 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
ECONOMIE
Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala. |
| StiuCum
Home » economie
» economie politica
» Piata fortei de munca si somajul. sistemul de salarizare
|
|
Continutul si formele salariului. tendintele principale ale evolutiei salariilor in tarile dezvoltate |
|
| in functie de adoptarea conceptului piata fortei de munca" sau a conceptului piata muncii", in raport de ce se considera ca este marfa pe piata respectiva - forta de munca sau munca - este si continutul ce se atribuie salariului. in concordanta cu punctul de vedere sustinut anterior, salariul reprezinta, intr-o exprimare foarte generala, pretul marfii fortei de munca. insa, forta de munca fiind o marfa speciala, determinarea pretului ei este mai complexa decat pentru o marfa obisnuita. in acest sens, P.A. Samuelson, laureat al premiului Nobel pentru economie, arata ca : omul este mai mult decat o marfa. Cu toa Continutul salariului depinde de costul fortei de munca si de productivitatea salariatului si cerintele asigurarii unei vieti normale, decente, pentru el si familie. Rezulta ca in continutul salariului sunt incluse nu numai elemente economice, ci si ale sociale. Prin continutul sau, salariul exprima relatiile intre patron si salariat cu privire la angajarea si utilizarea fortei de munca in productie sau alte activitati, precum si la repartizarea rezultatelor obtinute prin activitatea respectiva^. Relatiile mentionate difera nu numai de la o tara la alta, ci si in cadrul aceleiasi tari, de la o perioada la alta, influentand elutia salariilor. Trebuie sa remarcam ca salariul este un element principal al costurilor de productie efectuate de patron. Ponderea salariului in costul de productie variaza de la o ramura la alta, iar in cadrul aceleiasi ramuri de la o intreprindere la alta. Cu cat gradul de inzestrare tehnica a muncii este mai scazut, ponderea salariului este mai ridicata. Pentru desfasurarea unei activitati rentabile, cota de salariu pe unitatea de produs trebuie sa fie relativ mai mica. Aceasta se poate realiza prin cresterea mai rapida a productivitatii muncii fata de salariul mediu. Salariul constituie, in conditiile contemporane, pentru toate tarile, principala forma de venit a unei parti insemnate a populatiei ocupate. in tarile dezltate, salariatii reprezinta intre 65 si 93% din populatia ocupata1 si ca, urmare, salariul este cel mai important venit pentru marea majoritate a cetatenilor din aceste tari.In Romania postbelica, ponderea salariatilor in forta de munca a crescut de la 25,3% in 19502 la 73,5% in 1989, ajungand la 60,7% in anul 19953. Tendinta de scadere inregistrata in ultimii ani este determinata de inscrierea Romaniei pe traiectoria tranzitiei la economia moderna de piata, de adoptarea unor masuri de restructurare si privatizare. insa, tendinta mentionata nu este de natura sa afecteze faptul ca salariul este in prezent si va continua sa fie in viitor forma principala de venit pentru populatia tarii noastre. Dezvaluirea continutului salariului sub cele trei aspecte principale ale sale - ca pret al fortei de munca, cost si venit - prezinta atat o deosebita insemnatate teoretica, prin intregirea imaginii asupra acestei categorii economice, cat si practica, prin posibilitatea armonizarii diferitelor categorii de interese economice.In conditiile existentei productiei de marfuri si actiunii legii valorii, salariul imbraca forma baneasca. Salariul prezinta doua aspecte : salariul nominal si salariul real. Salariul nominal reprezinta suma de bani pe care o primeste lucratorul in schimbul fortei sale de munca. Marimea salariului nominal este determinata, indeosebi, de urmatorii factori: 1) pretul fortei de munca, stabilit pe piata in functie de raportul cerere-oferta; 2) dezltarea ciclica a economiei de piata, care determina miscarea ondulatorie a salariului pe o tendinta crescatoare sau descrescatoare a activitatii economice; 3) politica de salarizare promovata de firme si de stat. Salariul real exprima cantitatea de bunuri si servicii ce pot fi obtinute cu ajutorul salariului nominal. Rezulta ca nivelul salariului real depinde, in principal, pe de o parte, de marimea salariului nominal, iar pe de alta parte, de nivelul preturilor marfurilor si al tarifelor pentru servicii. Elutia salariului real este direct proportionala cu modificarea salariului nominal si invers proportionala cu schimbarile intervenite in nivelul preturilor si tarifelor.In perioada postbelica, elutia salariilor nominale si reale in tarile dezltate a fost determinata de mai multi factori*, cum ar fi: 1) dezltarea ciclica a economiei, caracterizata prin parcurgerea fazei ascendent 2) sporirea costului fortei de munca, generata de ridicarea calificarii si cerintele asigurarii unor conditii normale pentru refacerea si perpetuarea fortei de munca la un nivel superior ; 3) raportul dintre cererea si oferta de forta de munca, care s-a soldat cu o rata a somajului relativ scazuta in faza ascendenta a ciclului secular" si o rata sensibil crescatoare in faza descendenta; 4) elutia preturilor la bunurile de consum si a tarifelor la serviciile pentru populatie a fost diferentiata intre cele doua faze ale ciclului secular" ; 5) nivelul impozitelor si al taxelor percepute de stat de la populatie si masurile de protectie sociala, care au influentat contradictoriu puterea de cumparare a salariatilor. Sub actiunea factorilor mentionati, precum si a altora, s-au conturat cateva tendinte principale in elutia salariilor in tarile dezltate.In primul rand, are loc o crestere a salariilor reale pe termen lung, cresterea fiind mai accentuata in faza ascendenta a ciclului secular" si mai lenta in faza descendenta a acestuia (Tabelul VI). ELUL VI Ritmul mediul anual al salariului real (%) Tara 1961-l973 1973-l985 Franta 6,0 2,5 RFG 6,2 1,8 Japonia 9,5 2,3 Marea Britanie 3,2 1,5 SUA 2,8 -0,3 Sursa: Revista economica", nr. 2/1986, p. 30. Succesiunea celor doua faze ale ciclului secular" imprima o elutie ondulatorie salariului real. Elutia mentionata este accentuata de manifestarea, pe fondul fiecarei faze a ciclului secular", a ciclurilor decenale. In al doilea rand, se remarca o tendinta de modificare a raportului dintre salarii si contributii asupra lor, pe de o parte, si profit, pe de alta parte (Tabelul VII). ELUL VII Raportul dintre salarii (inclusiv contributii) si profit Tara 1955 1965 1975 Franta 1,56 1,96 1,51 RFG 1,78 1,83 2,49 Japonia 1,13 1,27 1,73 Marea Britanie 3,86 2,88 4,97 SUA 2,76 2,42 3,63 Sursa : Calculat dupa Capitalismul. Economia si criza sistemului, Ed. Politica, 1981, pp. 530-531. Rezulta ca raportul dintre salarii (inclusiv contributii) si profit inregistreaza valori supraunitare in toate tarile analizate. De asemenea, raportul mentionat a cunoscut o tendinta de crestere continua in RFG si Japonia, tari care aveau un nivel initial mai scazut, iar in celelalte tari, nivelul a prezentat variatii in timp. Elutia raportului intre salarii (inclusiv contributii) si profit in tarile capitaliste dezltate reflecta cresterea gradului de echitate in repartitia valorii nou create intre principalele categorii socio-profesionale din aceste tari^ fiind un factor de progres in relatiile interumane.In al treilea rand, pe fondul mentinerii unor deosebiri marcante intre nivelurile salariilor din tarile capitaliste dezltate, s-a conturat o tendinta de apropiere intre ele (Tabelul VIII). Se remarca o reducere a diferentelor intre salariile din unele tari: fata de RFG, nivelul Spaniei a sporit, in timp ce nivelul SUA s-a micsorat. Totodata, diferentele mentionate au ramas aproximativ constante intre alte tari (intre RFG, pe de o parte, Belgia si Franta, pe de alta parte). Asemenea tendinte in elutia nivelurilor nationale ale salariilor se explica prin dezltarea inegala a tarilor, in conditii specifice. ELUL VIII Nivelul relativ al salariului orar in industria prelucratoare (fata de RFG=100) Tara 1970 1976 1992 Belgia 81 91 83 Franta 51 51 61 RFG 100 100 100 Danemarca 137 155 102 Spania 35 45 52 SUA 206 118 87 Sursa: Calculat dupa Capitalismul. Economia si criza sistemului, Ed. Politica, 1981, pp. 528, 532; Economistul", nr. 32/1993, p. 4; Adevarul economic", nr. 31/1993, p. 2. Tendintele conturate cu privire la elutia salariilor in tarile dezltate s-au manifestat cu o intensitate diferita de la o tara la alta, sub actiunea conjugata a factorilor de influenta. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
