 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
ECONOMIE
Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala. |
| StiuCum
Home » economie
» economie politica
» Piata fortei de munca si somajul. sistemul de salarizare
|
|
Cauzele si formele somajului in economiile moderne de piata. evolutia somajului in romania si protectia sociala a somerilor |
|
| in conditiile economiei de piata, existenta somajului are o determinare obiectiva. Acest tip de economie genereaza, prin mai multi factori, o suprapopulatie relativa, in raport cu posibilitatile existente in fiecare perioada pentru dezvoltarea economiei unei tari. Care ar fi principalii factori cu asemenea efect?In primul rand, progresul tehnic si cresterea productivitatii muncii. Acest proces se desfasoara in mod inegal de la o ramura la alta. Ca urmare, oferta sporita de marfuri din unele ramuri nu poate fi absorbita de cererea neschimbata cor Rezulta ca existenta somajului in tarile cu economie de piata este determinata de factorii care asigura dezvoltarea ascendenta a tarilor respective. Este evident ca progresul tehnic si cresterea productivitatii muncii, concurenta, succesiunea ciclurilor reproductiei au efecte favorabile pentru societate in ansamblu. Ca urmare, actiunea si folosirea acestor factori este acceptata de majoritatea agentilor economici. Totodata, existenta somajului in tarile cu economie de piata este recunoscuta in teoria si practica economica, ceea ce constituie punctul de plecare pentru actiunile intreprinse in directia reducerii lui. Pornind de la cauze, se disting urmatoarele forme de somaj: &) somajul tehnologic, datorat introducerii progresului tehnic ; b) somajul ciclic, legat de faza descendenta a ciclului economic ; c) somajul structural, consecinta schimbarilor in structura activitatilor economice. La aceste forme se adauga somajul frictional, intalnit in cazul persoanelor aflate in curs de schimbare a locului de munca sau a celor care urmeaza sa se incadreze pentru prima data in munca.In perioada dezvoltarii Romaniei pe calea socialismului de tip stalinist, desi in mod oficial a fost negat, somajul a existat in mod permanent, iar dimensiunea lui a sporit mereu, incepand din a doua jumatate a deceniului 8 (de cand oferta de forta de munca calificata a depasit cererea). in deceniul 9, somajul din economia tarii noastre a inclus doua forme principale: 1) incadrarea unui numar exagerat de persoane in intreprinderi de stat, dintre care o parte insemnata era trimisa periodic in concedii fara plata; 2) nein-cadrarea unei mari parti (in anii 1988-l989, chiar a majoritatii) din absolventii scolilor profesionale si liceelor de specialitate si indrumarea lor in cu totul alte domenii si profesii decat cele pentru care s-au pregatit (considerandu-se, astfel, ca li s-au asigurat locuri de munca). Prin ambele forme mentionate s-a incercat o mascare a somajului existent in economia romaneasca si indeosebi in industrie.In actuala perioada de tranzitie a Romaniei la economia de piata, dimensiunea reala a somajului a iesit la suprafata, deoarece toate intreprinderile, indiferent de forma de proprietate pe care se bazeaza, trebuie sa desfasoare o activitate rentabila. Or, aceasta presupune si determinarea riguroasa a fortei de munca utilizate. Ca urmare, excedentul de forta de munca existent in numeroase unitati economice a fost eliberat. De asemenea, trebuie avut in vedere ca, pe masura reorganizarii si retehnologizarii multor intreprinderi, va mai deveni disponibila o parte din forta de munca utilizata anterior. Desigur, in perioada trecerii tarii noastre la economia de piata, se infiinteaza si multe intreprinderi noi, mai ales pe baza infaptuirii privatizarii, ceea ce va duce si la crearea de noi locuri de munca. insa este de asteptat ca numarul locurilor de munca desfiintate sa fie mai mare si, deci, ca dimensiunea somajului sa creasca in cursul acestei perioade. Potrivit legii1, in tara noastra, se includ in categoria somerilor persoanele care si-au pierdut locul de munca, cu respectarea conditiilor: sa fie inscrise la Oficiul fortei de munca, sa fie apte de munca si in varsta de munca, sa nu fi pierdut locul de munca pentru abateri disciplinare, sa nu aiba un venit verificabil.In caracterizarea nivelului absolut al somajului se foloseste numarul somerilor inregistrati la Oficiile fortei de munca, iar pentru cunoasterea nivelului relatise calculeaza indicatorul rata somajului, ca raport intre numarul somerilor inregistrati si populatia activa civila.In mod necesar, in analiza somajului trebuie avute in vedere - in afara de nivel -structura (pe grupe de varsta, sex, profesii) si durata, reprezentata prin intervalul de timp scurs din momentul pierderii locului de munca si pana la reincadrarea in activitate.In tara noastra, in anul 1995, numarul total al somerilor era de 3 ori mai mare fata de anul 1989, iar rata somajului a reflectat aceeasi tendinta crescatoare pana in anul 1994, inregistrand o anumita reducere in anul urmator (Tabelul III). aticu unele tari est-europene2, in Romania, rata somajului inregistreaza valori mai mici. Aceeasi situatie este de remarcat in privinta ratei somajului de la noi in raport cu unele tari dezvoltate. Din punct de vedere demografic, categoriile fortei de munca cele mai vulnerabile la somaj sunt femeile si tinerii. Astfel, ponderea femeilor in totalul somerilor, desi a inregistrat o tendinta de scadere (61,8% in 1991, 60,6% in 1992, 59,8% in 1993, 56,6% in 1994 si 55,2% in 1995), a fost in mod constant mai ridicata decat ponderea populatiei masculine3. De asemenea, mai mult de jumatate dintre persoanele aflate in cautarea unui loc de munca erau tineri sub 30 de ani. Sub aspectul structurii socio-profesionale a somerilor, muncitorii detin ponderea majoritatii pe parcursul intregii perioade analizate (Tabelul IV). ELUL III Somerii inregistrati la Oficiile fortei de munca si rata somajului (la sfarsitul anului) Indicatori 1991 1992 1993 1994 1995 Total someri - mii persoane 337,4 929,0 1164,7 1223,9 998,4 Rata somajului - % 3,0 8,4 10,4 10,9 8,9 Sursa: Comisia Nationala pentru Statistica. Documentar - Evolutia principalilor indicatori economico-sociali in perioada 1989-l995, 1996, p. 58. ELUL IV Evolutia structurii socio-profesionale a somerilor (%) Indicatori 1991 1992 1993 1994 1995 Total someri* 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 Muncitori 84,1 87,0 85,6 83,5 81,1 Persoane cu studii medii 12,9 11,1 12,8 14,9 17,4 Persoane cu studii superioare 3,0 1,9 1,6 1,6 1,5 *) Exclusicei inregistrati la Oficiile fortei de munca, dar care nu beneficiaza de drepturi banesti. Sursa: Calculat dupa Comisia Nationala pentru Statistica. Documentar - Evolutia principalilor indicatori economico-sociali in perioada 1989-l995, 1996, p. 58. Se constata c Trebuie sa mentionam si faptul ca in Romania, in totalul somajului, cel de lunga durata (cuprins intre 24-27 luni) detinea in anul 1994 o pondere de 9,6 %, din care 6,3 %o reprezentau femeile. in privinta structurii pe grupe de varsta a persoanelor aflate in somajul de lunga durata, proportia cea mai ridicata - 61,8% - apartinea tinerilor sub 30 de ani1. Desi somajul este generat de factori cu o influenta favorabila pentru dezvoltarea si functionarea economiei de piata, existenta acestui fenomen are numeroase consecinte economice, sociale si politice nefavorabile. De aceea, se impune o preocupare cu totul deosebita, din partea factorilor de decizie implicati, pentru reducerea dimensiunii somajului, in cursul unei perioade cat mai scurte, la o rata naturala" corespunzatoare pentru conditiile tarii noastre. Unii specialisti apreciaza ca aceasta rata ar fi l-2%2 sau 2-4%3 din populatia activa a tarii. Pentru atingerea acestui obiectis-ar putea actiona pe urmatoarele cai: 1) racordarea deplina a profilului invatamantului romanesc la cerintele generate de restructurarea economiei nationale, asigurarea la toate formele de invatamant a unei pregatiri care sa permita o mobilitate profesionala cat mai mare si recalificarea somerilor in functie de exigentele pietei; 2) demararea unor lucrari in domeniul constructiilor publice, dezvoltarea serviciilor si atragerea de capital strain pentru efectuarea unor investitii directe, ceea ce ar duce la crearea de noi locuri de munca; 3) acordarea de credite avantajoase agentilor economici care angajeaza someri; 4) instituirea unui sistem de sprijinire a somerilor care pot si doresc sa devina intreprinzatori particulari, prin acordarea de consultatii gratuite, credite ieftine si alte inlesniri din partea statului; 5) determinarea agentilor economici cu capital privat sa-si angajeze personalul pe baza de contract de munca si nu prin conventii civile; 6) limitarea cumulului de functii pentru asigurarea ocuparii locurilor de munca vacante cu prioritate de catre someri; 7) participarea tarii noastre la migrarea internationala a fortei de munca prin actiuni de cooperare economica realizate cu diferite tari si pe baza liberei initiative a unor intreprinzatori particulari care angajeaza personal pentru a lucra in strainatate, dar activitatea acestora trebuie reglementata si controlata de stat. Actionand statornic pe caile mentionate mai sus, precum si pe altele, ar fi posibila cresterea gradului de ocupare a fortei de munca si reducerea somajului in tara noastra. Deoarece somajul afecteaza grastandardul de viata pentru o parte insemnata a populatiei, este necesara infaptuirea masurilor preconizate pentru protectia sociala a somerilor. Aceste masuri sunt incluse in Legea nr. 1/1991 privind protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor profesionala. In ansamblul masurilor de protectie sociala a somerilor, pe prim se situeaza ajutorul de somaj, care consta dintr-o suma de bani calculata in mod diferentiat pe categorii de persoane si vechime in munca, ca procent din salariul de baza minim pe tara, brut, indexat, sau din salariul de baza avut in ultima luna, indexat, din care s-a scazut impozitul aferent. Ajutorul de somaj se acorda pe o perioada de cel mult 270 de zile calendaristice. Persoanele care au beneficiat de ajutor de somaj si nu au putut sa se incadreze in munca, fiind lipsite de mijloace de intretinere, primesc in continuare alocatia de sprijin, care se acorda pe o perioada de cel mult 18 luni. Somerii primesc, potrivit legii, si sprijin in vederea reintegrarii lor profesionale prin calificare si recalificare. Fondul pentru ajutorul de somaj, alocatia de sprijin si pentru calificarea si recalificarea somerilor este format din urmatoarele surse : 1) contributia de 5% asupra fondului de salarii lunar al tuturor unitatilor economice; 2) contributia salariatilor de 1 % asupra salariului tarifar lunar; 3) subventii de la bugetul statului pentru completarea necesarului.In totalul somerilor din tara noastra a sporit ponderea celor care beneficiaza de alocatie de sprijin, ajungand ca, in anul 1994, pentru prima data, aceasta pondere sa o depaseasca pe cea detinuta de persoanele cu ajutor de somaj (Tabelul V). ELUL V Situatia somerilor dupa drepturile banesti cuvenite 1992 1993 1994 Indicatori Mii pers. % Mii pers. % Mii pers. % Total someri inregistrati din care 929,0 100,0 1164,7 100,0 1223,9 100,0 -beneficiaza de ajutor de somaj 603,0 64,9 549,8 47,2 504,3 41,2 -beneficiaza de alocatie de sprijin 239,6 25,8 516,1 44,3 564,1 46,1 - nu beneficiaza de drepturi banesti 86,4 9,3 98,8 8,5 155,5 12,7 Cuantumul mediu al ajutorului de somaj a fost de 50.834 lei, iar al alocatiei de sprijin de 20.385 lei in anul 19941. Pentru sprijinirea incadrarii in munca a tinerilor absolventi, prin cadrul legislaticreat2, sunt stimulati agentii economici care ii angajeaza cu contract de munca, pe durata nedeterminata. Astfel, agentii economici care angajeaza absolventi primesc pe primele 9 luni de la incadrarea acestora, din fondul de somaj, 60% din salariul minim pe economie pentru absolventii din invatamantul preuniversitar si respecti70% pentru absolventii invatamantului superior. in anul 1994, pentru plata absolventilor a fost alocat un fond de 5.404 milioane lei3, existand un interes crescand din partea agentilor economici de a angaja tineri absolventi in conditiile mentionate. Pentru reintegrarea profesionala a somerilor, in perioada 1991-l994, prin Oficiile de forta de munca si Centrele teritoriale de calificare si recalificare au fost cuprinse, in cursuri de pregatire, 169,7 mii persoane, din care 115,7 mii au incheiat pregatirea. Din totalul absolventilor, doar 19,7% s-au incadrat in munca4, ceea ce nu reprezinta un motide incredere pentru multe persoane aflate in cautarea unui loc de munca. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
