 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
ECONOMIE
Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala. |
| StiuCum
Home » economie
» economie politica
» Piata informatiilor. protectia proprietatii intelectuale
|
|
Protectia proprietatii intelectuale in epoca contemporana si realizarea acestui proces in romania |
|
| Creatia intelectuala a constituit dintotdeauna principalul factor al progresului si civilizatiei. Pe masura ce societatea a constientizat acest lucru a luat masuri de stimulare si recompensare a efortului creativ al membrilor sai, precum si de protejare a proprietatii asupra creatiilor intelectuale realizate. Mentionam ca proprietatea intelectuala se refera la drepturile legale asupra creatiilor intelectuale realizate prin activitatile desfasurate in domeniul stiintific, industrial, literar si artistic, grupate in doua mari categorii si anume : Drepturile de proprietate industriala care se refera la creatiil Drepturile de autor care protejeaza creatiile literare si artistice. Sistemul drepturilor de proprietate intelectuala cuprinde un ansamblu complex de reglementari juridice, acorduri particulare si practici prin care societatea recunoaste si protejeaza dreptul exclusiv al indivizilor si institutiilor de a produce, utiliza si comercializa creatia intelectuala. Ipotezele care stau la baza acestui sistem sunt de natura economico-sociala, desi implicatiile economice si sociale sunt adesea neglijate, si anume, se considera ca inventatorii si inotorii vor promo interesele generale ale societatii daca sunt recompensati in mod corespunzator1. La acestea se adauga argumentele bazate pe drepturile naturale ale omului si anume: » orice om are un drept natural de proprietate asupra propriilor idei care nu pot fi apropriate de altii; » fiecare persoana are dreptul sa primeasca recompense pentru serviciile aduse societatii.In ambele cazuri se considera ca acordarea unor drepturi de exclusivitate privind folosirea creatiei intelectuale, autorilor acesteia, constituie recompensa cea mai adecta. Poate mai mult decat proprietatea asupra bunurilor economice corporale, proprietatea intelectuala este cea care asigura nu numai posibilitatea obtinerii unor recompense materiale, deci de natura economica, ci si a unor importante satisfactii umane, contribuind la manifestarea si recunoasterea personalitatii indivizilor in societate. Legile privind protectia proprietatii intelectuale dau o expresie statutara drepturilor morale si economice ale autorilor pentru creatiile lor, precum si drepturile publicului de a avea acces la aceste creatii. Ele reprezinta un act deliberativ al politicii guvernamentale de a promo creativitatea si circulatia libera a informatiilor. Dintre titlurile prin care se realizeaza protectia proprietatii intelectuale, pe international, amintim: Brevetul de inventie, Certificatul de model de utilitate, Certificatul de utilitate, Certificatul aditional, Certificatul de autor, Micul brevet, Anuntul constitutiv de drepturi etc. Dreptul de proprietate intelectuala stimuleaza investitiile si activitatile in domeniul cercetarii-dezvoltarii; incurajeaza investitiile pentru aplicarea industriala a inventiilor; protejeaza intreprinderile impotri concurentilor neloiali etc. De asemenea, publicarea oficiala a brevetelor de inventie, ca o conditie a obtinerii dreptului de proprietate, face sa creasca sursele mondiale de informatii stiintifice si tehnice. Drepturile de proprietate intelectuala se caracterizeaza prin faptul ca prezinta anumite limite referitoare la durata de timp si spatiu in care sunt aplicabile, precum si in legatura cu obiectul reglementarilor lor. Exista diferente insemnate intre tari in aceasta privinta. in tarile membre OECD durata de protectie riaza intre 15 si 20 de ani. in alte tari aceasta durata poate fi doar de 5 ani. SUA pentru copyright (dreptul de reproducere) acorda protectie pe viata plus 50 de ani pentru toate lucrarile care pot fi astfel protejate, inclusiv programele de calculator (software), in timp ce Conventia Europeana acorda protectie doar pentru 30 de ani, iar celelalte tari pentru 20 de ani. De asemenea, nu exista o unitate de vederi privind momentul de cand se calculeaza durata protectiei. in unele tari acest moment se considera momentul completarii cererii de catre autorul inventiei sau operei de arta (cum este si cazul tarii noastre), iar in altele, cel al acordarii protectiei. Diferentierile privind durata dreptului de proprietate se accentueaza si prin existenta unor perioade de gratie, in anumite tari, prin care se acorda protectie inventatorilor care si-au publicat deja descoperirile. Astfel de perioade de gratie sunt acordate in SUA, Japonia si Canada, in timp ce in tarile europene nu sunt recunoscute. Drepturile de proprietate intelectuala sunt limitate si teritorial. Astfel ele exista si pot fi exercitate numai pe teritoriul tarilor care le-au acordat. Legile care reglementeaza dreptul de proprietate intelectuala sunt legi nationale. Subliniem faptul ca intre reglementarile nationale privind protectia proprietatii intelectuale exista importante diferentieri in ceea ce priveste intinderea drepturilor de proprietate, durata si amploarea acestora, aspectele procedurale privind solicitarea si acordarea dreptului de proprietate, mecanismele de garantare a respectarii dreptului de proprietate, politicile complementare care au atingere asupra dreptului de proprietate etc. Aceste deosebiri ingreuneaza circulatia internationala a creatiilor intelectuale si dezvoltarea pietei mondiale a informatiilor. Dar, aceste creatii ale mintii omenesti trec cu usurinta granitele tarilor intr-o lume a interdependentelor, cum este cea contemporana. Aceasta circulatie a informatiilor intre tarile lumii constituie un proces necesar si pozitiv care trebuie incurajat.In acest sens, multe tari au adoptat tratate, conventii si intelegeri multilaterale in diverse domenii ale proprietatii intelectuale. Cele mai importante dintre acestea sunt: Conventia de la Paris pentru protectia proprietatii industriale din 1883 si Conventia de la Berna pentru protectia proprietatii literare si artistice din 1886. Aceste conventii, precum si alte intelegeri internationale sunt administrate de catre Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale (OMPI), organ specializat al ONU, cu sediul la Gene. De asemenea, o serie de articole ale Acordului General pentru Tarife si Comert (GATT) contin si prevederi referitoare la protectia dre Exista, in prezent o preocupare sustinuta pentru internationalizarea sistemului drepturilor de proprietate atat in sensul armonizarii prevederilor legale, cat si in ceea ce priveste termenii care descriu rolul economic pe care proprietatea intelectuala il joaca in cadrul comertului international, in special in comertul cu tehnologie de rf. in privinta internationalizarii sistemului de protectie a proprietatii intelectuale nu exista o unitate de vederi si de interese pe international, dar negocierile care au loc in cadrul organismelor special create in acest sens au ca scop realizarea acesteia. Astfel, tarile industrializate, cu o pozitie de lider in ul descoperirilor stiintifice si al inorilor sunt interesate in crearea unui sistem international de protejare a drepturilor de proprietate intelectuala. Ele considera ca problemele care afecteaza comertul international cu informatii se situeaza cel putin in doua uri, si anume: » in unele tari nu exista prevederi legale privind protectia proprietatii intelectuale sau aceste prevederi sunt insuficiente si/sau inadecte; » aceste prevederi exista, dar mijloacele pentru asigurarea respectarii lor sunt ineficace.In ceea ce priveste tarile in curs de dezvoltare si, in general, tarile aflate in linia a doua a procesului tehnic contemporan, ele considera acordarea de drepturi de proprietate strainilor ca o amenintare la adresa independentei economice si a propriei lor dezvoltari. Sistemul drepturilor de proprietate intelectuala trebuie insa si modernizat, nu numai internationalizat, deoarece ritmul foarte accentuat al inorilor, mai ales in ultimele decenii, a facut ca acest sistem sa fie depasit, cu atat mai mult cu cat el este tributar, in mare masura, principiilor si procedurilor legale constituite in secolul trecut sau in primele decenii ale secolului nostru. Sistemul de protectie a proprietatii intelectuale trebuie sa fie dinamic, deoarece el este o reflectare a procesului creativ al societatii, deci a unui proces foarte dinamic. De asemenea, el trebuie sa raspunda unor obiective economico-sociale si unor situatii socio-economice specifice fiecarei perioade.In ceea ce priveste tara noastra, subliniem preocuparile existente in epoca moderna pentru protectia proprietatii intelectuale, Romania fiind printre primele tari europene care si-au creat un cadru juridic in acest scop. Astfel, prima lege a marcilor de fabrica si de comert din Romania dateaza din 1879, primul proiect de lege privind brevetele de inventie a fost publicat in 1880, iar prima lege in acest sens apare in 1906. De asemenea, Romania, la inceputul acestui secol, a aderat atat la Conventia de la Paris cat si la cea de la Berna.In prezent tara noastra se afla intr-un proces dificil si complex de trecere de la un sistem economico-social care nu pretuia proprietatea intelectuala si care ignora drepturile ce revin creatorilor. Patrimoniul intelectual al tarii a fost depersonalizat, pus gratuit la indemana unitatilor socialiste si de aceea adesea risipit. Desconsiderarea proprietatii intelectuale s-a datorat si lipsei oricaror stimuli concurentiali, precum si practicii copierii unor produse si tehnologii noi prin mijloace neloiale. Prin urmare, in domeniul drepturilor de proprietate intelectuala ca si in cel al proprietatii, in general, trebuie sa aiba Ioc schimbari radicale, atat de natura legislati cat si de conceptie si atitudine. Domeniul proprietatii intelectuale, in prezent, este partial reglementat in Romania. Au fost adoptate intr-o maniera moderna, in concordanta cu legislatia internationala, o serie de legi cum sunt: Legea brevetelor de inventie nr. 64/1991, care abroga Legea 62/1974, precum si alte acte emise pentru aplicarea acesteia. Legea desenelor si modelelor industriale nr. 129/1992. Legea drepturilor de autor si a drepturilor conexe nr. 8/1996. A fost elaborat, de asemenea, proiectul Legii privind marcile si indicatiile geografice. Unele activitati specifice domeniului nu sunt inca reglementate prin legi moderne, aflandu-se sub incidenta unor legi vechi, necorespunzatoare cerintelor economiei moderne de piata. Asa, de exemplu, reglementarea in domeniul marcilor este realizata prin Legea nr. 28/1968 si prin H.G. 77/1968 si 274/1991. Aceasta situatie rele necesitatea urgentarii completarii sistemului legislativ astfel incat acesta sa acopere in intregime problematica drepturilor de proprietate intelectuala. Adoptarea unei legislatii corespunzatoare trebuie sa fie insotita insa de masuri si mijloace adecte care sa asigure respectarea acesteia. Rezolrea acestor probleme este de natura sa influenteze favorabil activitatea unitatilor economice, si nu numai in domenii cum sunt: - Elaborarea strategiei de dezvoltare. - Fundamentarea legislatiei de organizare. - Eluarea patrimoniului propriu si al societatilor concurente. - Achizitionarea si protectia unor noutati de natura inventiilor sau inotiilor. - Reglementarea drepturilor de proprietate intelectuala pozitioneaza mai bine creatorul in raport cu intreprinderea in care lucreaza. De asemenea, ea poate influenta favorabil fluxul investitiilor straine si al informatiilor, precum si participarea competiti a Romaniei la comertul mondial. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
