FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
StiuCum
Home » finante
» finante internationale
» Moneda europeana
|
|
Implicatiile uem asupra pietelor de capital |
|
Cine profita in mod deosebit de pe urma schimbarii? In nici un caz oficiile europene de schimb. Vor profita din plin sectorul informaticii si firmele de conilitate si consultanta, de pe urma cererii de adaptare a sistemelor informatizate. In final, economia in ansamblu profita de pe urma integrarii si silitatii monedei, acesta fiind scopul fundamental al proiectului. O serie de firme mari, cum sunt Philips sau Siemens, pregatesc transformarea evidentelor conile in euro, ceea ce antrena si firmele mici sa faca acelasi lucru. Pietele de capital se pregatesc la randul lor. Obligatiunile de stat emise dupa 1999 vor fi in euro, iar cele aflate in circulatie vor fi convertite. In privinta viitorului centrelor financiare parerile sunt impartite si, deocamdata, nu se pot face estimari certe. Daca Marea Britanie intra in UEM, Londra fi in masura sa domine piata de capital. Centrele financiare mai mici ca, de pilda, Bruxelles sau Milano isi vor restrange activitatea. in caz contrar, exista riscul ca piata offshore din Marea Britanie sa deturneze, in profitul sau, o parte din volumul activitatilor financiare generate de zona euro. Concurenta intre centre si institutii financiare se accentua, iar rezultatul il constitui producerea de aliante pe pietele continentale. Un precedent, in acest sens, deja exista: acordul din 1993, intre MATIF si DB, in vederea reducerii suprematiei Londrei. Exista si un proiect de formare a unei retele europene a pietelor bursiere pentru intreprinderile performante, care lega Parisul si Bruxelles de Frankfurt, denumit Euro Nouveau Marche (ENM) dupa modelul francez. Scopul fi de a tine piept concurentei pietei NASDAQ americane si celei EASDAQ britanice. Intensificarea concurentei concentra activitatea financiara in centrele cele mai eficiente, contribui la armonizarea metodelor de tranzactionare si sistemelor de compensare. Concurenta de tip monopolist care rezulta conduce la specializarea centrelor. Londra dispune de un ans asupra concurentei in materie de liberalizare financiara care ii permite sa profite de pe urma tendintei naturale de concentrare care se constata in industria finantelor. Daca Marea Britanie face uz de clauza "opting out" se putea sustrage politicii monetare riguroase si disciplinei impuse de Bundesbank, Londra pastrandu-si, in continuare, statutul de centru offshore. Climatul general de afaceri din cadrul City este, deocamdata, in defavoarea centrelor concurente care ar trebui sa puna in joc stimulente mult prea costisitoare pentru a atrage firmele deja instalate la Londra. In acelasi timp, antajul Londrei se reduce in favoarea Parisului care ofera, in ultimul timp garantii superioare de securitate pentru tranzactii. Ideea de "reglementare binefacatoare", prezenta pe piata franceza, a gasit in final un ecou favorabil in cadrul investitorilor.In ceea ce priveste produsele derite, moneda unica determina o uniformizare a contractelor la termen. In acelasi timp, cotarea lorilor mobiliare in euro, in 1999 permite o mai buna atie si crea posibilitati de arbitraj. Pietele de schimb se vor orienta spre doua tipuri de operatiuni: euro/dolar si euro/yen, dar si spre monedele ramase in afara UEM. Posibilele eficientizari si succese inregistrate de sectorul financiar depind, in final, de abilitatea cu care UEM realiza integrarea financiara completa a tarilor membre, crea un sistem cat mai uniform de practici pe pietele de capital si atinge o transparenta cat mai completa in sistemul de cotare si eluare. |
|
Politica de confidentialitate
|