StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Libertate financiara
finante FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finantele intreprinderilor » Gestiunea activelor s! pasivelor circulante

Viteza de rotatie sl folosirea eficienta a activelor circulante

Consideratii privind viteza de rotatie si calculul acesteia
Iesirea din actuala criza si asigurarea reconstructiei economiei nationale, a retehnologizarii, trecerea la economia de piata, reclama o preocupare sistematica pentru folosirea intregului potential industrial si agricol, a materiilor prime si materialelor, a capacitatilor de productie si a fortei de munca, accelerarea vitezei de rotatie a capitalului, reducerea costurilor, asigurarea lichiditatii si cresterea renilitatii si eficientei intregii activitati.
Cresterea cifrei de afaceri atrage dupa sine ' dupa cum s-a mai aratat ' o sporire a lumului activelor circulante, cu mentiunea ca aceasta din urma trebuie sa aiba un nivel mai redus pentru a se asigura un


plus de eficienta. Folosirea eficienta a activelor circulante reprezinta o cale de crestere a profitului si de eliberare a unor fonduri care pot fi replasate in scopul obtinerii de noi castiguri.
Activele circulante isi incep circuitul din forma initiala de capital lichid, continuand cu trecerea lor in materii prime si diferite materiale si asimilate acestora, care trec apoi in procesul de productie, se transforma succesiv in stocuri de productie neterminata si produse finite, iar ultimele, prin vanzare, devin din nou capital lichid. Prin circuitul activelor de exploatare se intelege drumul pe care il parcurg din forma initiala de capital lichid pana la intoarcerea lor in aceeasi stare, iar rotatia este procesul de transformare succesiva si continua a formelor functionale ale acestora. Rotatiei activelor de exploatare ii corespunde un anumit timp, denumit timp de rotatie si care cuprinde timpul de productie si timpul de circulatie. in timpul de productie se includ perioada intreruperilor si perioada in care fondurile se gasesc sub forma stocurilor de materii prime si materiale. Perioada de munca si cea de intrerupere in procesul de productie alcatuiesc durata ciclului de fabricatie. Timpul de circulatie contine perioada necesara transformarii produselor in lichiditati si perioada transformarii acestora in rezerve sau stocuri de materii si materiale, in cursul unei rotatii au loc blocari de valori materiale carora le corespund niste fonduri.
Viteza de rotatie este un indicator de exprimare a modului in care se utilizeaza activele circulante si se exprima prin doi indicatori generali :
' numarul de rol atii denumit si coeficient de rotatii ;
' durata unui circuit denumita si viteza exprimata in zile.
Viteza de rotatie va ii mai accelerata atunci cand coeficientul va fi mai mare si numarul de zile mai redus.
Cai de accelerare a vitezei de rotatie a activelor circulante ; unele efecte ale accelerarii vitezei de rotatie
Aceste cai trebuie sa fie urmarite si cautate in fiecare faza a procesului de exploatare, aprovizionare, productie sau transformare si comercializare.
' in ceea ce pi iveste caile de accelerare a vitezei de rotatie in faza aprovizionarii. Aceasta faza are un rol foarte important in desfasurarea normala, ritmica a productiei, astfel ca sunt necesare decizii si actiuni care sa asigure eliminarea perioadelor de inactivitate din cauza insuficientei aprovizionarii. Alimentarea la timp, complexa si completa, a productiei impune desfasurarea fara intrerupere a procesului de aprovizionare si existenta unui stoc permanent de materii si materiale, ceea ce reprezinta o premisa pentru cresterea productiei si productivitatii muncii, reducerea costurilor si accelerarea vitezei de rotatie.
Perfectionarea aprovizionarii poate avea loc prin cresterea operativitatii, adaptarea prompta la conditiile noi de pe piata, inlaturarea circulatiei greoaie a materiilor prime si materialelor, selectarea furnizorilor dupa anumite criterii, incheierea la timp si respectarea contractelor, transformarea contractelor in instrumente de fundamentare a programelor de productie.
Folosirea eficienta a activelor circulante mai reclama inlaturarea supra si subdimensionarii stocurilor de materii si materiale si a programelor de aprovizionare, reducerea consumurilor specifice si a pierderilor in timpul transporturilor, manipularii si depozitarii, a cheltuielilor de transport-aprovi-zionare, extinderea calculelor de optimizare a stocurilor.
O cauza a incetinirii vitezei de rotatie in acest stadiu al ciclului de exploatare consta in aparitia de stocuri supranecesare din cauze cum sunt : programarea si contractarea eronata a cantitatilor de aprovizionai, procurarea de cantitati peste necesar si inainte de termen, schimbarea tehnologiei si sortimentelor de productie, restructurari ale programului de productie si sistarea fabricatiei unor produse etc.
' in ceea ce priveste caile de accelerare a vitezei de rotatie in faza productiei sau transformarii. in stadiul productiei, lumul activelor circulante depinde in cea mai mare masura de costuri si de durata ciclului de fabricatie, astfel ca orice cale de reducere a acestora reprezinta si cai de accelerare a vitezei de rotatie.
Organizarea corespunzatoare a productiei si a muncii prin utiliz
area tuturor capacitatilor de productie, silirea unor fluxuri rationale de fabricatie, alegerea tehnologiilor, folosirea integrala a timpului de lucru, organizarea rationala a miscarii si manipularii resurselor materiale, alimentarea locurilor de munca, cresterea coeficientului de schimburi, perfectionarea calificarii, mecanizarea, automatizarea si robotizarea proceselor de fabricatie etc. reprezinta cai de reducere a duratei ciclului de fabricatie si chiar a unor costuri si, deci, de accelerare a vitezei de rotatie si folosire efcienta a activelor circulante. Durata ciclului de fabricatie poate fi redusa si prin micsorarea intreruperilor in productie, intreruperi care apar ca efect al unor cauze cum sunt : lipsa de materii si materiale, prelungirea executarii unor reparatii etc. Accelerarea vitezei de rotatie se mai poate realiza prin cresterea nivelului calitativ al productiei si al lumului fizic al acesteia, dimensionarea corecta a stocurilor la productia neterminata. in aceasta faza pot aparea stocuri supra-necesare la productia neterminata care conduc la incetinirea vitezei de rotatie, astfel ca prevenirea si lichidarea lor au menirea, intre altele, de a obtine un pius de eficienta in circuitul capitalului. intre cauzele principale care au ca efect aparitia stocurilor supranecesare mentionam : depasirea duratei ciclului de fabricatie, nerespectarea sarcinilor din programul de cooperare, introducerea in avans in fabricatie a unor produse, depasirea programului de productie si restructurarea acestuia.
' In ceea ce priveste caile de accelerare a vitezei de rota/ie in faza comercializarii.
Desfacerea si incasarea rapida a produselor au ca efect reintregirea lichiditatilor, adica transformarea in numerar a activelor circulante incorporate in marfuri. Vanzarea imediata se face atunci cand produsele corespund cerintelor pietei ca lum, slructura, calitate etc. Transformarea rapida in bani a marfurilor reduce durata de stationare sau blocare a capitalului circulant in intreprinderi. Reducerea duratei si a nivelului stocurilor de produse finite sunt posibile prin actiuni cum sunt : accelerarea desfacerii, respectarea clauzelor contractuale, evitarea fabricarii unor produse fara desfacerea asigurata, realizarea ritmica a programului de productie, modernizarea produselor, reducerea timpului de sortare, ambalare, formare a loturilor livrabile si de maturizare a produselor. Micsoraiea stocurilor de produse finite se mai poate realiza prin mecanizarea manipularii acestora, imbunatatirea relatiilor cu organizatiile de transport, respectarea ritmului programat al vanzarilor etc. Si in aceasta faza pot aparea stocuri supranecesare din cauze ca: fabricarea in avans a produselor si calitatea necorespunzatoare a lor, necorelarea productiei cu desfacerea, anularea unor contracte, lipsa de operativitate in ambalarea si sortarea produselor etc. Accelerarea vitezei de rotatie se poate obtine si prin reducerea perioadei de decontare, ceea ce se poate realiza prin : intocmirea si depunerea imediata a documentelor de decontare la banca si evitarea intocmirii defectuoase a acestora, lichidarea refuzurilor din partea clientilor, a amanarilor de la plata sau a acceptarilor intarziate, simplificarea filierei si a tehnicii de decontare, folosirea unor forme simple de decontare, evitarea expedierii in avans a marfurilor.
' In ceea ce priveste unele efecte ale accelerarii vitezei de rotatie. Accelerarea vitezei de rotatie are unele efecte, intre care : cu aceleasi capitaluri circulante se poate obtine o productie mai mare, eliberarea unor resurse financiare care pot fi utilizate pentru investitii noi in active fixe sau fructificate pe alte cai si cresterea renilitatii.
Eliberarea de resurse financiare poate fi absoluta (Ea) si relativa (Er), iar ambele formeaza eliberarea totala (Ei).
Stocurile supranecesare, pe langa blocari de capitaluri, determina sporirea cheltuielilor si reducerea renilitatii prin aceea ca genereaza plata unor dobanzi mai mari, degradarea unor valori materiale, costuri de stocare suplimentare etc. Imobilizarile proaca lipsa de lichiditate si incapacitate de plata, dezechilibre financiare si alte daune.


Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre gestiunea activelor s! pasivelor circulante

Functiile sl organizarea finantelor in economia de piata
Continutul finantelor private
Modelul de piata al rentabilitatii si riscului valorilor mobiliare
Modelul de evaluare a activelor financiare (capm) si modelul de arbitraj (apt)
Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
Teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor
Decizia de investitii in mediu cert
Intreprinderea, ca un portofoliu de investitii
Selectionarea proiectelor de investitii probabiliste cu ajutorul capm
Decizia de finantare
Politica de dividend
Influenta structurii capitalurilor asupra valorii intreprinderii
Evaluarea patrimoniala si financiara a intreprinderii
Evaluarea mixta a intreprinderii
Analiza rezultatelor intreprinderii
Tabloul de finantare
Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului intreprinderii
Necesitatile de finantare a activitatii intreprinderii
Bugetele intreprinderii
Bugetul vanzarilor
Bugetul productiei
Bugetele liniare si neliniare ale exploatarii
Previziunea trezoreriei
Determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare (nfce)
Finantarea ciclului de exploatare
Costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont
Teoria pietelor financiare
Politica de investitii
Politica de finantare si de dividend
Evaluarea intreprinderilor
Analiza financiara
Gestiunea financiara pe termen scurt
Gestiunea financiara pe termen lung
Planificarea financiara
Necesitatea, continutul economic sl functiile finantelor romaniei
Finantele sl activitatea financiara a intreprinderii
Sistemul financiar-bancar
Investitiile intreprinderii, finantarea sl amortizarea lor
Gestiunea activelor s! pasivelor circulante
Bugetul de venituri sl cheltuieli al intreprinderii
Veniturile, cheltuielile si profitul agentilor economici din industrie
Mecanismul financiar al romaniei
Politica financiara a firmei
Capitalurile intreprinderii
Veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe
Imprumuturile de stat
Bugetul de stat
Cheltuieli bugetare ale romaniei
Asigurarile sociale de stat
Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila
Atragerea economiilor banesti ale populatiei la casa de economii sl consemnatiuni
Datoria publica externa


lupa cautareCAUTA IN SITE