 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
ECONOMIE
Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala. |
| StiuCum
Home » economie
» economie politica
» Piata monetar-valutara si inflatia
|
|
Echilibrul monetar-valutar si necesitatea realizarii lui in tara noastra |
|
| Functionarea pietei monetar-lutare implica existenta unor raporturi de proportionalitate intre oferta si cererea de moneda/luta, adica a echilibrului pietei. In procesul de realizare a echilibrului pe aceasta piata este implicat un ansamblu de riabile, care reflecta influentele reciproce ale modificarii cererii si ofertei de moneda/ luta pe de o parte, si celelalte marimi economice, pe de alta parte. intrucat echilibrul monetar-lutar este o parte a echilibrului economic general, realizarea lui implica nu numai stapanirea riabilelor endogene, a riabilelor ce tin de masa monetar-lutara si cererea de moneda/luta, dar si a riabilelor exogene, care tin de sistemul economic general. Echilibrul sau dezechilibrul monetar-lutar influenteaza sensibil volumul productiei si nivelul general al preturilor, ins Evenimentele prerevolutionare si cele care au fost determinate la inceputul tranzitiei spre economia de piata au provocat Romaniei un dezechilibru monetar-lutar accentuat. Se constituie in argumente in acest sens: a) Scaderea masi - absolut si relativ - a volumului productiei in conditiile reducerii relative a masei monetare aflate in circulatie si a cresterii exorbitante a preturilor sunt semnale serioase, venite din economie, care demonstreaza starea de dezechilibru profund. b) Delorizarea monedei nationale, prin trecerea la silirea cursului de schimb prin mecanismele pietei, poate ca n-ar fi reprezentat un factor atat de negativ daca s-ar fi inscris in limite justificate economic, si mai ales daca preocuparile economice s-ar fi axat pe reducerea costurilor de fabricatie, retehnologizarea ramurilor de baza, relansarea investitiilor in domenii profiile. c) Diferentierea dobanzilor in functie de utilizatorul creditelor, pe langa faptul ca a indus un element de distorsiune in procesul de alocare a resurselor, a stimulat repartizarea acestora tocmai spre domeniile mai putin eficiente si, in acelasi timp, a slabit interesul agentilor economici pentru capitalizare. d) Consumarea rezervei lutare prin cresterea importurilor si reducerea concomitenta a exporturilor, proces stimulat, mai ales, prin mentinerea unui curs supraevoluat al monedei nationale1. Desi delorizata in repetate randuri, atat explicit, prin modificarea paritatii oficiale, cat si implicit, prin aparitia pietei interbancare, mentinerea unei relative supraeluari a monedei nationale s-a dovedit incapabila sa asigure o evolutie mai putin rapida a preturilor; in plus a descurajat exporturile si a incurajat importurile - si mai ales cele nenecesare - pentru nevoile economiei noastre - ambele cu impact serios asupra echilibrului balantei comerciale si, evident, asupra echilibrului economiei romanesti. e) inghetarea cursului lutar la inceputul anului 1992, in tentati de a limita procesul inflationist, nu numai ca n-a fost benefica, dar s-a dovedit a fi, de asemenea, o mare greseala. Rezultatele sunt cunoscute: alansa de cereri de import si reducerea continua a exporturilor - consecinta a continuarii procesului inflationist intern -; incapacitatea Bancii Nationale de a satisface cererea de luta; alimentarea coruptiei; agrarea dezechilibrelor; punerea sub semnul intrebarii a continuarii procesului de reforma. Politica antiinflationista declansata de Banca Nationala a Romaniei in cea de a doua jumatate a anului 1993 a fost departe de efectul scontat; silitatea monetar-lutara realizata dovedindu-se nu numai fragila, dar mai ales greu de mentinut si de consolidat. De aceea, strategia economica, din actuala etapa trebuie astfel conceputa incat sa asigure depasirea concomitenta a principalelor dezechilibre din economia nationala si realizarea treptata a unui nou si solid echilibru macroeconomic. Numai astfel, silitatea monetar-lutara ar putea deveni viguroasa si in economia romaneasca. Pentru aceasta se cer a fi respectate mai multe cerinte principale.In primul rand, silitatea monetar-lutara se cere a fi realizata in stransa legatura cu asigurarea echilibrului material-monetar. Fata de 1989, toti indicatorii in cauza au inregistrat scaderi, dar masura in care s-au realizat aceste tendinte difera considerabil de la un indicator la altul. Astfel, fata de 1989, in 1993 PIB reprezenta TABELUL II Delorizarea leului (%) 1989 1990 1991 1992 1993 1994 Intern 100 72,6 22,5 7,5 1,9 1,1 Extern 100 41,6 7,6 3,1 1,1 0,8 Sursa: Economistul", nr. 569, 31.1.1995, p. 2.In al treilea rand, silitatea monetar-lutara ar trebui sa constituie o componenta principala a procesului de depasire a dezechilibrelor acumulate in economia Romaniei, astfel incat sa se contureze un nou echilibru economic relativ. Pentru aceasta, sistemul nostru monetar-lutar trebuie sa functioneze cu o eficienta sporita in vederea atenuarii si eliminarii multiplelor disfunctionalitati ce se manifesta in economia noastra. in felul acesta, fluxurile materiale si monetare din cadrul economiei nationale, precum si cele dintre Romania si partenerii sai externi, ar capata o mai mare fluiditate. Dar, dupa depasirea actualelor dezechilibre economice, vor aparea altele, incat se impune, in perspecti, trecerea la un alt echilibru macroeconomic relativ.In al patrulea rand, silitatea monetar-lutara se cere a fi realizata ca parte a unui proces preponderent constient de infaptuire a unui nou echilibru macroeconomic in Romania prin amplificarea rolului factorului constient, inclusiv prin reabilitarea si folosirea adecta a ificarii macroeconomice si prin folosirea pietei, in general, a pietei monetar-lutare, in special, in reglarea vietii economice.In al cincilea rand, silitatea monetar-lutara se impune a fi integrata in procesul de asigurare a unui echilibru optim in economia romaneasca prin maximizarea rezultatelor obtinute cu resursele economice disponibile sau minimizarea resurselor folosite pentru anumite rezultate economice. Aceasta presupune sa sporeasca considerabil gradul de lorificare a resurselor economice interne si a celor extrase din exterior si pe aceasta baza sa se contureze o schimbare calitati in privinta satisfacerii trebuintelor sociale. Alaturi si de alte cerinte ale realizarii interactiunii dintre silitatea monetar-lutara si echilibrul macroeconomic, este evident ca silitatea monetar-lutara realizata in 1994 nu poate fi viabila decat integrata organic in realizarea unui nou echilibru pe ansamblul economiei romanesti, asa cum un asemenea echilibru nu este posibil fara o consolidare a silitatii monetar-lutare, prin trecerea de la scaderea la cresterea puterii de cumparare a leului. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
