 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» finantele intreprinderilor
» Veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe
|
|
Impozitele directe |
|
| A. TRA,SA,TURILE IMPOZITELOR DIRECTEIn decursul timpului, impozitele directe au fost asezate si incasate in functie de nilul de dezvoltare al fortelor de productie, fiind silite pe diferite bunuri materiale, dirse activitati, pe nituri sau pe are. Impozitele directe constituie cea mai che forma de impunere.In prima parte a secolului al XX-lea, impozitele silite pe bunuri materiale si pe dirse activitati (adica impozitele de tip real) au fost treptat inlocuite cu impozitele pe nituri ' salarii, renta, profit ' si cu cele pe are ' mobiliara sau imobiliara ', adica impozite de tip personal, care au determinat ca printre platitorii de impozite sa apara marea masa a taranilor, muncitorilor si functionarilor.Intrucat impozitele directe sunt nominati, reglementate in functie de marimea nitului sau a arii, si au termene de plata silite Se poate aprecia ca impozitele directe prezinta urmatoarele avantaje : constituie un nit sigur pentru stat, dinainte cunoscut, pe care se poate baza in anumite intervale de timp) ; implinesc deziderate de justitie fiscala, deoarece sunt exonerate niturile necesare minimului de existenta si prin faptul ca tin seama de sarcinile familiale ; sunt usor de calculat si de perceput. Impozitele directe prezinta si urmatoarele dezavantaje : nu sunt agreabile platitorilor ; se considera ca nu ar fi producti, intrucat conducerea statelor nu ar aa interes sa devina nepopulara prin marirea acestor impozite ; pot conduce la abuzuri in ce priste asezarea si incasarea impozitelor. Impozitele directe pot fi reale si personale. Impozitele reale (pe obiecte) sunt cele asezate pe obiecte, pe bunuri, pe diferitele elemente ale arii contribuabililor, fara a tine seama de persoana insasi a acestor platitori, de situatia si de sarcinile lor familiale. Prin urmare, impozitele reale fac abstractie de. persoana care poseda, care foloseste bunul, considerand bunul (obiectul) ca producator de nit. intrucat se ia in considerare numai bunul distinct, se nesocoteste situatia personala a subiectului posesor al bunului, fapt ce nu face posibila scaderea datoriilor pe care acesta le are. Din aceste moti, impozitele reale creeaza stari de inechitati fiscale. Asadar, un proprietar impovarat de datorii plateste aceleasi impozite ca si cel liber de orice sarcina. Se constata ca doi contribuabili, cu putere de contributie inegala, platesc un impozit egal. Cele mai raspandite impozite reale pe international au fost cele privind impunerea pamantului, cladirilor, diferitelor alte activitati neagricole, precum si circulatia capitalului banesc.In secolul trecut, cand pamantul reprezenta principala forma a bogatiei si cel mai important mijloc de productie, in mai multe tari din Europa a fost instituit impozitul funciar (pe pamant). La inceput, suma impozitului funciar datorat statului se determina in functie de suprafata terenurilor ; aceasta era metoda cea mai simpla, care s-a practicat multa vreme in diferite tari. Metoda aceasta era necorespunzatoare, conducea la un impozit inechiil, deoarece terenurile erau de o fertilitate diferita, aau un randament diferit, nu se tinea seama de capitalul instit si de munca agricultorului. Ulterior, impunerea s-a facut si dupa inntarul viu sau mort, adica dupa numarul de unelte, vite de munca, pretul pamantului. Mai tarziu, impunerea s-a facut dupa repartitia terenurilor in diferite clase cu tarife speciale (dupa bonitate"), dupa cantitatea de produse obtinute, dupa randament. Impozitul se percepea sub forma de dijma, a zecea parte sau mai mult, in natura. Cand existau fermieri generali, arendasii de impozite percepeau dijma in natura, o vindeau si dadeau statului arenda, care putea fi fixa, globala sau proportionala. Impozitul funciar s-a calculat apoi dupa valoarea productiva a terenurilor, evaluata in functie de media unui anumit numar de ani.In legislatia moderna, impozitul funciar se determina dupa randamentul mediu, metoda simpla de calcul si impozitul este stimulatoriu pentru produca tor. S-a folosit si se utilizeaza chiar si in prezent metoda indiciilor care consta in masurarea terenurilor, combinata cu o prezumtie asupra inntarului. Un progres in asezarea si incasarea impozitului funciar 1-a constituit introducerea cadastrului. Cadastrul consta in descrierea si inntarierea terenurilor din fiecare localitate, trecerea lor intr-un registru, precizarea suprafetei de teren, a valorii fiecarei parcele de teren, cu mentionarea niturilor realizate de pe terenurile respecti ; pe baza cadastrului se calcula impozitul funciar. Cadastrul este de fapt starea civila a terenurilor. Cadastrul a fost folosit nu numai pentru impozitul funciar, ci si pentru alte impozite numite cadastrale.In afara de pamant, impozitul real s-a calculat si pentru cladiri in functie de destinatia lor, utilizate ca locuinte, magazine, pravalii, birouri etc. ; impozitul se calcula in functie de numarul si destinatia camerelor, suprafata construita, numarul usilor, ferestrelor si al cosurilor, aspectul exterior, suprafata curtii, marimea chiriei etc. Folosirea acestor criterii nu dadea o imagine clara asupra valorii cladirii, iar impunerea denea inechiila. Ca urmare a dezvoltarii manufacturilor, a industriei, comertului si a profesiilor libere a crescut numarul mestesugarilor, industriasilor, comerciantilor si a liber profesionistilor. Corespunzator, a fost instituit impozitul pe niturile din activitatile industriale, comerciale si din profesiile libere, numit impozitul pe patenta, silit dupa unele criterii exterioare ca, de exemplu : natura intreprinderii (ateliere, fabrica, comert etc), marimea capitalului, numarul lucratorilor, capacitatea de productie, forta motrice folosita, marimea localitatii in care se desfasoara activitatea etc. Se poate constata ca nici acest impozit nu era asezat in functie de capacitatea contributiva a platitorului, aa un randament redus, cotele de impozit erau reduse, o parte din materia impozabila nu era impusa, permitea practicarea evaziunii fiscale, nu asigura echitatea fiscala. Dezvoltarea industriei si comertului a determinat extinderea relatiilor de credit, a activitatii bancare, precum si a comertului cu hartii de valoare. Ca urmare, se constituie o categorie de oameni care plaseaza capitalurile banesti ce le apartin in operatiuni speculati, care s-au impus cu impozitul pe capitalurile banesti. Impozitul se determina pe baza sumei dobanzilor pe care imprumutatul le platea pentru capitalul luat cu imprumut sau tinand seama de cuantumul dobanzilor pe care creditorul le incasa pentru capitalul acordat cu imprumut. Impozitul pe capitalurile banesti a avut un randament scazut, deoarece imprumutatul si imprumutatorul faceau declaratii de impunere nesincere pentru a se sustrage de la plata impozitului. Unele impozite de tip real se practica si in prezent in diferite tari in curs de dezvoltare, precum si in tari dezvoltate. Impozitele personale. in a doua jumatate a secolului al XlX-lea si irt primele decenii ale secolului al XX-lea, in dirse tari s-a trecut de la impozitul de tip real la impozitul de tip personal. Impozitele personale prisc in mod direct persoana contribuabilului, care se impune fie pe baza nitului lui global, fie din diferitele sale surse de nituri grupate in clase, cu luarea in considerare a pasivului si a sarcinilor sale familiale. Se presupune ca la impozitele personale se face distinctia intre ceea ce incaseaza persoana si ceea ce are de plata ca subiect impozabil. Cel mai chi impozit personal a fost capitatia, silit pe cap de locuitor in suma fixa. A doua forma a impozitului personal a constituit-o impozitul pe clase, care apare cu timpul, cand se face o mai mare deosebire intre viata satului si viata orasului. in perioada concentrarii meseriilor la oras, cand se dezvolta comertul, se instituie impozitul pe clase de nituri. Forma cea mai perfectionata a impozitelor personale este impozitul pe nit. Trecerea de la impozitele reale la cele personale a fost reclamata de mai multe cauze. Astfel, intrucat initial muncitorii nu dispuneau de proprietati funciare, cladiri sau capitaluri mobiliare, ei nu datorau impozite reale. Cresterea cheltuielilor statului necesita noi impozite. De aceea, statul a instituit impunerea directa a muncitorilor si functionarilor care obtineau nituri (salarii) din munca.Intrucat impozitele indirecte erau tot mai apasatoare pentru persoanele cu nituri mici, s-a ivit necesitatea trecerii la impozitele personale. Ca urmare a problemelor sociale aparute in domeniul politicii fiscale, statul a trebuit sa tina seama de situatia materiala si personala a contribuabililor, sa sileasca un minimum de nit neimpozabil, sa acorde unele inlesniri la plata impozitelor pentru cei cu familii numeroase, sa tina seama de datoriile pe care contribuabilii le aau fata de institutiile de credit, precum si sa legifereze impunerea in functie de marimea nitului sau arii, cu alte cuvinte sa treaca de la impunerea proportionala la cea progresiva. Toate acestea au insemnat de fapt trecerea la impunerea personala. Formele principale ale impozitelor personale sunt . impozitele pe nit si impozitele pe are. Venitul este plusul efectiv pe care il obtine un agent economic din ac-tivitatea sa la sfarsitul unei perioade de timp ; plusul de bunuri economice se exprima in bani si constituie puterea de contributie a platitorului de impozit. Impozitele pe nit au fost instituite in perioadele in care s-a inregistrat o suficienta diferentiere a niturilor realizate de diferitele categorii sociale. Practic, legiferarea acestui impozit a avut loc atunci cand muncitorii si functionarii realizau nituri (salarii), cand indust riasii, comeiciantii si bancherii realizau nituri, si anume profituri, iar proprietarii funciari realizau renta. Initial era un numar restrans de platitori si cotele de impozit erau foarte mici ; cu timpul a crescut'numarul platitorilor, iar cotele de impozit s-au majorat; Impozitul pe nit a fost silit in mod diferentiat pe persoanele fizice si pe cele juridice. B. IMPOZITUL PE PROFIT Datorita reorganizarii agentilor economici din tara noastra sub forma regiilor autonome, societatilor comerciale etc, a fost necesara o adaptare corespunzatoare a instrumentelor financiare si fiscale prin intermediul carora se realizeaza niturile bugetului statului. Pana in anul 1990 inclusiv, niturile bugetare au fost silite in mod diferentiat. Astfel, unitatile economice de stat au platit impozit pe beneficiu silit in cote progresi pe transe de renilitate, unitatile cooperatiei mestesugaresti au platit un impozit pe nit silit in cote progresi pe trepte de renilitate, iar unitatile cooperatiei de consum si de credit si cele ale organizatiilor obstesti in cote proportionale. Acest sistem de impunere a determinat ca la acelasi profit obtinut de agentii economici din diferite domenii de activitate, acestia sa plateasca un impozit diferit. Pentru evitarea acestei situatii, incepand cu anul 1991 s-a creat un cadru juridic unitar care sa asigure o participare echiila a agentilor economici la formarea niturilor statului in raport cu marimea profitului obtinut, insti-tuindu-se impozitul pe profit. Impozitul pe profit se plateste la bugetul de stat sau la bugetele locale, dupa caz, de catre : ' persoanele juridice romane, pentru profitul impozabil obtinut din orice sursa, atat din Romania, cat si din strainatate ; ' persoanele juridice straine care desfasoara activitati printr-un sediu permanent in Romania, pentru profitul impozabil aferent acelui sediu permanent ; ' persoanele juridice si fizice straine care desfasoara activitati in Romania ca partener intr-o asociere ce nu da nastere unei persoane juridice, pentru toate niturile rezultate din activitatea desfasurata in Romania ; ' persoanele juridice si fizice romane, pentru niturile dintr-o asociere a acestora care nu da nastere unei persoane juridice. in acest caz, impozitul datorat de persoanele fizice se calculeaza, se retine si se varsa de persoana juridica. Din punct de dere fiscal, contribuabilii sunt de doua categorii, si anume : mici si mari. Contribuabil mic este acela care intr-un an fiscal indeplineste cumulativ urmatoarele conditii : a) este persoana juridica romana a carei cifra de afaceri nu a depasit 10 miliarde lei intr-o perioada de 12 luni, care se incheie la data de 30 noiembrie a anului fiscal precedent ; b) nu are mai mult de 299 salariati permanenti la inceputul anului fiscal ;: c) acesta a fost mic contribuabil in toti anii fiscali de la infiintarea sa. Un contribuabil poate sa opteze, pe baza de cerere, sa nu fie tratat ca mic contribuabil. Cererea se aproba de catre Ministerul Finantelor si este irevocabila. Aprobarea unei asemenea cereri opereaza de la 1 ianuarie a anului urmator. Contribuabil mare este acel platitor care depaseste conditiile contribuabilului mic. Profitul impozabil se determina dupa o procedura diferita, dupa cum este vorba de contribuabili mici sau de contribuabili mari. Profitul impozabil al unui contribuabil mic se determina ca diferenta intre niturile si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora dintr-un an fiscal. Profitul impozabil se calculeaza lunar, dar cumulat de la inceputul anului fiscal. Amortizarea mijloacelor fixe se face in concordanta cu legea amortizarii si cu regulile conile. Cheltuielile cu reparatiile sunt deductibile la nilul lor efectiv, dar nu mai mult de 5% din valoarea ramasa a mijloacelor fixe inscrise in bilantul1 conil de la inceputul anului. Suma care depaseste aceasta limita se considera modernizare si se adauga la valoarea mijloacelor fixe reparate. Pierderea inregistrata se reporteaza luna de luna pana la recuperarea ei,, fara sa depaseasca 36 de luni de la data inregistrarii ei. Limitele cheltuielilor deductibile se aplica lunar, astfel incat la finele anului sa se incadreze in prederile dispozitiilor legale.In derea determinarii profitului impozabil, cheltuielile sunt deductibile numai daca sunt aferente realizarii profitului in limitele legale. Daca o-cheltuiala este aferenta mai multor activitati, ea se repartizeaza corespunzator pe activitatile respecti. Cuantumul maxim al cheltuielilor cu dobanzile care poate fi dedus de catre contribuabili este o suma egala cu suma niturilor din dobanzi, plus 20% din alte nituri ale acestora. Cheltuielile cu dobanzile nedeductibile se repartizeaza in anul urmator, daca sunt deductibile. Aceste reglementari nu se aplica societatilor bancare si institutiilor financiare. Profitul impozabil anual al contribuabililor mari se determina ca diferenta intre activul din bilantul conil la sfarsitul anului fiscal, diminuat cu obligatiile aferente, minus aportul efectuat la capitalul social in cursul anului si niturile silite ca fiind neimpozabile, plus cheltuielile nedeductibile prevazute de lege si alte elemente evidentiate in bilantul conil, in functie de specificul activitatii platitorului.In derea reflectarii corecte a profitului impozabil al unui an fiscal, platitorii inregistreaza in conilitate, ca nituri, contravaloarea bunurilor livrate, valoarea bunurilor imobiliare pentru care s-a transferat dreptul de proprietate, valoarea prestarilor de servicii facturate si castigurile, indiferent de sursa, din orice operatiuni care duc la cresterea valorii activului, precum si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestor nituri. Amortismentul aferent mijloacelor fixe amortizabile ale contribuabililor este deductibil din nituri ia determinarea profitului impozabil. Cheltuielile cu reparatiile sau imbunatatirile care se aduc mijloacelor fixe sunt deductibile in limita a 5% din soldul subgrupei de la inceputul anului, iar diferenta se adauga la soldul grupei de la sfarsitul anului fiscal. Pierderea dintr-un an inregistrata in bilantul fiscal poate fi recuperata din profiturile impozabile din urmatorii 5 ani fiscali consecutivi. Cuantumul maxim al cheltuielilor cu dobanzile care poate fi dedus din totalul niturilor in derea determinarii profitului impozabil este egal cu suma niturilor din dobanzi, plus 20% din alte nituri ale acestora determinate pentru anul fiscal respectiv. Cheltuielile cu dobanzile ramase nededuse se repartizeaza in anul urmator, cand se deduc din niturile incasate (fac exceptie societatile bancare si institutiile fiananciare). Cheltuielile cu sponsorizarea se deduc din profitul impozabil in limita cotei de 5%. Pentru determinarea profitului impozabil, cheltuielile sunt deductibile numai daca sunt aferente realizarii profitului si in limitele prederilor, legale. Daca o cheltuiala este aferenta mai multor activitati, ea se repartizeaza corespunzator pe activitatile respecti. Exista unele cheltuieli care nu se deduc din nituri la determinarea profitului impozabil, cum sunt urmatoarele : ' impozitul pe profit datorat, precum si impozitul pe nitul realizat din strainatate ; ' amortismentul peste limitele admise; ' amenzile sau penalitatile datorate catre autoritati romane si straine ; - cheltuieli ocazionate de mese, cadouri, distractii si altele asemanatoare care depaseasc limitele prevazute de lege pentru actiuni de protocol, reclama si publicitate ; ' sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezerlor, cu exceptia celor create de banci in limita a 2% din soldul creditelor acordate si a fondului de rezerva, a rezerlor tehnice ale societatilor de asigurare si reasigurare, precum si a fondurilor de rezerva in limita a 5% din profitul conil anual, pana cand acesta va atinge a cincea parte din capitalul social. Determinarea profitului impozabil pentru persoanele straine Persoanele juridice straine si persoanele juridice si fizice straine care desfasoara activitati in Romania ca partener intr-o asociere care nu da nastere unei persoane juridice datoreaza impozit pe niturile aferente activitatilor desfasurate in Romania daca este: a) atribuit unui sediu permanent din Romania al unei persoane juridice nerezidente. Prin sediu permanent se intelege locul prin intermediul caruia orice activitate a unei persoane juridice, si fizice straine este total sau partial condusa, direct sau prin intermediul unui agent dependent. Sediul permanent cuprinde : un birou, inclusiv de conducere, o sucursala, o fabrica, un magazin, un atelier, o mina, un loc de extractie a gazelor si petrolului. De asemenea, devin sediu permanent daca au o durata mai mare de 12 luni santierele de constructii, activitatile de supraghere, consultanta etc. Sediul permanent nu include : folosirea de spatii pentru depozitare sau distribuire de marfuri; mentinerea unor stocuri de marfuri si bunuri care apartin de unele activitati, doar pentru stocarea si distribuirea acestora ; mentinerea unor stocuri de marfuri apartinand unei activitati etc. Prin rezident se intelege o persoana juridica romana sau orice persoana fizica domiciliata in sau are un domiciliu sil in Romania sau care este prezenta in Romania pentru o perioada sau perioade care depasesc in total 183 de zile, in orice perioada de 12 luni, incepand sau sfarsind in anul calendaristic respectiv. b) obtinut din sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania, inclusiv incheierea in scopul utilizarii unei asemenea proprietati si castigul obtinut prin instrainarea unui drept asupra unei astfel de proprietati ; c) platit ca urmare a exploatarii resurselor naturale localizate in Romania, inclusiv castigul obtinut prin vanzarea unui drept aferent unor asemenea resurse naturale ; d) platit de un rezident roman ca urmare a unor servicii prestate ; e) obtinut din instrainarea unui drept de proprietate ; f) obtinut din instrainarea de catre un rezident roman a unei proprietati personale situata in strainatate, alta decat actile aferente desfasurarii unei activitati in afara teritoriului Romaniei ; g) dobanda in cazul in care : datoria este garantata cu proprietati imobiliare situate in Romania ; debitorul este o persoana juridica sau o persoana fizica rezidenta in Romania; creditul se refera la o afacere desfasurata in Romania. Profitul impozabil al unei persoane juridice straine realizat printr-un sediu permanent, in Romania, se determina pe baza bilantului conil, ca si in cazul contribuabililor mari. Cotele de impozit sunt proportionale si diferentiate. Astfel, pentru agentii economici cota este de 38%. Profitul impozabil al unei persoane juridice straine realizat printr-un sediu permanent in Romania se impoziteaza cu o cota aditionala de impozit pe profitul acestuia de 6,2%. Pentru contribuabilii care realizeaza anual cel putin 80% din nituri din agricultura, cota de impozit pe profit este de 25%. Platitorii care obtin nituri si in domeniul jocurilor de noroc autorizate, inclusiv baruri si cluburi cu program de noapte, platesc o cota aditionala de impozit de 22%, daca ponderea niturilor realizate din aceste activitati depaseste 50% din totalul niturilor. Banca Nationala a Romaniei plateste un impozit pe profit calculat prin aplicarea unei cote de 80% asupra niturilor ramase dupa scaderea cheltuielilor deductibile si alimentarea fondului de rezerva. Contribuabilii mari sunt obligati sa depuna declaratia de impunere privind impozitul pe profit pentru anul fiscal precedent la organul fiscal teritorial in raza caruia isi au sediul, pana la data de 15 mai inclusiv, a fiecarui an, data pana la care trebuie platit si impozitul datorat. Contribuabilii mici sunt obligati sa depuna declaratia de impunere lunar, pana la data de 25 inclusiv, a lunii urmatoare, acesta fiind si termenul de plata a impozitului. Declaratia de impunere se semneaza de catre directorul' general sau orice alta persoana autorizata sa-l reprezinte pe contribuabil. Platitorii sunt raspunzatori pentru calculul impozitelor declarate si pentru depunerea in termen a declaratiei de impunere. Contribuabilii mari sunt obligati sa efectueze plati lunare in avans in contul impozitului anual pe profit, in cuantum de 1/12 din impozitul pe profit aferent anului fiscal, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare. Ratele lunare de plata se actualizeaza cu indicele de inflatie.Intocmirea si depunerea declaratiei de impunere de catre contribuabili este considerata drept o silire a impozitului pe profit si ca o cerere de plata a impozitului, potrivit declaratiei. Daca organele fiscale considera ca silirea impozitului pe profit nu a fost corect facuta, ele fac un nou calcul al impozitului si comunica in scris contribuabililor modul de silire a acestuia. Organul fiscal sileste impozitul pe profit si in cazul in care contribuabilul nu a completat declaratia de impunere sau nu a furnizat informatiile necesare pentru a determina obligatia fiscala. Contribuabilul are sarcina de a dodi ca silirea impozitului pe profit de catre organul fiscal nu este reala si are obligatia, in continuare, de a depune declaratia de impunere. Pe baza instiintarii de plata, contribuabilul este obligat sa plateasca impozitul pe profit calculat la data si locul silite in instiintare. Impozitul pe profit se plateste in lei. Daca contribuabilul realizeaza nituri in valuta, plata impozitului,, taxelor, a entualelor majorari de intarziere si a amenzilor se efectueaza in lei proniti din schimbul valutar la cursul in vigoare la data platii. Dovada platii impozitelor, taxelor etc. datorate bugetului de stat se face mi documentul de plata in strainatate de catre contribuabilul care are obligatia de a calcula, retine si varsa impozitul aferent niturilor in valuta la societatea bancara la care isi are contul deschis in valuta, insotit de documentul de schimb valutar. Unitatile societatilor comerciale sunt obligate sa vireze sumele datorate bugetului de stat, in aceeasi zi in care contribuabilul face plata obligatiilor fiscale. in caz contrar, majorarile de intarziere datorate pentru neplata in termen la bugetul de stat se suporta de catre banci. La silirea impozitului de plata se tine seama de creditul fiscal existent. Prin credit fiscal se intelege deducerea sau compensarea unor sume din impozitele datorate, acordat ca facilitate la plata impozitelor sub forma recunoasterii in Romania a sumelor platite, atat in tara, cat si in strainatate, cu titlu de impozite. Persoana juridica romana are dreptul de a i se deduce din impozitul pe profit datorat in Romania o suma echivalenta cu impozitul pe nitul din sursa externa platit direct sau prin retinere la sursa in strainatate, pe baza documentelor care atesta plata, confirmate de autoritatile fiscale straine. Sunt scutite de plata impozitului pe profit organizatiile de nevazatori si de invalizi, asociatiile persoanelor handicapate si unitatile economice ale acestora, precum si asociatiile de binefacere. De asemenea, sunt scutite de plata impozitului pe profit producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult, realizate de unitatile care apartin cultelor religioase. 'Contribuabilii care au un numar de peste 250 de salariati si au creat locuri de munca protejate, special organizate si care angajeaza cel putin 3% persoane care sunt considerate handicapate, sub aspectul capacitatii lor fizice ti intelectuale, beneficiaza de reducerea impozitului pe profit, proportional cu ponderea persoanelor respecti in totalul salariatilor angajati. , Impozitul aferent profitului folosit pentru modernizarea tehnologiilor de fabricatie sau extinderea activitatii in scopul obtinerii de profituri suplimentare, precum si pentru institii destinate protejarii mediului inconjurator, se reduce cu 50%, urmand ca sumele echivalente reducerii sa fie folosite cu aceeasi destinatie. Reducerile se calculeaza si se acorda lunar. Agentii economici romani cu capital privat, precum si institorii straini inregistrati in Registrul comertului pana la data de 31 decembriel994, beneficiaza, in continuare, de scutire de plata impozitului pe profit pana la expirarea perioadelor respecti, cu conditia de a activa si realiza mai departe nituri inca o perioada egala cu perioada de scutire. in caz contrar impozitul pe profit se recalculeaza, inclusiv pentru perioada de scutire. Pentru stimularea agentilor economici privati in instirea de capital in domeniile prioritare ale economiei romanesti, in ce priste producerea de bunuri materiale, unitatile din industrie, agricultura si constructii sunt scutite de impozit pentru o perioada de 5 ani de la data infiintarii. Unitatile din domeniul explorarii si exploatarii resurselor naturale, ale comunicatiilor si transporturilor sunt scutite timp de 3 ani de la data infiintarii. Unitatile prestatoare de servicii sunt scutite de impozit pentru o perioada 'de un an de la data infiintarii, iar cele cu profil comercial sunt scutite de impozit pentru o perioada de 6 luni de la data infiintarii. Aceste inlesniri nu se acorda regiilor autonome si societatilor comerciale cu capital integral de stat. Unitatile economice platitoare de impozit, cu capital strain, infiintate pana la data de 31 decembrie 1990, se impoziteaza in conditiile legislatiei in vigoare pana la aceasta data. Impozitul pe profit aferent perioadei de scutire se calculeaza si se comunica anual de catre organele financiare unitatii platitoare de impozit pentru luare la cunostinta. Se scutesc de plata impozitului pe profil institiile straine in felul urmator : ' institiile efectuate in industrie, agricultura si constructii pentru o perioada de 5 ani de la data inceperii activitatii producti ; ' institiile efectuate in domeniul explorarii si exploatarii resurselor naturale, al comunicatiilor si transporturilor, pentru o perioada de 3 ani de la data inceperii activitatii respecti ; ' institiile efectuate in comert, turism, servicii bancare si de asigurare, precum si in orice alte prestari de servicii, pentru o perioada de 2 ani de la data inceperii activitatii. Dupa expirarea perioadelor de mai sus se acorda reduceri de la plata impozitului pe profit astfel : ' cu 50% a impozitului aferent profitului utilizat in unitatea infiintata in Romania, pentru largirea si modernizarea bazei tehnico-materiale, a tehnologiilor de fabricatie sau extinderea activitatii, in scopul obtinerii de profituri suplimentare, precum si pentru institiile destinate protejarii mediului inconjurator ; ' cu 25%, daca indeplineste cel putin una din urmatoarele conditii : ' se asigura din import minimum 50% din necesarul de materii prime, energie, combustibil ; ' se exporta cel putin 50% din produsele si serviciile realizate ; ' se utilizeaza peste 10% din cheltuieli pentru activitatea de cercetare stiintifica si dezvoltare de tehnologii noi in Romania si pentru informare profesionala ; ' se achizitioneaza din productie interna cel putin 50% din utilajele si celelalte echipamente necesare dezvoltarii institiilor existente sau efec-inarii de noi institii; ' se creeaza cel putin 50 noi locuri de munca printr-o noua institie sau dezvoltari ale institiilor existente. Profitul care ramane la dispozitia societatilor comerciale cu participarea straina sau cu capital integral strain dupa plata impozitului pe profit se impune cu o cota de 10% daca acest profit se transfera in strainatate. Neplata la termenele legale a sumelor cunite bugetului de stat sau bugetelor locale, inclusiv a impozitului pe profit datorat in avans, atrage dupa sine plata unor majorari de intarziere la aceste sume, pentru perioada cuprinsa intre termenul de plata legal si data la care obligatia fiscala sau plata in avans sunt efectuate inclusiv. De asemenea, majorarea se plateste si de organul fiscal pentru sumele platite in plus ca impozit si nerestituite in termenul legal. Cota majorarii de intarziere care se aplica este cu doua procente mai mare decat rata dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, care se comunica Ministerului Finantelor pana la data de 20 ale ultimei luni din trimestru. Constatarea, controlul, urmarirea si incasarea impozitelor si a majorarilor de intarziere aferente se efectueaza de organele fiscale din subordinea Directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene si a municipiului Bucuresti. Inspectorul fiscal sau un alt angajat al unei unitati fiscale, autorizat in acest scop, are dreptul sa intre in orice incinta de afaceri a contribuabilului sau in alte incinte deschise publicului, fara o instiintare prealabila, in scopul determinarii obligatiilor fiscale ale acestuia sau al incasarii impozitelor datorate si neplatite la termen. in aceste scopuri, accesul este permis in timpul orelor normale de serviciu, iar in afara a Inspectorul fiscal sau un alt angajat al unitatii fiscale, imputernicit sa efectueze rificarea impozitului, are dreptul: ' sa ia un extras sau sa faca o copie a oricarui document sau inregistrari conile ; ' sa retina orice document sau orice element material care poate constitui o proba sau o dovada in determinarea obligatiilor fiscale ale contribuabilului ; ' sa solicite ajutorul, cooperarea si asistenta contribuabilului sau persoanelor care-l reprezinta. Pentru determinarea obligatiilor fiscale, organele financiare au dreptul sa controleze : ' operatiunile care au ca scop evitarea sau diminuarea platii impozitelor ; ' operatiunile efectuate in numele contribuabilului, dar in favoarea asociatilor, actionarilor sau persoanelor ce actioneaza in numele acestora ; ' datoriile asumate de contribuabil in contul unor imprumuturi facute sau garantate de actionari, asociati sau de persoane ce actioneaza in numele acestora, in derea reflectarii reale a operatiunii ; ' distribuirea, impartirea, alocarea niturilor, deducerile, creditele sau reducerile intre doi sau mai multi contribuabili, sau acele operatiuni controlate, direct sau indirect, de persoane care au interese comune, in scopul prenirii evaziunii fiscale si pentru reflectarea reala a operatiunii. O declaratie, o contestatie sau orice alt document este considerat ca fiind complet si transmis organelor fiscale la data inregistrarii, iar, in cazul transmiterii prin posta, se ia in considerare data de pe stampila postei. Pe baza de cerere, organele fiscale, in lipsa altor datorii scadente ale contribuabilului, vor restitui sumele platite in plus, impreuna cu majorarile de intarziere aferente. Restituirea sau compensarea se poate face si din oficiu de catre organele fiscale, fara o cerere de restituire prealabila, situatie in care nu se mai datoreaza majorari de intarziere. In acest caz este instiintat si contribuabilul. Nu se pot efectua compensari ale impozitului cu alte creante detinute de contribuabili asupra statului, altele decat cele de natura fiscala. Prescriptia pentru silirea impozitului pe profit este de 5 ani de la data la care a expirat termenul de depunere a declaratiei de impunere. Cererile pentru compensarea sau restituirea de plati de impozit peste suma datorata nu pot fi facute dupa 5 ani de la data obligatiei depunerii declaratiei de impunere. Daca se constata evaziune fiscala, termenul de prescriptie pentru silirea impozitelor este de 10 ani de la data la care a expirat termenul de depunere a declaratiei de impunere. Salariatii organelor fiscale, inclusiv persoanele care mai au aceasta calitate, sunt obligati sa pastreze secretul asupra informatiilor pe care le detin ca urmare a exercitarii atributiilor de serviciu, referitoare la contribuabili. Cu privire la situatia unui contribuabil, informatiile pot fi transmise numai in urmatoarele cazuri: ' altor autoritati cu atributii fiscale, in scopul realizarii unor obligatii ce decurg din aplicarea unei legi fiscale ; ' unei autoritati in domeniul muncii si protectiei sociale care face plati de asigurari sociale sau alte plati similare ; ' autoritatilor fiscale ale altei tari, in baza unei conntii pentru evitarea dublei impuneri; ' autoritatilor judiciare competente. Informatia cu privire la un contribuabil poate fi transmisa si unei alte persoane numai cu consimtamantul contribuabilului.Incalcarea obligatiei de pastrare a secretului fiscal se pedepseste pe cale penala. Daca un contribuabil considera ca impunerea facuta de un organ fiscal este incorecta, poate face cerere de revizuire a acesteia la Directia generala a finantelor publice si a controlului financiar de stat judeteana sau a municipiului Bucuresti, dupa caz. Cererea se face in scris, in termen de 20 de zile. de la data cand contribuabilul a primit instiintarea. Cererea trebuie sa fie bine motivata si insotita de acte doditoare. Directia generala a finantelor publice si a controlului financiar de stat este obligata ca, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii cererii de revizuire, sa se pronunte printr-o decizie motivata, care se comunica contribuabilului.Impotriva acestei decizii, contribuabilul poate face contestatie la Ministerul Finantelor, in termen de 20 de zile, care este obligat sa se pronunte printr-o decizie motivata in termen de 40 de zile de la inregistrarea contestatiei ; decizia se comunica platitorului. Decizia emisa de Ministerul Finantelor poate fi contestata la Curtea de Apel teritoriala de domiciliu a platitorului. impotriva hotararii Curtii de Apel se poate face recurs la Curtea Suprema de Justitie, in termen de 15 zile de in comunicare. Pe toata perioada de inaintare si solutionare a cererilor de revizuire si a contestatiilor se suspenda plata sumei impozitului contestat si a majorarilor de' intarziere aferente. Impozitul si majorarile de intarziere ramase de plata in urma revizuiri si contestatiilor trebuie platite de catre contribuabil in termen de 5 zile de la data luarii la cunostinta sub semnatura. Cererea de revizuire se timbreaza cu 2% din suma impozitului si a ma-jurarilor contestate, dar nu mai putin de 10 000 lei. Contestatiile se timbreaza cu 1 % din suma contestata. Daca cererea de revizuire sau contestatia au avut castig de cauza total sau partial, taxa de timbru se restituie corespunzator.In afara de majorari se pot aplica si amenzi contrantionale. Sunt considerate contrantii fiscale urmatoarele fapte, afara de cazul in care potrivit legii penale, nu sunt considerate infractiuni: ' depunerea cu o intarziere de pana la 30 de zile inclusv a declaratiei de impunere, se sanctioneaza cu o amenda egala cu 1% din impozitul datorat; ' depunerea declaratiei de impunere peste termenul de 30 de zile, precum si nefurnizarea informatiilor necesare pentru a determina obligatia fiscala se sanctioneaza cu amenda egala cu 2% din suma impozitului datorai.; ' neplata in intregime a impozitului silit la data prevazuta se sa actioneaza cu amenda egala cu 3% din impozitul neplatit; ' neplata impozitului silit prin retineri la sursa, se sanctioneaza cu o amenda de 100% din impozitul ce trebuia retinut si varsat. Constatarea contrantiilor si aplicarea amenzilor se fac de catre organele fiscale teritoriale ale Ministerului Finantelor. Amenzile trebuie platite in termen de 5 zile de la ramanerea definitiva a proceselor-rbale de constatare si sanctionare a contrantiilor. O alta sanctiune ce se poate aplica este executarea silita, care consta in virarea sumei impozitului intarziat in plata pe baza dispozitiei orgamilui fiscal, din contul contribuabilului, in contul bugetului de stat.In cazul de abateri gra se aplica pedepse penale.In unele tari, profitul se impune in mod diferit, in functie de politica lor economica, sociala si financiara din perioada respectiva. Astfel : a) unele state diferentiaza cotele de, impunere in functie de forma de proprietate asupra capitalului social, cum este de exemplu in Bulgaria ; b) cotele de impunere sunt diferentiale in functie de natura activitatilor din care se formeaza profitul, cum este spre exemplu in Franta, Germania, Ucraina, Bulgaria s.a. ; c) diferentierea cotelor de impunere in functie de marimea intreprinderii, apreciata prin prisma cifrei de afaceri, cum este, spre exemplu, cazul Marii Britanii; d) practicarea unor cote de impunere sau suplimentarea cotelor principale cu cote aferente bugetelor locale, cum se practica in Austria, Canada, Finlanda, Norgia, Portugalia, Bulgaria s.a. ; e) utilizarea unei cote unice pentru impunerea profitului, indiferent de sursa lui de formare ; f) folosirea unor cote separate pentru impunerea primelor de asigurare, la societatile sau companiile de asigurari. Politicile fiscale in domeniul impozitarii profitului in unele tari se poate constata din cotele urmatoare de impunere : COTE DE IMPOZIT PE PROFIT TARA COTA BULGARIA ' 52% la intreprinderi de stat, din care : 40% la bugetul central, 10% la bugetul local si 2% in buget special; ' 42% la intreprinderi de subordonare locala din care: 40% la bugetul local si 2% la un fond special; ' 40 ' 49% pentru societati private, societati cu capital strain ; ' 70% pentru banci, CEC UCRAINA ' 22% pentru cele din industrie si agricultura ; ' 65 ' 75% la societatile din licitatii, spectacole, leasing, jocuri de noroc si intermediere ; ' 15% pentru dividende, dobanzi, redente, transporturi de marfuri ; ' 22% pentru alte activitati. RUSIA - 13% la nil federal; ' 22% (43% ' cota maxima) la nil regional 35% FRANTA - 34% ' 18% pentru castigurile din capital pe teimen lung ' 24%) pentru unitati din agricultura sau cele cu activitati ' 10%) imobiliare. GERMANIA - 50% cota standard ' 46% redusa pentru societatile care au un alt sistem de impunere (asociati, trusturi, fonduri) ' 7,4% cota speciala pentru niturile din reclama, care se aplica canalului 2 al Televiziunii Germane. MAREA BRITAN1E - 33% cota principala ' 25% pentru societatile mici UNGARIA a- - 40% POLONIA - 40% AUSTRALIA - 39% AUSTRIA - 30% + 12,!) local BELGIA - 39% CANADA - 28,84 (23.81) 4- 12,9 (11,9)% federal DANEMARCA - 38% FINLANDA - 23% + 17,2% local GRECIA - 46 (40)% ITALIA - 36% JAPONIA - 37,5% LUXEMBURG - 33,33% OLANDA - 35% NOUA ZEELANDA, 33% NO R VE GIA - 27,8 % + 23 % io ca 1 PORTUGALIA - 36% +3,6 local SPANIA - 35% C. IMPOZITUL PE DIVIDENDE LA SOCIETA,TILE COMERCIALEIncepand din noiembrie 1991, societatile comerciale ' indiferent de natura capitalului social 'platesc un impozit asupra dividendelor ce se cuvin actionarilor sau asociatilor. Impozitul se calculeaza cu cota de 10% si se preleva la bugetul de stat. Societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat determina dividendele impozabile prin deducerea din profitul ramas dupa plata impozitului pe profit, a unor parti reprezentand fondul de participarea salariatilor la profit, in proportie de pana la 10%, precum si a unui fond de dezvoltare destinat modernizarii, retehnologizarii, cresterii surselor proprii de finantare, in proportie de pana la 50%. Societatile comerciale sunt obligate sa calculeze corect si sa vireze la bugetul de stat impozitul pe dividende o data cu plata efectiva a dividendelor catre actionarii sau asociatii societatii.Intarzierea in virarea impozitului se sanctioneaza cu o majorare de 0,3% pentru fiecare zi de intarziere, dar nu mai mult decat impozitul datorat. D. IMPOZITUL PE SUMELE OBTINUTE DIN VA,NZAREA ACTIVELOR SOCIETA,TILOR COMERCIALE CU CAPITAL DE STAT Societatile comerciale cu capital de stat care obtin incasari din vanzarea actilor sunt obligate sa plateasca un impozit calculat intr-o cota proportionala de 20% asupra sumelor incasate din vanzarea actilor. Daca prin aplicarea acestei cote de impozit, pretul incasat prin licitatie s-ar reduce sub valoarea conila actualizata in functie de influenta preturilor si a uzurii activului vandut, impozitul calculat se diminueaza in asa fel incat aceasta valoare sa ramana neschimbata. Societatea comerciala este obligata si raspunde de calcularea corecta si plata la timp a impozitului. Impozitul se preleva la bugetul de stat in termen de 5 zile de la data incasarii pretului actilor. Se scutesc de plata impozitului vanzarile de acti daca pretul incasat prin licitatie este sub sau la valoarea conila actualizata in functie de influenta preturilor si a uzurii actilor vandute. Neplata la timp a impozitului se sanctioneaza cu o majorare de 0,3% asupra sumei datorate pentru fiecare zi de intarziere. E. IMPOZITUL PE VENITUL REPREZENTANTELOR DIN ROMA,NIA ALE SOCIETA,TILOR COMERCIALE SI ORGANIZATIILOR ECONOMICE STRA,INE Pentru a-si putea desfasura activitatea, reprezentantele din Romania ale societatilor comerciale si organizatiilor economice straine sunt obligate sa solicite Ministerul Comertului eliberarea autorizatiei de functionare. in acest scop, ele trebuie sa faca dovada ca au depus, in devize conrtibile, suma de 1 200 dolari S.U.A., reprezentand taxa de timbru aferenta cererii si eliberarii autorizatiei respecti. Taxa aceasta este aferenta unui an calendaristic. Autorizatia se poate elibera si pentru mai multi ani, insa numai cu plata taxei pentru fiecare an. Daca in cererea de eliberare, a autorizatiei de functionare, reprezentantele societatilor comerciale sau organizatiilor economice straine solicita sa efectueze sau sa intermedieze activitati de comert exterior si pentru alte firme straine, taxa de mai sus se majoreaza cu 10% pentru fiecare din aceste firme. Respingerea cererii de autorizare sau renuntarea la autorizatie inainte de aprobarea eliberarii acesteia da dreptul la restituirea a 80% din taxa mentionata. Renuntarea la autorizatia aprobata, precum si retragerea acesteia, uu dau dreptul la restituirea taxei. Cererile pentru reinnoirea autorizatiilor si eliberarea acestora suporta fiecare aceeasi taxa. Reprezentantele din Romania ale societatilor comerciale si organizatiilor economice straine platesc un impozit pe nit. Venitul impozabil se determina prin scaderea din comisioanele incasate de la societatile comerciale si organizatiile economice straine pe care le reprezinta a cheltuielilor efectuate pentru exercitarea activitatii (salarii, chirii, iluminat, telex, telefon, materiale de intretinere etc.) dodite cu acte justificati. Venitul impozabil se determina in functie de niturile silite si avand in dere numarul de persoane care lucreaza in cadrul repiezentantei (nepu-land fi mai mic), dupa cum se constata din dalele de mai jos :In numarul persoanelor pe baza caruia se sileste tipul de reprezentanta nu se cuprinde : secretara, dactilografa, soferul, stenodactilografa, telexistul, curierul, muncitorul calificat, femeia de serviciu. Venitul impozabil se sileste pe baza declaratiilor de impunere, depuse la organele financiare pe raza carora isi au sediul reprezentantele societatilor comerciale sau organizatiilor economice straine, in termen de 15 zile de la eliberarea autorizatiei de functionare si apoi anual, in cursul lunii ianuarie, precum si a evidentelor privind niturile, cheltuielile si persoanele angajate de reprezentantele societatilor comerciale sau organizatiilor economice straine. Cotele de impozit sunt progresi pe transe de nit incepand cu 10% la un nit anual de 50 001 lei si ajungand pana la 82% la un nit de 415 001 ' 420 000 lei anual, dupa care cota este de 50%. Impozitul se sileste provizoriu ' la inceputul fiecarui an ', pe baza nitului impozabil declarat si care nu poate fi mai mic decat impozitul definitiv al anului precedent. in luna ianuarie a anului urmator si la incetarea activitatii impozitul se definitiaza. Reprezentantele sunt obligate sa tina evidentele prevazute de legislatia in vigoare. Impozitul calculat sau diferentele de impozit silite in plus de organele financiare se platesc in contul bugetului de stat ca si impozitul pe profit. Neplata la timp a impozitului se sanctioneaza cu o majorare de 2% pentru fiecare luna sau fractiune de luna de intarziere, insa nu mai mult decat impozitul datorat. Nedeclararea totala sau in parte a niturilor realizate de reprezentantele din Romania ale societatilor comerciale si organizatiilor economice straine constituie contrantie si se sanctioneaza cu amenda contrantionala. Impozitele, taxele si entualele amenzi fiscale datorate se achita in lei proniti din schimbul valutar la cursul in vigoare la data platii. Dovada platii impozitului se face cu documentul emis de unitatea bancara la care reprezentanta arc contul deschis in valuta. In document se mentioneaza si contul in care banca vireaza contravaloarea in lei a valutei. Reprezentantele au dreptul sa conteste impozitul, majorarile si amenzile potrivit procedurii generale. Organele fiscale teritoriale sunt obligate sa comunice reprezentantelor numarul de cont in care trebuie virate impozitele si taxele datorate si sa urmareasca incasarea lor. F. TAXA PENTRU FOLOSIREA TERENURILOR PROPRIETATE DE STAT IN ALTE SCOPURI DECA,T PENTRU PRODUCTIA AGRICOLA, SI SILVICA, Una dintre cele mai importante probleme actuale ale tarii noastre ' ca de altfel pentru toate statele din Europa ' este protejarea, buna gospodarire si aparare a fondului funciar. Pamantul este limitat nu numai ca o capacitate functionla la un moment dat, ci in mod permanent si definitiv. De aceea, nu se admite sa se construiasca de catre oricine, la voia intamplarii, fara exercitarea unui control riguros din partea organelor competente, in conditiile cresterii continue a populatiei, diminuarea suprafetei agricole devine o problema nationala, punand in primejdie insasi posibilitatea de a aproviziona intreaga noaslra tara. Taxa asupra terenurilor proprietate de stat a fost instituita pentru folosirea cat mai eficienta a suprafetelor de teren si pentru inlaturarea risipei sau degradarii acestuia. Taxa asupra terenurilor proprietate de stal este o forma autonoma de nit care se incaseaza de la regiile autonome si societatile comerciale cu capital de stat si privat, de la cooperatile mestesugaresti, de la cele de consum si de credit si de la celelalte persoane juridice pentru terenurile proprietate de stat aflate in administrarea sau folosinta acestora, utilizate in alte scopuri decat agricultura si silvicultura. Incasarea acestei taxe de la toti agentii economici are acelasi efect asupra utilizarii rationale a terenurilor, asigurandu-se astfel unitatea si abilitatea necesara in componenta costurilor de productie. Taxa asupra terenurilor proprietate de stal are drept scop stimularea valorificarii cat mai rationale a fondului funciar, restrangerea la strictul necesar a suprafetei de teren utilizata de agentii economici si asigurarea integritatii terenurilor destinate agriculturii. De asemenea, aceasta taxa are menirea sa compenseze valoric societatea pentru niturile pe care ar putea sa le realizeze de pe terenurile respecti scoase din circuitul agricol. Taxa se foloseste in scopul constituirii fondurilor necesare intretinerii, amenajarii si conservarii fondului funciar. Neajunsul taxei asupra terenurilor consta in aceea ca duce la complicarea muncii de silire, evidenta si control atat la agentii economici, cat si la organele financiar-bancare.In tara noastra, taxa asupra terenurilor se plateste din profitul brul. Taxa se plateste pentru suprafetele de teren construite si neconstruite, care se afla in administrarea directa sau in folosinta agentilor economici destinate activitatii lor, inclusiv cele utilizate pentru drumuri si cai ferate, precum si pentru suprafetele de terenuri folosite de catre sediile administrati, crese, camine, cantine, cluburi, locuinte, stranduri, terenuri si sali de sport, parcuri etc. (deci cu destinatii neagricole). Societatile comerciale agricole cu capital de stat datoreaza taxa numai pentru terenurile aferente constructiilor cu caracter industrial, sediilor administrati, parcurilor si obiectilor cu caracter social-cultural. Taxa este silita in mod diferentiat pentru terenurile situate in incinta agentilor economici, in afara incintei acestora, pe localitati urbane si rurale, pe zone si categorii de terenuri. Agentii economici sunt obligati sa calculeze taxa pe metru patrat de teren si poarta raspunderea pentru achitarea ei in termen. Taxa este anuala, silita in lei pe metru patrat de teren, diferentiata pe categorii de localitati, iar in cadrul localitatilor pe zone, dupa cum se constata din elul urmator: Localitatile urbane se incadreaza in categoriile de mai sus in functie de gradul de dezvoltare economica si sociala, si anume : ' Municipiul Bucuresti se incadreaza in categoria I de localitati ; ' Municipiile resedinta de judet, precum si municipiul Hunedoara, se incadreaza in categoria a Ii-a de localitati; ' Celelalte localitati urbane fac parte din categoriile III si IV.Incadrarea acestora in categoriile III si IV de localitati se face de prefecturile judetene si de Primaria municipiului Bucuresti, dupa caz.In cadrul localitatilor urbane, incadrarea terenurilor pe zone se face de catre consiliile locale ale municipiilor si oraselor in functie de pozitia terenurilor fata de centrul localitatilor, de caracterul zonei respecti (zona de locuit sau industriala), distanta fata de caile de comunicatie, precum si in functie de alte elemente care sa asigure aplicarea unei taxe mai ridicate pentru folosirea terenurilor situate in zonele centrale de locuit ale localitatilor. Pe masura dezvoltarii economice si sociale a localitatilor, consiliile judetene si Consiliul Sectorului Agricol Ilfov pot reexamina incadrarea localitatilor in categoriile a IlI-a si IV-a, in derea trecerii lor intr-o categorie superioara. Trecerea localitatilor din categoria a IV-a in categoria a lila este de competenta prefecturilor judetene si a Primariei municipiului Bucuresti. Modificarea incadrarii terenurilor pe zone in cadrul localitatilor se face de catre consiliile locale ale municipiilor si oraselor. Schimbarea incadrarii localitatilor de la categoriile a IlI-a sau a IV-a la categoria a Ii-a se aproba prin Hotararea Gurnului. Daca o localitate rurala trece in categoria celor urbane, taxa corespunzatoare noii incadrari se aplica incepand cu 1 ianuarie al anului urmator celui in care a surnit aceasta modificare.Incadrarea localitatilor rurale in zone de fertilitate corespunde cu normele legale privind impunerea niturilor realizate din activitati agricole. Taxa pentru terenurile ocupate de linii ferate si drumuri este anuala in lei pe km de cale ferate si drum, diferentiata astfel: ' pentru linii ferate normale 8 300 lei/km; ' pentru linii ferate inguste 4 200 lei/km ; ' pentru drumuri 4 200 lei/km Unitatile de transport feroviar datoreaza numai taxa in functie de lungimea caii ferate. La silirea taxei se are in dere lungimea totala a caii ferate, inclusiv lungimea desfasu"ata a retelei de linii ferate din depouri, statii de cale ferata, rampe, triaje, precum si alte obiecti de exploatare feroviara. Taxa se datoreaza in functie de situatia terenurilor existente la 1 ianuarie al fiecarui an, pe baza declaratiei depusa de platitor. Plata taxei se face la bugetele locale eamuaale si orasenesti in patru rate egale trimestriale, pana la 15 ale ultimei luni a fiecarui trimestru. Nu se datoreaza taxa pentru : ' terenurile aflate in administrarea sau folosinta institutiilor publice; ' terenurile care prin natura lor si nu prin destinatia data sunt improprii pentru agricultura sau silvicultura, inclusiv cele ocupate de iazuri, balti sau Jacuri de acumulare, precum si terenurile utilizate pentru exploatarile de subsol, in masura in care nu afecteaza folosirea suprafetei solului. incadrarea terenurilor in aceste categorii se face de organele de specialitate competente ; ' terenurile pe care sunt in curs de executie obiecti noi de institii ; ' alte terenuri. Gurnul si, in anumite limite, Ministerul Finantelor au dreptul sa acorde reduceri, scutiri temporare, sa revizuiasca nilul unor taxe, sa aprobe amanari, esalonari in plata etc. Neplata in termen a taxei se sanctioneaza cu perceperea unei majorari de 0,3% pentru fiecare zi de intarziere la plata, aplicarea de amenzi si virarea sumei neachitate la timp din contul platitorului in contul bugetului local respectiv. Taxa nesilita la timp se datoreaza pe o perioada retroactiva de doi ani, fata de anul in care are loc constatarea. Constituie contrantii urmatoarele fapte, daca potrivit legii penale nu sunt considerate infractiuni: ' nedepunerea in termen a declaratiei privind suprafata de teren folosita ; ' refuzul de a pune la dispozitia organelor de control documentele privind calculul si plata taxei; ' intocmirea unor documente eronate cu privire la suprafata de teren care conduce la diminuarea taxei legal datorate. Contrantiile se sanctioneaza cu amenda, care ajunge pana la 100 000 lei. Organele financiare controleaza calcularea si plata corecta si la timp a acestei taxe. Agentii economici au dreptul sa inainteze contestatii cu privire la calcularea si incasarea taxei, la aplicarea majorarilor si a altor sanctiuni, in termen de 30 zile de la data instiintarii de plata la directiile generale ale finantelor publice si a controlului financiar de stat judetene si a municipiului Bucuresti, care sunt obligate sa le rezol in cel mult 30 de zile de la inregistrare.Impotriva acestei decizii se poate face contestatie in termen de 30 de zile la Ministerul Finantelor, care in cel mult 40 de zile de la inregistrare este obligat sa o solutioneze. Depunerea contestatiei nu absolva platitorul de obligatia platii taxei, a majorarilor si a amenzilor la bugetul statului. in cazul in care contestatia se rezolva in favoarea agentului economic, sumele platite intre timp in plus se restituie sau se compenseaza la un termen urmator de plata. G. IMPOZITELE SI TAXELE DE LA POPULATIE a) Necesitatea, continutul economic si rolul impozitelor de la populatie Impozitele si taxele de la populatie sunt folosite deoarece fortele de productie nu au atins inca ' desi ele se dezvolta continuu ' un nil atat de inalt incat niturile bugetare realizate de la agentii economici cu capital de stat, de -la unitatile cooperatiste, mixte, particulare sa poata satisface integral cerintele mereu crescande ale societatii. Impozitele si taxele de la populatie constituie o sursa de nituri pentru buget si sunt instrumente importante in dezvoltarea economica si sociala a tarii. Folosirea impozitelor si (axelor de la populatie este determinata de considerente economice, sociale si financiare. Aceste impozite si taxe constituie o sursa de nituri pentru stat si indeplinesc un important rol politic, econo-mico-social si financiar. Asezarea si incasarea impozitelor si taxelor trebuie astfel efectuate incat populatia sa fie stimulata in luarea masurilor de crestere a productivitatii muncii, sporirea productiei, gospodarirea rationala a resurselor materiale, a combustibililor si energiei, refolosirea si reconditionarea materialelor, utilizarea deseurilor si a materialelor locale, intarirea ordinii si disciplinei economice si financiare, a responsabilitatii in munca, dezvoltarii liberei initiati etc. Meseriasii particulari se impun pe baza normelor medii de nituri, silite pe feluri de meserii si localitati. Normele de nituri se diminueaza in cazul in care meseriasii au capacitate de munca redusa (batrani, invalizi, bolnavi, mame cu copii mici s.a.). Normarea niturilor agricole impozabile s5 a niturilor meseriasilor stimuleaza folosirea eficienta a intregii suprafete agricole, a materialelor, a capacitatii de munca, stimuleaza cresterea productiei, simplifica mult munca organelor financiare in ce priste calcularea impozitelor, evita aprecierile subiecti ale acestor organe si da contribuabililor posibilitatea sa cunoasca cu certitudine si in prealabil obligatiile lor fiscale. inlesnirile acordate contribuie la stimularea cultivarii intensi a terenurilor detinute de membrii asociatiilor agricole si de gospodariile taranesti individuale; stimulentul consta in scutirea de impozite a niturilor realizate in plus, peste nitul mediu. Cetateanul roman trebuie sa stie precis ca are atat drepturi, cat si indatoriri fata de stat. Printre indatoririle cetatenilor fata de stat se numara si obligatia de a participa ' in functie de marimea niturilor ' la acoperirea cheltuielilor facute in interesul societatii. Fiecare cetatean trebuie sa-si plateasca direct impozitul catre stat, sa contribuie pe aceasta cale la sustinerea adivitatii statului. Impozitele si taxele de la populatie trebuie sa fie un instrument mai activ in ce priste promovarea principiilor echitatii sociale in domeniul niturilor populatiei; populatia contribuie diferentiat, in functie de capacitatea sa economica reala (dupa natura si marimea niturilor, marimea arii etc), la formarea fondurilor banesti ale statului necesare dezvoltarii economice, sociale si culturale a tarii. Asezarea impozitelor percepute de la populatie se face pe baza principiilor : unicitatii, conform caruia niturile populatiei se impun o singura data ; progresivitatii, potrivit caruia cota de impozit creste pe masura cresterii nitului impozabil si pe baza principiului echitatii sociale. Impozitele incasate de la populatie sunt folosite pentru constructia economica, sociala |
|
|
Politica de confidentialitate
|
