectorul producator de informatii al economiei nationale, si anume sectorul cuaternar. Acesta reprezinta sectorul cel mai tanar, dar care cunoaste o dezvoltare tot mai accentuata in economiile moderne orientate spre informatizare. in tarile dezvoltate acest sector inregistreaza ritmuri de crestere mult superioare celorlalte sectoare din economie (primar, secundar, tertiar). Astfel, in economia moderna, se inregistreaza tendinta deplasarii surselor de creare a avutiei din zona activitatilor productive in sens traditional (care se bazeaza pe dialectica dintre masina si actiunea umana), catre sfera creatiei intelectuale. Inovatia, creatia intelectuala in general, tinde sa devina principala sursa generatoare de venituri, in conditiile in care durata de viata a produselor si serviciilor se reduce tot mai mutl. Se intrevede, astfel, nasterea unei economii bazate pe creatie si inovare, care presupune schimbari radicale in activitatea si viata omului - economia informationala. Constiente de rolul crescand al informatiei in realizarea progresului economico-social tarile dezvoltate si chiar unele in curs de dezvoltare aloca importante resurse financiare, materiale si umane activitatilor creatoare de informatie, in special cercetarii stiintifice si progresului tehnic. Datele stiintifice arata ca in tarile dezvoltate cotele din PIB rapartizate pentru finantarea cercetarii stiintifice si a progresului tehnic ajung sa egaleze bugetul anual al tarilor in curs de dezvoltare. Cea mai costisitoare dintre activitatile generatoare de informatie s-a dovedit a fi activitatea de inovatie (de aplicare in practica a descoperirii stiintifice). Se considera ca raportul dintre cheltuielile necesare pentru cercetarea pura si cea orientata, respectiv cercetare aplicativa si aplicare experimentala este de 1/3, 1/6 si 1/1003. Costul ridicat al obtinerii informatiei se datoreste faptului ca vremea cercetatorului singuratic, care, cu mijloace modeste, realiza descoperiri epocale, a trecut. Acum este necesara organizarea muncii de cercetare si creatie in colective capabile sa foloseasca tehnica si tehnologia moderna, asigurandu-se, in continuare, libertate deplina de gandire si actiune cercetatorului. "Creatorul este o forta de munca inzestrata cu calitati deosebite. El nu suporta rutina si convenienta"1, sustine Hamberg. Subliniem, de asemenea, preocuparea, in tot mai multe tari, de elaborare a unor strategii privind activitatile generatoare de informatii, in special cele de inovare si de integrare in strategiile de dezvoltare micro si macroeconomico-sociale. Cercetarea stiintifica Importanta strategica a activitatilor generatoare de informatie stiintifica si tehnica a determinat guvernele multor tari, in special ale celor dezvoltate sa actioneze in sensul institutionalizarii acestor activitati, respectiv al crearii unor organisme guvernamentale cu scopul de a stimula, orienta si coordona desfasurarea acestora. Acest fapt reflecta constiinta guvernelor tarilor lumii ca producerea si folosirea de informatie a devenit o componenta a politicii lor interne si externe, care orientata si fructificata cu pricepere poate constitui o parghie deosebit de importanta pentru accelerarea dezvoltarii economico--sociale si pentru cresterea competitivitatii pe intern si international. Aceasta deoarece, in economia moderna "campul de concurenta s-a mutat tot mai mult din domeniul preturilor, care inaspresc rivalitatile dintre marile firme, in cel al inovarii, care evita sau atenueaza pe cat posibil rivalitatile si fac profiila activitatea firmelor, mai ales a celor care adopta o strategie in aceasta directie"2. De asemenea, tot in sensul stimularii si protejarii activitatilor de cercetare stiintifica si inovare, ca principale activitati generatoare de informatii, guvernele tarilor mentionate au adoptat si alte masuri cum sunt: masurile comerciale de promovarea inovatiilor, de protejare fata de concurenta, de protectie a proprietatii intelectuale etc. Informatia este deci, un bun produs de catre om prin activitatile de creatie intelectuala, in cadrul carora un loc principal il ocupa cercetarea stiintifica si inovarea. Acest produs al muncii omenesti imbraca in societatea contemporana forma de marfa deoarece: . este destinat satisfacerii unor nevoi sociale, nevoile diversilor utilizatori ai acestui produs deosebit al mintii omenesti; . circula de la producatori la cei care au nevoie de el pentru a-l utiliza prin acte de vanzare-cumparare. Informatia are un anumit cost de producere, o anumita valoare si pret, caracteristici care sunt proprii produselor care imbraca forma de marfa.In acest sens amintim ca in urma cu mai mult de un deceniu Jorge Sabato a atras atentia asupra faptului ca "tehnologia ca structura sistematica de cunostinte si informatii este ceva care poate fi produs si vandut"3, deci o marfa care participa la circuitul economic.In lumea contemporana exista institutii care au ca activitate producerea de informatii (cunostinte si tehnologie) pentru scopuri comerciale. Aceste institutii pot fi considerate niste "fabrici" de informatie sau firme care obtin profituri din capacitatea lor de a produce, apropria si comercializa informatia. Deci informatia este o marfa, dar o marfa speciala, cu trasaturi distincte fata de celelalte bunuri-marfa (produsele si serviciile). Aceste particularitati privesc atat producerea informatiilor, cat si gestionarea, circulatia lor pe piata si consumul. Astfel, producerea informatiilor prin actele de cercetare, cunoastere si inovare este un proces continuu si nelimitat. El a insotit intreaga evolutie a societatii omenesti, stand la baza progresului si dezvoltarii acesteia.In felul acesta stocul de informatie se imbogateste neintrerupt pe masura ce procesul cunoasterii umane evolueaza. Ca bun economic, informatia nou produsa are caracter de unicat. Ea nu se reproduce prin simpla repetare a procesului care a creat-o. Informatia, este, de asemenea, un bun necorporal, care nu se materializeaza (concretizeaza) prin sine insusi, ci se manifesta prin intermediul altor elemente concrete ale vietii economico-sociale. Astfel, informatia incorporata in diferite produse si servicii nu se vizualizeaza precum elementele de ordin material, consumate pentru producerea acestora. Caracterul de bun unicat, realizat cu mari costuri, prin actul creatiei intelectuale, face ca informatia sa fie supusa unor reguli specifice de gestionare si protectie. Astfel, informatia face obiectul proprietatii intelectuale aflate sub protectia unor legi special adoptate in acest sens. Circulatia pe piata a marfii-informatie are, de asemenea, un caracter specific, fiind supusa unor reglementari contractuale speciale. Informatia produsa este practic inepuizabila. De aceea, vanzarea informatiei unui cumparator nu-l deposedeaza pe autor de utilitatea acesteia sau de posibilitatea de a-l vinde si altor beneficiari (practic nelimitati). Aceasta caracteristica a informatiei face ca reproducerea ei nici sa nu fie necesara. Consumul informatiei are, de asemenea, un caracter deosebit. Prin consum informatia nu se uzeaza fizic si nu se distruge fiind, de asemenea, inepuizabila. Ea ramane permanent o resursa disponibila si utilizabila la parametrii initiali. Doar dinamica cunoasterii umane generatoare de noi informatii poate determina un proces de perimare a acesteia, similar uzurii morale. Recunoasterea faptului ca informatia este o marfa, constituind obiect al comertului, face necesara regandirea conceptului de transfer de tehnologie sau transfer de informatie. Folosirea termenului de transfer in locul celui de comert ascunde faptul ca tehnologia, deci si informatia pe care o contine, este un bun economic care poate fi comercializat pe piata, supusa acelorasi probleme ca si celelalte marfuri. Acest fapt minimizeaza caracterul economic al informatiilor atat ca resursa, cat si ca bun economic. Fluxurile lor sunt reduse, astfel, la probleme de ordin legislati de transfer al instrumentelor legale referitoare la dreptul de proprietate, neglijandu-se fortele si legile economice ale pietei, care stau la baza intregului proces al circulatiei informatiilor. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
