 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» finantele intreprinderilor
» Cheltuieli bugetare ale romaniei
|
|
Cheltuielile pentru apararea nationala |
|
| Cheltuielile pentru apararea nationala sunt legate de indeplinirea functiei externe a statului. Cheltuielile militare au caracter neproductiv, constituind un consum final de produs national brut.In bugetul de stat pe anul 1994, aceste cheltuieli au reprezentat 16% din totalul cheltuielilor bugetare. Apararea fiintei si viitorului poporului roman, asigurarea activitatii pasnice, creatoare a cetatenilor, pastrarea nestirbita a independentei, suranitatii si integritatii teritoriale a patriei fac necesara intarirea capacitatii de aparare a tarii, instruirea fortelor armate, dotarea lor corespunzatoare, luarea masurilor pentru mobilizarea resurselor umane si economice, astfel incat sa se poata respinge prompt orice agresiune armata. Statul roman este nevoit sa aloce o parte din mijloacele sale bugetare pentru apararea nationala. Statul roman acorda atentia cunita intaririi capacitatii de aparare a patriei, perfectionarii organizarii si inzestarii cu mijloace de lupta moderne a fortelor noastre armate, efectuarii de constructii si intretinerii curente a institutiilor militare. De asemenea, se acorda o deosebita grija functionarii, in conditii optime, a institutiilor de invatamant militar, insusirii tehnicii de lupta, perfectionarii maiestriei militare, intaririi ordinei si disciplinei in randurile armatei care sa faca posibila indeplinirea prompta si exemplara a oricarei misiuni: apararea tarii, a pacii si infrangerea oricarui agresor. Dreptul de a hotari asupra problemelor care prisc apararea Romaniei constituie un atribut suran al statului roman, teritoriul tarii fiind inalienabil si indivizibil. Din punct de dere economic, cheltuielile cu apararea nationala se clasifica astfel: a) cheltuieli de capital, care cuprind institiile pentru construirea si modernizarea unor unitati militare, inzestrarea cu armament si tehnica de lupta, aparatura necesara cercetarii spatiale etc. ; b) cheltuielile curente, care cuprind intretinerea si functionarea fortelor armate, cercetarea stiintifica in domeniul militar, desfasurarea entualelor actiuni militare, lichidarea urmarilor acestora, efectuarea de experiente militare etc. Cheltuielile militare se mai pot grupa in directe si indirecte. Cheltuielile militare directe cuprind : intretinerea armatei, procurarea de armament si tehnica de lupta, achizitionare de echipament militar, mijloace de subzistenta etc. Cheltuielile directe sunt prevazute in bugetele ministerelor si departamentelor respecti de specialitate, sau in bugetele unor ministere civile. Cheltuielile militare indirecte se refera la lichidarea urmarilor razboaielor, cum simt platile efectuate in contul serviciului datoriei publice, plata desubirilor de razboi, acordarea de ajutoare sinistratilor, acordarea de pensii invalizilor, orfanilor si vadulor de razboi etc. Cheltuielile militare au o serie de consecinte economice si sociale. Astfel, aceste cheltuieli influenteaza volumul si structura productiei materiale, ritmul cresterii economice, utilizarea fortei de munca, nilul de trai al populatiei, repartizarea produsului national brut pentru dezvoltare si consum, echilibrul financiar, monetar si valutar. Cheltuielile militare amplifica risipa de resurse materiale si limiteaza posibilitatile reproductiei largite, sunt neproducti si distructi, diminueaza posibilitatile de finantare si sustinere a progresului economic si social. Concomitent, cheltuielile militare deturneaza forta de munca, aceasta neputand ti folosita in ramuri economice, proiectare, cercetare etc, favorizeaza somajul, afecteaza atat fondul de consum, cat si fondul de dezvoltare, genereaza dezechilibrul financiar, monetar si valutar. De asemenea, aceste cheltuieli provoaca deficitul bugetar, restrang relatiile de cooperare economica internationala, adancesc decalajele dintre tarile bogate si sarace, accentueaza insecuritatea internationala. Avand in dere cele de mai sus, Romania porneste in relatiile sale internationale de la convingerea ca toate statele ' fie ele mari sau mici ' trebuie sa participe activ la solutionarea problemelor care preocupa omenirea. De aceea, Romania desfasoara o politica activa de extindere a relatiilor cu toate statele, isi aduce contributia la promovarea apropierii, intelegerii si cooperarii intre toate popoarele lumii. Concomitent, statul roman s-a pronuntat si actioneaza cu fermitate si consecnta pentru destindere, pace, coexistenta pasnica, inghetarea" si diminuarea treptata a bugetelor militare, dezarmarea generala si, in primul rand, nucleara, luand el insusi masuri iientru diminuarea cheltuielilor militare. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
