 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
ECONOMIE
Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala. |
| StiuCum
Home » economie
» economie politica
» Piata monetar-valutara si inflatia
|
|
Esenta si functiile banilor in economia de piata |
|
| Economia de piata implica folosirea generalizata a banilor care, sub o forma sau alta, insotesc orice actiune economica; de aceea, definirea si explicarea rolului lor constituie, la prima vedere, probleme relativ simple. in realitate, problema cea mai disputata intre specialisti este legata de natura, esenta banilor, respectiv, ce sunt banii?In conceptia clasicilor economiei politice, banii1 sunt o marfa speciala, care s-a desprins spontan din lumea celorlalte marfuri in procesul complex si indelungat al dezvoltarii si evolutiei productiei si schimbului de marfuri, pentru a indeplini un rol deosebit, respectiv de echilent general al lorii tuturor marfurilor si de instrument general al schimbului. Ei reprezinta elementul cheie al economiei de schimb monetare, cel mai inalt produs al dezvoltarii schimbului si al productiei de marfuri.In literatura economica actuala, exista di Tinand seama de opiniile exprimate in literatura de specialitate, ca si de realitatile din economia de piata actuala, banii se pot defini ca reprezentand un instrument economic general acceptat de masurare si de mijlocire a schimburilor, de stingere a datoriilor persoanelor fizice si juridice, de transferare a titlurilor de proprietate de la o persoana la alta, ei exprima dreptul detinatorilor de a cumpara bunuri sau alte monede nationale pe teritoriul tarii emitente. Banii au aparut in procesul trecerii de la economia naturala la economia de schimb, parcurgand mai multe etape, care pun in relief continutul si rolul lor. Prima etapa este cea cunoscuta sub denumirea de bani - marfa; in cadrul acesteia raportul de schimb era mijlocit de anumite marfuri (animale, blanuri, tutun etc.) care aveau utilitate intrinseca, in afara functiei lor de mijlocitor al schimburilor. Pe masura dezvoltarii schimbului de marfuri, functia de echilent general a revenit in exclusivitate metalelor pretioase (indeosebi aurului) datorita proprietatilor deosebite : omogenitate ; divizibilitate ; loare mare intr-un volum mic si inalterabilitate. Pentru ca bucatile de metal pretios folosite ca bani erau diferite ca marime (greutate) si puritate era necesar ca in actul de schimb sa aiba loc, de fiecare data, si eluarea acestora. Asemenea dificultati ce ingreunau schimbul au fost inlaturate prin emiterea sau baterea de moneda. Trecerea la moneda batuta, din metale pretioase, a marcat un moment foarte important in evolutia banilor. Dupa Herodot, baterea primelor monede a avut loc in secolele VII-VI i.e.n. si, timp de circa doua milenii si jumatate - practic pana in secolul al XVII-lea, banii au existat, in principal, sub forma de monede de aur si argint. Moneda metalica (din aur si argint) emisa de catre stat, pe baza de monopol, reprezinta bani = marfa cu loare sau utilitate intrinseca. Din secolul al XVII-lea, monedelor metalice aflate in circulatie li s-au adaugat bancnotele (bilete de banca) care erau semne banesti emise de catre banci. Etapa banilor de hartie si a banilor metalici marcheaza inlocuirea banilor marfa cu semne ale lorii. Banii de hartie, dupa natura lor economica sunt de doua feluri: - bilete de banca (bancnote, bani de credit sau moneda de hartie); - bani de hartie propriu-zisi sau hartie moneda. In procesul circulatiei, biletele de banca {bancnotele) inlocuiesc banii cu loare deplina datorita trasaturilor lor : a) sunt convertibile la prezentare si la purtator; b) se bucura de incredere deplina ; c) sunt emise pe baza unor garantii sigure si reale (aur si creante comerciale). La inceput, suma bancnotelor nu putea sa depaseasca stocul de metal pretios detinut de catre bancile care le emiteau ; ulterior, pe masura dezvoltarii comertului, stocul de aur devine tot mai insuficient, iar cantitatea de moneda emisa incepe sa depaseasca acest stoc. Initial, emisiunea biletelor de banca era realizata de catre bancile comerciale, apoi a devenit un privilegiu al statului, incredintat Bancii Centrale sau de emisiune. Pana la primul razboi mondial, bancnotele care se preschimbau pe aur au circulat paralel cu monedele de aur si de argint; dupa aceasta data, convertibilitatea bancnotelor in aur si argint incepe sa se restranga. Din 1976 nici o moneda nu mai este convertibila in aur. Fiecare stat isi defineste moneda nationala in raport cu o luta internationala forte, numita luta de referinta. Banii de hartie propriu-zisi sunt semne ale lorii care, in procesul circulatiei, inlocuiesc banii cu acoperire in bunuri reale. in principal, ei se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi: au curs fortat, decretat de stat; sunt neconvertibili in aur; nu reflecta loarea lor (ca material) sau a aurului, ci semnifica doar loarea bunurilor materiale si serviciilor ce se pot procura cu ajutorul lor. O alta etapa in evolutia banilor a fost marcata de utilizarea banilor de cont sau a banilor scriptuali, care constau in disponibilitatile banesti aflate in conturile bancare sau la casele de economii pe numele agentilor economici (persoane, intreprinderi, institutii). Marile progrese inregistrate in domeniul electronicii, al birotica, computerizarii si transmiterii informatiilor au creat premisele tehnice aparitiei unui nou tip de bani, si anume, a banilor electronici, marcand o noua etapa a evolutiei banilor in viata economica. Caracterizarea continutului banilor necesita cunoasterea rolului si a functiilor pe care ei le indeplinesc in cadrul vietii economice. Desi din 1976 banii au fost rupti de baza lor aur, ei continua (prin formele actuale de existenta: bani de hartie, bani de credit, bani scriptuali, moneda metalica divizionara) sa joace un rol important in economia de piata, in functionarea si dezvoltarea economiilor nationale. Ei sunt o categorie economica complexa, ce insumeaza realitatile vietii economico-sociale in evolutia lor. Reproducand expresia lui R. Harrod "Money is power", Francois Perroux adauga ca "moneda este si o arma de constrangere a altora si joaca un rol privilegiat printre institutiile a caror prezenta si functionare dinamizeaza economia"1. "Alaturi de capital si specializare - sustine P.A. Samuelson - banii constituie un al treilea aspect al vietii economice moderne Fluxul de bani este sangele care iriga sistemul. Banii ne furnizeaza, de asemenea, etalonul de masura a lorilor"2. Prin intermediul lor, se realizeaza evidenta cheltuielilor cu munca vie si materializata, repartitia bunurilor produse in societate; constituind in acelasi timp o componenta esentiala a sistemului informational economic. Pentru firme, pentru factorii de decizie din sectorul public sau prit, banii reprezinta un puternic mijloc de control asupra activitatii economice, un instrument fundamental de cuantificare a eficientei economice, de mobilizare a eforturilor pentru desfasurarea de activitati utile si renile. "Noi identificam banii ca un element cheie pentru promorea eficien Asadar, banii trebuie intelesi ca fiind unul din instrumentele esentiale de semnalizare a nevoilor economiei, de manifestare a cererii, de masurare a performantelor si neajunsurilor economice. Ei constituie mijlocul principal de reglare a productiei si de adaptare a acesteia la nevoile consumatorilor si/sau utilizatorilor ; de asigurare a continuitatii activitatii economice; forta motrice a dezvoltarii economiei nationale. Rolul banilor in cadrul economiei de piata este pus in evidenta prin functiile pe care le indeplinesc. Dincolo de diferitele opinii, exprimate in literatura economica despre bani4, in conditiile economiei moderne de piata asistam la un proces de multiplicare a functiilor banilor, dar si de delimitare mai riguroasa, de nuantare calitati si de accentuare a operationalitatii lor in intregul mecanism economic. Din aceasta perspecti majoritatea economistilor contemporani se opresc asupra urmatoarelor functii ale banilor : a) Functia de masura a lorii. in aceasta functie, banii servesc la masurarea cheltuielilor de productie si rezultatelor, la realizarea de calcule economice prin care se sileste costul activitatilor desfasurate sau programate a se desfasura, se apreciaza eficienta, se determina pretul produselor si al serviciilor. Banii indeplinesc aceasta functie in mod ideal; in momentul in care se exprima loarea unei marfi sau cheltuielile de productie nu este necesara prezenta efecti a lor. Este suficient ca ei sa existe, in general, in societate. Banii exprima loarea marfurilor cu ajutorul etalonului preturilor'. in conditiile etalonului aur, loarea unitatii monetare era exprimata intr-o anumita cantitate de aur, considerata ca unitate de masura: de pilda, continutul in aur al monedei noastre nationale - leul - era silit, in anul 1954 la 0,148112 gr aur fin, fata de 0,888671 gr aur fin la dolarul SUA; fata de 2,13281 gr aur fin la lira sterlina si fata de 0,987417 gr aur fin la rubla. in conditiile actuale, cand s-a renuntat peste tot la etalonul aur, loarea banilor pe piata interna este reprezentata - asa cum s-a mai spus - de puterea de cumparare, in felul acesta, s-a trecut la etalonul lutar, in sensul ca silirea lorii monedelor nationale respective are loc prin raportarea la una din lutele cu convertibilitate deplina, formandu-se astfel cursul oficial.In economia de piata, functia banilor de masura a lorii creste considerabil ca urmare a statutului lor de categorie economica a economiei de schimb si a manifestarii lor in procesul schimbului. Chiar daca aceasta functie se deruleaza in conditiile actiunii libere a cererii si ofertei, eliminarea factorilor subiectivi caracteristici economiei de comanda permite legarea mai stransa a preturilor de loarea marfurilor. in plus, nu trebuie omis ca la formarea lorii marfurilor (a preturilor) concura si utilitatea; incat, in final, loarea si pretul apar ca o rezultanta organica a cel putin trei determinari: munca sociala, utilitatea si raportul cerere-oferta. in acelasi timp, in economia de piata, preturile oscileaza in jurul lorii - in sus sau in jos - tocmai pentru ca intervine procesul natural al jocului cererii si ofertei. b) Functia banilor ca mijloc de circulatie. in aceasta functie, banii servesc procesului circulatiei marfurilor, mijlocind trecerea lor de la producator la consumator prin intermediul nzarii-cumpararii. Se infaptuieste astfel: trecerea lorii din forma marfa in forma bani (M - B), respectiv nzarea si transformarea banilor in marfa (B - M), respectiv cumpararea. Separarea celor doua acte, datorita existentei banilor, permite amanarea cumpararii, respectiv transformarea banilor in marfa. Deci exista posibilitatea ca cele doua acte ale schimbului (M - B si B - M) sa nu coincida in timp si spatiu. in anumite conditii aceasta necoincidenta poate ingreuna schimbul de marfuri, facandu-l mai lent sau chiar fragmentandu-l, cu efecte negative asupra intregii economii. in aceasta calitate - de mijloc de circulatie - banii apar ca bani reali, cu existenta efecti : numerar sau bani de cont. Pentru indeplinirea acestei functii este necesar sa existe o anumita cantitate de bani in circulatie. c) Functia banilor ca mijloc de plata. in aceasta functie, banii sunt utilizati pentru achitarea marfurilor cumparate pe credit, pentru plata salariilor, dobanzilor, chiriilor, impozitelor si taxelor, primelor de asigurari, pentru restituirea creditelor etc. Aceasta functie reclama, de asemenea, existenta banilor ca bani reali, efectivi. Cauzele care au dus la folosirea banilor ca mijloc de plata sunt multiple. in principal subliniem: - inegalitatea perioadelor de productie a diferitelor marfuri. Ca urmare, producatorul trebuie sa posede o marfa finita pe care s-o nda pe piata pentru a cumpara o alta contra numerar; - inegalitatea perioadelor de circulatie a diferitelor marfuri, nzarea unora necesitand un timp mai indelungat; - caracterul sezonier al productiei si desfacerii unor marfuri, care cere producatorului respectiv sa-si amane procurarea altor marfuri pana la obtinerea propriilor produse.In conditiile economiei de piata, functia banilor ca mijloc de plata are o importanta deosebita pentru limitarea inflatiei. d) Functia de rezer a lorii si ca mijloc de economisire, functie ce reflecta capacitatea banilor de a conser lorile pe o anumita perioada de timp, astfel incat pierderile sa fie minime. Concret este vorba de economisirea si acumularea de sume banesti in vederea unor activitati viitoare sau constituite ca mijloc de precautie pentru efectuarea de cheltuieli neprezute. Mentinerea si manifestarea acestei functii se afla in relatie directa cu puterea de cumparare a banilor, pentru ca economisirea acestora este data de increderea celor ce ii detin. e) Banii sunt folositi si in cadrul relatiilor internationale la cumpararea de marfuri si prestarea diferitelor servicii. In acest caz, banii "functioneaza" ca bani universali. In aceasta functie actioneaza lutele, respectiv acele monede nationale recunoscute pe international ca mijloc de cumparare, de plata si de rezer (dolarul SUA, lira sterlina, francul francez, marca germana, yenul etc). Tot in acest sens, se utilizeaza, in prezent, si unitati monetare conventionale - DST (Drepturi Speciale de Tragere), ECU (European Currency Unit) si devin tot mai evidente preocuparile pentru trecerea la o moneda europeana unica efecti si renuntarea de catre toate tarile UE la moneda lor nationala. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
