 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale ˇ Fise fiscale ˇ Situatii financiare ˇ Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» finantele intreprinderilor
» Cheltuieli bugetare ale romaniei
|
|
Cheltuielile pentru finantarea actiunilor social-culturale |
|
| in conditiile tranzitiei la economia de piata, cheltuielile social-culturale ' investitiile umane ' ocupa un loc principal in cadrul cheltuielilor bugetare. In bugetul anului 1995 aceste cheltuieli reprezentau 27,7% din totalul cheltuielilor bugetare. Importante resurse bugetare au fost alocate pentru dezvoltarea si perfectionarea invatamantului de toate gradele, legarea stransa a acestuia de productie si ceicetarea stiintifica, pentru dezvoltarea culturii si artei, pentru imbunatatirea ocrotirii sanatatii, extinderea educatiei fizice si sportului, acordarea alocatiei de stat pentru copii, a ajutoarelor pentru sotiile militarilor in termen, infaptuirea in conditii noi a asistentei sociale, a asigurarilor sociale de stat, protectiei sociale etc. Cheltuielile social-culturale au ca sc Eficienta actiunilor social-culturale poate fi examinata sub doua aspecte, si anume : a) eficienta actiunii respective si b) eficienta resurselor financiare destinate acestor actiuni. Eficienta actiunilor de invatamant, cultura, arta, sanatate, asigurari si asistenta sociala etc. oglindeste calitatea activitatii desfasurate si se exprima prin indicatori privind randamentul specific actiunii, AŤa reflectandu-se ca o eficienta interna. Eficienta externa exprima efectele economice, sociale, culturale, umane ate cu efortul depus concretizat in, rezultatele activitatii in afara, in viata economico-sociala ; aceasta eficienta se exprima atat prin indicatori fizici, cat si valorici. Determinarea eficientei economico-sociale a cheltuielilor publice social-culturale are o importanta deosebita, deoarece societatea poate decide asupra oportunitatii alocarii resurselor financiare pe anumite domenii si destinatii. Indicatorii de eficienta trebuie sa permita cuantificarea eforturilor si a efectelor. Concomitent, este necesar sa se sileasca si caile concrete pentru cresterea eficientei acestor cheltuieli. Sursele de finantare a cheltuielilor publice social-culturale pot fi: resurse financiare ale statului; resurse proprii ale institutiilor; resurse private; interne si externe; contributii ale populatiei; resurse ale diferitelor fundatii, asociatii etc. In majoritatea tarilor, insa, bugetul statului (central sau local") constituie izvorul principal de finantare a cheltuielilor social-culturale.In tara noastra aceste cheltuieli sunt finantate in cea mai mare masura de la bugetul statului, fiind cuprinse intr-o anumita proportie in bugetele locale. Cheltuielile social-culturale se mai finanteaza insa si din mijloacele proprii ale agentilor economici, ale institutiilor publice, ale unitatilor si organizatiilor cooperatiste, private, precum si din contributiile populatiei. Cheltuielile bugetare pentru actiunile social-culturale au o mare importanta, deoarece sarcinile economice si organizatorice ale statului sunt tot mai strans impletite cu actiunile social-culturale. Cresterea cheltuielilor pentru actiunile social-culturale este determinata si conditionata de insasi dezvoltarea economiei nationale. La randul lor, cheltuielile social-culturale influenteaza si conditioneaza, in buna masura, realizarea actiunilor economice si a celorlalte obiective ale dezvoltarii tarii. Pe masura cresterii produsului national brut cresc si cheltuielile pentru actiunile social-culturale. Dezvoltarea continua a actiunilor social-culturale si satisfacerea cerintelor spirituale ale cetatenilor constituie un proces obiectiv. Dezvoltarea actiunilor social-culturale depinde de nivelul si ritmul ele dezvoltare a economiei nationale, de cresterea cuantumului fondului de consum care este partea cea mai importanta a produsului national brut. Cheltuielile social-culturale sunt in fapt servicii sociale care contribuie la cresterea de produs national brut, avand prin aceasta caracter productiv si ut aport important la dezvoltarea econoirico-sociala a tarii. Corespunzator prerogativelor si sarcinilor sale, statul determina toate cheltuielile bugetare, inclusiv pe cele referitoare la finantarea actiunilor social-culturale. Cheltuielile pentru actiunile social-culturale sunt un mijloc de garantare a drepturilor constitutionale ale cetatenilor la invatatura, odihna si la asigurarea materiala pentru batranete sau in caz de incapacitate de munca,. in caz de somaj etc.Infaptuirea actiunilor social-culturale comporta doua feluri de cheltuieli, si anume : cheltuieli de capital pentru investitii (constructii, mijloace de transport, aparatura etc.) si cheltuieli curente destinate intretinerii si functionarii institutiilor publice social-culturale (salarii, burse, hrana, medicamente, iluminat, incalzit etc). Cheltuielile social-culturale cuprind subgrupe de cheltuieli cu : a) in~ vatamanlul, cultura si arta; b) ocrotirea sanatatii; c) educatie fizica si sport ; d) ajutoarele pentru sotiile militarilor in termen si alocatia de stat pentru copii ; e) asistenta (prevederile) sociala de stat; f) asigurarile sociale de stat;. g) ajutorul in caz de somaj. a) Cheltuielile pentru invatamant, cultura si arta constituie subdiviziunea cea mai importanta a cheltuielilor social-culturale. Cheltuielile bugetare pentru invatamant, cultura si arta au evoluat dupa cum se constata din elul nr. 3. Cheltuielile publice cu invatamantul ' investitia intelectuala, investitia pentru viitor ' efecluate de stat au condus la continua dezvoltare, perfectionare si modernizare a invatamantului de toate gradele, la asezarea lui pe baze noi, in stransa legatura cu cerintele vietii economice si social-cul-turale ale tarii noastre, pentru propasirea scolii romanesti, care asigura pregatirea profesionala, instruirea si calificarea fortei de munca. Cheltuielile penlru invatamant constituie un avans de produs national brut, deoarece resursele bugetare folosite pentru invatamant nu se consuma definitiv, ci ele se regasesc in nivelul pregatirii profesionale a membrilor societatii. Investitiile intelectuale au unele trasaturi specifice, si anume : pregatesc cadre calificate cu cunostinte temeinice care dau o productivitate ridicata; investitiile intelectuale sunt pe termen lung, avand o durata de 10'18 ani; au efecte pozitive pe termen lung, pe tot parcursul vietii active; nu sunt supuse uzurii morale, deoarece ele pot fi adaptate permanent cerintelor economiei, stiintei, tehnicii, culturii etc. ; invatamantul ofera persoanei supletea necesara adaptarii permanente la noile cerinte ale economiei si culturii prin specializari, recalificari, reciclari etc. ; investitiile intelectuale au efecte multiple, au caracter economi co-so ci al, uman si sunt inabil mai dificil de cuantificat in atie cu investitiile materiale.Invatamantul, instructia publica este principalul izvor de cultura, de instruire si pregatire a cadrelor in stransa legatura cu cerintele vietii, de educatie, civilizatie, de formare a unor calitati morale superioare, de dezvoltare a stiintei, artei si culturii; de asemenea, invatamantul contribuie la perfectionarea continua a pregatirii profesionale, stiintifice si temeinice a viitorilor specialisti. Cheltuielile pentru invatamant constituie o importanta parghie financiara pentru ducerea luptei impotriva conceptiilor vechi, retrograde, pentru combaterea a tot ceea ce ar putea frana mersul nostru inainte, pentru inlaturarea morarilor si mentalitatilor inapoiate. Concomitent ' si aceasta este inabil mai important ' cheltuielile pentru invatamant sunt o insemnata parghie pentru dezvoltarea intelectuala, morala, estetica si fizica a poporului, o parghie eficienta de inoculare tineretului a respectului si pasiunii pentru munca, pentru viata, pentru cultivarea dragostei fata de tara, fata de idealurile de pace, libertate si progres social, de promovare a relatiilor noi dintre oameni, bazate pe egalitate, dreptate, prietenie, colaborare si intrajutorare. Aceste cheltuieli publice asigura transpunerea in viata a dreptului constitutional la invatatura. O problema centrala a programului societatii noastre o constituie pregatirea si formarea de noi contingente de specialisti inarmati cu temeinice cunostinte, cu un larg orizont de pregatire profesionala, cu o calificare complexa, capabili sa raspunda in conditii optime exigentelor mereu crescande ale organizarii si conducerii productiei, ale intregii activitati economico-sociale. Cuantumul cheltuielilor pentru invatamant este determinat de influenta simultana a mai multor factori, cum sunt : demografici, economici, sociali, politici etc. Dintre acesli factori, influenta cea mai puternica o exercita factorul demografic. Prin organizarea si desfasurarea sa, scoala romaneasca de toate gradele constituie factorul principal de educare si formare a tinerelor generalii, a omului in general. De la bugetul statului se finanteaza : invatamantul prescolar (gradinitele-si caminele pentru copii), invatamantul primar (clasele I ' IV), gimnazial (clasele V 'VIII), invatamantul liceal si postliceal de specialitate, inclusiv liceele industriale, economice, agro-industriale si pedagogice, scolile speciale si casele de copii, invat aman Lui profesional si de maistri, precum si alte forme de pregatire a fortei de munca, invatamantul superior (inclusiv cel de scurta durata ' colegiile), cursurile de calificare si recalificare, invatamantul postuniversitar, doctoratul si alte forme de perfectionare a pregatirii profesionale a personalului. Cheltuielile pentru imatamaut cuprind, de asemenea, cheltuielile legate de organizarea si desfasurarea procesului de invatamant, cum sunt : cheltuielile pentru internate, excuisii, manuale scolare, camine si cantine studentesti, case de cultura ale studentilor etc. Dupa natura (felul) lor, cheltuielile pentru invatamant din cadrul aceleiasi unitati de invatamant se pot grupa astfel : ' cheltuieli de capital pentru investitii (construirea de unitati de invatamant, achizitionarea de terenuri pentru constructii scolare, aparatura. mobilier, mijloace de transport, reparatii capitale etc.); '- cheltuieli curente, adica cheltuielile functionale specifice institutiilor de invatamant, care cuprind : salarii si diferite indemnizatii ce se acorda cadrelor didactice ; cheltuielile pentru procurarea de material didactic, de aparate, instrumente si substante chimice de laborator, de carti pentru biblioteci si imprimate, premii acordate elevilor si studentilor la sfarsitul anului etc. ; cheltuieli administrativ-gospodaresti, adica : salariile personalului de conducere si tehnie-administrativ, cheltrielile pentru apa, iluminat, incalzit, posta, telefon, telegraf, radio, rechizite de birou, diferite abonamente etc. ; cheltuieli pentru achitarea drepturilor cuvenite elevilor, studentilor si doctoranzilor, cum sunt : burse si alte indemnizatii pentru stimularea obtinerii unor rezultate cat mai bune la invatatura ; cheltuieli pentru hrana, manuale scolare ; indemrizatii acordate familiilor celor trimisi la studii in strainatate si diferite alte indemnizatii, cheltuieli ce se efectueaza cu doctoranzii etc. O importanta dezvoltare a dobandit invatamantul seral si fara frecventa din licee si de la institutiile de invatamant superior de stat si privat. in acest fel, invatamantul este si mai mult la indemana celor dornici sa invete. Izvoarele de finantare a cheltuielilor pentru invatamant din Romania sunt, in prezent : alocatiile de la bugetul statului (in proportie de 80%) ; fondurile proprii ale agentilor economici ; diferite venituri ale unitatilor de invatamani; contributia populatiei; alte surse. incepand cu anul 1991 cheltuielile pentru invatamant se finanteaza din hugetul de stat, prin Ministerul invatamantului. De asemenea, au fost instituite taxele de admitere, pentru restante si repetentie, in invat amantul superior ; concomitent se prevad si unele facilitati la plata acestor taxe.In conditiile tranzitiei la economia de piata a inceput sa se organizeze invatamantul privat, cu deosebire unitati de invatamant superior, care se finanteaza din taxele pe care le incaseaza de la studenti si partial, eventual din subventii de la bugetul statului, sponsorizari ale unor agenti economici, donatii etc. in tarile dezvoltate, o parte a cheltuielilor publice se efectueaza pentru educarea si formarea adultilor, care cuprind formele exterioare ale educatiei scolare, cum sunt cele postliceale sau pentru invatarea unei meserii, educatia populara, servicii de educatie supravegheata, studiile in cadrul unitatilor militare etc Cheltuielile pentru cultura si arta ocupa, de asemenea, un loc de seama in cadrul cheltuielilor social-culturale.In tara noastra se creeaza astazi conditii pentru dezvoltarea culturii. Cultura contribuie la cresterea calitatii factorului uman, la crearea si largirea orizontului cultural, la cultivarea idealurilor morale si estetice, precum si la ridicarea gradului de educatie si civilizatie, la formarea personalitatii umane, la dezvoltarea societatii omenesti prin : biblioteci, case si palate de cultura, asezaminte culturale, radioficare, radioamplificare, televiziune, presa, edituri, case de creatie si uniuni de creatori, case de filme, camine culturale si muzee, Societatea pentru raspandirea stiintei si culturii, Institutul Roman pentru Relatii Culturale cu Strainatatea etc. Institutiile cultural-artistice pot fi publice, adica apartin statului (muzee, biblioteci nationale, orchestre etc), pot fi proprietate privata, adica apartin unor firme sau persoane particulare (edituri, ziare, teatre etc).In cadrul cheltuielilor pentru cultura, locul principal il ocupa cheltuielile cu salariile si cheltuielile administrativ-gospodaresti. La biblioteci predomina cheltuielile pentru procurarea de carti, reviste, publicatii etc.In domeniul artei, cheltuielile publice se efectueaza pentru intretinerea de teatre, opere, operete, filarmonici, orchestre populare, formatii muzicale cu earacter simfonic si de camera, cinematografe, ansambluri populare de cantece si dansuri etc. Actiunile cultural-artistice produc mari schimbari in profilul spiritual al cetatenilor si contribuie la promovarea marilor si nobilelor idealuri de libertate si dreptate. Sursa principala de finantare a cheltuielilor pentru cultura si arta este bugetul statului care le acopera integral sau acorda subventii in completarea veniturilor proprii. Aceste cheltuieli se mai finanteaza din veniturile proprii ale institutiilor, conlributii ale populatiei, donatii, alte surse. b) Cheltuielile pentru ocrotirea sanatatii ocupa, de asemenea, un loc important in cadrul cheltuielilor social-culturale. Ocrotirea sanatatii populatiei constituie un factor deosebit de important al desfasurarii normale a vietii si a oricarei activitati umane. Apararea sanatatii este o preocupare deosebita manifestata de statul nostru, confirmata de cuantumul cheltuielilor bugetare destinate acestui scop. Efectuarea cheltuielilor pentru ocrotirea sanatatii a fost posibila datorita dezvoltarii economiei nationale si cresterii produsului national brut.In tara noastra, resursele financiare folosite pentru ocrotirea sanatatii au provenit in cea mai mare masura de la bugetul statului. Resursele bugetare au fost completate, in oarecare masura, din fondurile agentilor economici cu capital de stat, cooperativelor, ca si din contributia populatiei pentru asistenta si tratament medical. Din elul de mai sus se constata ca in arii 1986'1991 cheltuielile bugetare pentru sanatate au scazut considerabil, fapt ce a condus la deteriorarea starii de sanatate a populatiei, cu consecinte negative atat asupra vietii oamenilor, cat si asupra dezvoltarii economico-sociale. Se intelege ca este necesara o dimensionare corespunzatore a fondurilor bugetare pentru sanatate, o reorganizare a asistentei medicale. in conditiile tranzitiei la economia de piata. intre altele, este necesara reorganizarea; sistemului de asistenta medicala, infiintarea de cabinete medicale particulare, farmacii, concesionarea unor institutii medico-sanitare, care sa fie dotate cu aparatura moderna, precum si gasirea unor noi surse de finantare a acestor cheltuieli. Politica medico-sanitara este o componenta a politicii economico-sociale pentru realizarea careia se folosesc importante resurse financiare, cu tendinta de continua crestere. Cresterea cheltuielilor cu ocrotirea sanatatii este determinata de mai multi factori, dintre care se mentioneaza : diversificarea si sporirea cerintelor de asistenta si tratament medico-sanitar datorita cresterii numarului populatiei si modificarii structurii ei; cresterea costului prestatiilor medico-sanitare; intensitatea factorilor de risc; folosirea unor noi mijloace de silire a diagnosticului, a tratamentului, a cresterii numarului cadrelor medico-sanitare etc. Ocrotirea sanatatii populatiei constituie in tara noastra o importanta problema publica. Legislatia tarii consfinteste si garanteaza dreptul la ocrotirea sanatatii si asigura in fapt accesul tuturor cetatenilor fara deosebire de nationalitate, rasa sau religie la asistenta medicala acordata prin institutii medico-sanitare de stat si private, precum si dreptul la ocrotirea deosebita a mamei si a copilului. Investitiile in sanatate cuprind cheltuielile care se efectueaza pentru ocrotirea sanatatii membrilor societatii, precum si resursele necesare finantarii actiunilor preventive si de conservare a starii de sanatate ; aceste investitii sunt un factor al dezvoltarii economice si sociale a tarii. Principiile de baza ale politicii in domeniul ocrotirii sanatatii publice sunt : medicina sa fie in primul rand a omului sanatos si nu a bolnalui; prevenirea si combaterea imbolnavirilor; prelungirea duratei vietii active si, in general, a vietii omului; accesibilitatea populatiei la toate formele de asistenta medicala; intarirea continua a starii de sanatate a populatiei ' componenta esentiala a calitatii vietii; cresterea unor generatii sanatoase, viguroase. Prin fondurile alocate de la bugetul statului si prin importantele masuri luate de stat in ce priveste reorganizarea, extinderea, diversificarea si modernizarea retelei medico-sanitare si inzestrarea acesteia cu aparatura perfectionata, pentru pregatirea si cresterea numarului de cadre medico-sanitare, pentru dezvoltarea cercetarii stiintifice si a productiei de medicamente s-au obtinut unele rezultate pozitive in ocrotirea sanatatii.In tara noastra au at loc : reorganizarea unitatilor si a actiunilor de ocrotire a sanatatii, unificarea asistentei medicale si trecerea ei sub conducerea si controlul Ministerului Sanatatii ; infiintarea a numeroase unitati de ocrotire a sanatatii (unitati curativo-pvofilactice, circumscriptii medicale, maternitati, unitati de tratament ambulatoriu, policlinici, spitale, servicii medico-sanitare in irtreprinderi si institutii). De asemenea, s-au infiintat unitati medico-sanitare, cum sunt : casele de nastere (mai ales la sate"), dispensarele de pediatiie, spitalele unificate, statiile de recoltare si conservare a sangelui, statiile de aviatie sanitara, serviciile si punctele de transfuzie de sange, posturile de prim ajutor din intreprinderi si de pe santiere, s-a trecut la privatizarea ocrotirii sanatatii ete. In acelasi timp, au fost luate masuri pentru imbunatatirea muncii in domeniul ocrotirii sanatatii. Masurile luate pentru perfectionarea ocrotirii sanatatii se reflecta si in datele de mai jos S-a asigurat o mai buna arondare a populatiei pe circumscriptiile medicale si o repartizare judicioasa a medicilor pe teritoriul tarii. Mortalitatea generala s-a redus la jumatate fata de trecut, cea infantila a scazut de aproape 6 ori, iar durata medie a vietii a crescut, ajungand in prezent la aproape 70 ani. Masurile energice luate in domeniul medicinii preventive privind ocrotirea sanatatii au contribuit la imbunatatirea sanatatii si la cresterea fortei fizice si morale a populatiei. De asemenea, au fost luate masuri profilactice, antiepidemice, de igiena si de protectie a muncii, de imbunatalire a asistentei de urgenta ambulatorie, reteaua medico-sanitara a fost inzestrata cu utilaje si aparatura moderna astfel incat sa asigure imbunatatirea continua a activitatii lor. Alaturi ele dezvoltarea bazei materiale, au fost luate masuri de perfectionare a organizarii asistentei medicale in vederea asigurarii operativitatii si eficientei sale. in statiunile baineo-climaterice se imbunatatesc conditiile de cazare si tratament. Ocrotirea sanatatii publice cuprinde cheltuielile cu : ' reteaua institutiilor si actiunilor curativo-profilactice de asistenta medicala generala, din care fac parte : spitalele unificate si neunificate, clini-cile cu stationar, dispensarele, policlinicile, unitatile ambulatorii, statiile de salvare, statiile de recoltare si conservare a sangelui, statiile de aviatie sanitara ; ' reteaua medicala profilactica de ocrotire si asistenta medicala a mamei si copilului, care cuprinde : casele de nastere, casa copilului; cresele, dispensarele si policlinicile de copii, spitalele unificate si neunificate de copii etc. ; ' institutiile si actiunile de lupta impotriva tuberculozei, cum sunt : dispensarele t.b.c, spitalele unificate si neunificate t.b.c, preventoriile si sanatoriile t.b.c, statiile microradiografice etc. ; ' unitatile antiepidemice si dermatovenerice, si anume : statiile sanitare si antiepidemice, statiile de dezinfectare, de deparazitare si de deratizare, serviciile sanitare din porturi si de la punctele de frontiera, profilaxia si combaterea bolilor transmisibile, dispensarele si spitalele antivenerice ; ' institutiile de acordare a asistentei medicale din sectorul de odihna si tratament balnear ; ' diferite alte institutii si actiuni medico-sanitare, ca de exemplu : unitatile de expertiza medicala judiciara, laboratoarele pentru controlul medicamentelor, unitatile pentru educatia sanitara etc.In afara de institutiile medico-sanitare publice au inceput sa ia fiinta policlinici cu plata, institutii medicale private.In cadrul fiecarei unitati, cheltuielile cu ocrotiiea sanatatii cuprind : cheltuielile de .capital, adica investitiile, reparatiile capitale si cheltuielile curente (salarii, contributii pentru asigurarile sociale, cheltuieli pentru medicamente si hrana, materiale sanitare, calculate in functie de numarul de paturi pe intregul an, cheltuieli pentru inventar moale, iluminat, incalzit etc). Prin aceste cheltuieli se urmareste dezvoltarea activitatii medicale preventive, ridicarea nivelului de cultura sanitara a cetatenilor, asigurarea mijloacelor de aparare si refacere a sanatatii populatiei, largirea si perfectionarea retelei de asistenta medico-sanitara ' policlinici, spitale, preven-torii, case de nastere etc. si luarea de masuri pentru imbunatatirea conditiilor de munca si de viata, care sa conduca la conservarea si intarirea sanatatii publice. Sursele posibile de finantare a cheltuielilor cu sanatatea sunt : bugetul statului; contributii ale populatiei; resursele proprii ale institutiilor medico-sanitare ; donatii; resurse externe etc.Incepand de la 1 ianuarie 1993, in Romania cheltuielile pentru ocrotirea sanatatii se finanteaza si din fondul special pentru sanatate. Resursele de constituire a fondului sunt : cola de 2% datoratade persoanele juridice si fizice care utilizeaza personal salariat, calc Plata contributiilor de mai sus se face, dupa caz, piin virament sau in numerar. Persoanele juridice si fizice platesc contributiile trimestrial, pana in ziua de 15 ale lunii urmatoare a trimestrului expirat. intarzierea in plata se sanctioneaza cu o majorare de 0,2% pentru fiecare zi de intarziere, dar nu mai mult decat cuantumul sumei datorate. Persoanele necuprinse intr-un sistem de asigurari sociale platesc contributia pana la 10 ale lunii urmatoare. Toate contributiile se concentreaza la directiile sanitare judetene, care vireaza sumele incasate la Ministerul Sanatatii, lunar, pana la 10 ale lunii urmatoare : Din fondul special pentru sanatate realizat, Ministerul Sanatatii finanteaza actiunile de ocrotire a sanatatii prin unitatile medico-sanitare. La finele anului, disponibilitatile fondului se reporteaza pe anul urmator si se folosesc in aceleasi scopuri. De asemenea, cu incepere de la 1 ianurie 1993, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale vireaza la Ministerul Sanatatii cota de 2% din contributiile pentru asigurarile sociale incasate, care este folosita pentru medicamente si alte actiuni de ocrotire a sanatatii. Eficienta cheltuielilor cu sanatatea se apreciaza cu indicatori cum sunt : durata medie a vietii; morbiditatea ; natalitatea ; mortalitatea infantila si generala ; cheltuielile totale pe un pat de spital; numarul de zile din an in care un pat de spital este ocupat; numarul de medici si personal sanitar mediu la una suta de pacienti etc. Cresterea eficientei cheltuielilor cu ocrotirea sanatatii se poate obtine pe urmatoarele cai : buna gospodarire a activelor fixe, a tuturor dotarilor si a intregii aparaturi medicale; repartizarea judicioasa a zestrei materiale pe teritoriu ; perfectionarea pregatirii personalului medico-sanitar; asigurarea accesului populatiei la unitatile medico-sanitare, prevenirea si reducerea imbolnavirilor; efectuarea cu promptitudine la intervale de timp a investigatiilor medicale; silirea prompta a diagnosticului; efectuarea tratamentului; refacerea sanatatii si a capacitatii de munca in cel mai scurt timp cu reintegrarea rapida socio-profe-sionala, sporirea tineretii si vigorii poporului nostru. Asigurarea sanatatii populatiei se realizeaza, in primul rand, prin adoptarea de masuri complexe economice, sociale, culturale si de prevenire a poluarii mediului inconjurator. De asemenea, de mare importanta sunt actiunile de educatie sanitara care au ca scop dezvoltarea armonioasa, fizica, intelectuala si morala a omului, calirea si fortificarea organismului, mentinerea vigorii si tineretii natiunii romane. c) Cheltuielile pentru educatie fizica si sport. in societatea moderna creste rolul culturii fizice si sportului in procesul educatiei, in intarirea sanatatii si vitalitatii natiunii, in dezvoltarea si pregatirea fizica, ceea ce constituie o conditie esentiala a implinirii personalitatii umane si bunei integrari in viata socio-profesionala. Educatia fizica si sportul au un rol important in cresterea si educarea de generatii sanatoase, capabile sa stranga relatiile de prietenie cu alte tari si sa contribuie la mentinerea si intarirea pacii intre popoare. Cheltuielile privind educatia fizica si sportul se efectueaza pentru construirea de stadioane, sali de sport si bazine de inot, dotarea acestora cu utilaje si echipamente sportive necesare, organizarea de manifestari sportive si intretinerea aviatiei sportive. Aceste cheltuieli se finanteaza din incasarile obtinute de la diferite manifestari cultural-sportive, cu o parte din profiturile realizate de la Regia Autonoma Loto-Pronosport", din mijloacele banesti ale sindicatelor, precum si sponsorizari din resursele unor agenti economici. In parte, unele actiuni pentru dezvoltarea educatiei fizice si sportului sunt finantate de la bugetul statului, sub forma de subventii. d) Ajutoarele pentru soliile militarilor in termen, alocatia de stat pentru copii si ajutorul social. Ajutoarele pentru sotiile militarilor in termen reprezinta o alta forma de sprijin lunar acordat de catre stat familiilor militarilor in termen. Ajutoarele se acorda sotiilor militarilor in termen care realizeaza venituri mai mici decat salariul minim brut pe tara, din care se scade impozitul. Sotiile militarilor in termen beneficiaza la cerere de un ajutor lunar daca se afla in una din urmatoarele situatii : sunt gravide, incepand cu luna a IV-a de sarcina ; au copii in varsta de pana la 7 ani ; sunt incadrate in gradul I sau II de invaliditate. Silirea si plata ajutorului se face de catre centrele militare judetene sau ale sectoarelor municipiului Bucuresti. Cuantumul ajutorului lunar este de 10 800 lei, iar acesta nu afecteaza plata ajutorului social. Fondurile necesare platii ajutorului se suporta de la bugetul de stat. Daca mama (sotia militarului in termen) decedeaza, ajutorul se acorda pana la lasarea la vatra a tatalui, persoanelor care ingrijesc copin respectivi in varsta de pana la 7 ani. Ajutorul se acorda si mamei necasatorite, in cazurile iri care paternitatea copilului a fost silita fata de un militar in termen, prin recunoastere sau hotarare judecatoreasca. Primesc acest ajutor si sotiile militarilor cu termen redus si ale elevilor scolilor militare, daca indeplinesc conditiile de mai sus. Ajutorul se acorda pe baza propunerilor facute de comisia pentru probleme sociale din unitati sau ale comisiei de pensii si asigurari sociale din unitatile economice, institutii publice sau comune, dupa caz. Alocatia de stat pentru copii constituie o forma de sprijin banesc lunar acordat de catre statul roman din bugetul sau copiilor in varsta de pana la 16 ani, iar daca urmeaza o forma de invatamant pana la 18 ani. Constitutia Romaniei prevede la art. 45 urmatoarele : Copin si tinerii se bucura de un regim special de protectie si de asistenta in realizarea drepturilor lor. Statul acorda alocatii de stat pentru copii si ajutoare pentru ingrijirea copilului bolnav ori handicapat"1. Copin care au contractat o invaliditate incadrata in gradul I sau II, pana la implinirea varstei de 16 ani, precum si copin handicapati beneficiaza de alocatie pana la implinirea varstei de 18 ani. De asemenea, beneficiaza de alocatie si copin cetatenilor straini si ai persoanelor fara cetatenie rezidenti in Romania, daca locuiesc impreuna cu parintii. Titular al dreptului de alocatie este copilul. Alocatie se plateste unuia dintre parinti pe baza acordului acestora sau, in caz de neintelegere, pe baza hotararii autoritatii tutelare, parintelui la care s-a silit, prin hotarare judecatoreasca, domiciliul copilului ori caruia i s-a incredintat spre crestere si educare. Alocatia se plateste si tutorelui, curatorului, persoanei careia i-a fost dat in plasament familial copilul sau incredintat spre crestere si educare. Dupa implinirea varstei de 14 ani, plata alocatiei se poate face direct titularului, cu incuviintarea reprezentantului sau legal. Copin in varsta de peste 7 ani care nu urmeaza invatamantul general obligatoriu nu beneficiaza de'plata alocatiei, cu exceptia celor care nu sunt scolarizati din motive de sanatate dovedite prin certificat medical. Nu se plateste alocatia in lunile in care copin titulari ai dreptului se afla mai mult de 15 zile in institutii de ocrotire ori asistenta sociala care le asigura intretinerea completa din partea statului. Silirea dreptului de alocatie se face pe baza cererii si a actelor din care rezulta indeplinirea conditiilor de acordare a acestui drept. Cererea se face de catre parinti, tutori sau curatori in numele copilului. Dupa implinirea varstei de 14 ani, cererea se poate face si de catre copil, cu incuviintarea reprezentantului sau legal. Plata alocatiei se face incepand cu luna urmatoare celei in care s-a nascut copilul. Daca cererea este inregistrata ulterior lunii in care s-a nascut copilul, plata alocatiei se poate face si pentru perioadele anterioare dar nu mai mult de 12 luni. Plata alocatiei inceteaza cu luna urmatoare celei in care nu mai sunt indeplinite conditiile de acordare. Persoanele carora li se face plata alocatiei sunt obligate sa comunice imprejurarile care au determinat incetarea conditiilor de acordare, in termen de 15 zile de la aparitia acestora. Sumele platite necuvenit cu titlu de alocatie se recupereaza pe baza de^ ciziei emise de persoana juridica prin care s-a efectuat plata alocatiei sau prin angajamentul de plata scris al persoanei care le-a incasat in mod necuvenit. Alocatia de stat pentru copii nu este impozabila si nu poate fi urmarita silit decat in vederea recuperarii sumelor platite necuvenit cu acest titlu. Gestionarea alocatiei pentru copin in varsta de pana la 7 ani apartine Ministerului Muncii si Protectiei Sociale ; de asemenea, plata alocatiei pentru copin care au absolvit invatamantul general obligatoriu inaintea implinirii varstei de 16 ani si care nu mai urmeaza o alta forma de invatamant. Reprezentantii legali ai copiilor (parinti, tutori etc.) depun o cerere, insotita de copia certificatului de nastere al copilului, la consiliile comunale, orasenesti, municipale sau ale sectoarelor municipiului Bucuresti ' dupa caz ' unde isi au domiciliul sau resedinta. Cererile sunt apoi depuse la Oficiul de asistenta sociala care elibereaza un carnet de cecuri cu titlu de valoare. Carnetul contine un numar de cecuri pe baza carora se acorda alocatia. Ministerul invatamantului gestioneaza fondurile privind plata alocatiei pentru : copin de peste 7 ani care urmeaza invatamantul general obligatoriu ; copin care sunt inscrisi in unitatile scolare si intrerup temporar scolarizarea din motive de sanatate, dovedite cu certificat medical ; copin iirtre 16'18 ani, care urmeaza o forma de invatamant la cursurile de zi. Cererile pentru plata alocatiei se depun de catre parintii acestora la unitatile de invatamant frecventate de scolari si se achita de catre unitatile de invatamant dupa prezentarea actelor doveditoare si confirmarea incetarii din plata de catre alta institutie. Plata efectiva a alocai iei se face prin conturi personale deschise la BA,NK POST S.A. Pentru copin handicapati si pentui copin care pana la implinirea varstei de 16 ani au contractat o invaliditate incadrata in gradul I sau II, alocatia se plateste de catre Secretariatul de Stat pentru Handicapati din fondul de risc si accident. Cererile se depun la Inspectoratele teritoriale de stat pentru handicapati si plata se face prin oficiile postale. Normele cu privire la plata alocatiei se aplica in mod corespunzator si de catre organizatiile cooperatiste si obstesti. Astfel, personalul din cooperatia de consum si de credit, din cea mestesugareasca, scriitorii, artistii, pictorii, sculptorii si compozitorii, membri ai uniunilor de creatie, membrii ba-rourilor de avocati si personalul altor organizatii obstesti, primesc alocatia pentru copii din fondurile acestor organizatii. Ajutorul social este o forma de protectie sociala intemeiata prin principiul solidaritatii sociale de care beneficiaza familiile, precum si jjersoanele singure, fara venituri sau cu venituri mici. Prin familie se intelege sotul, sotia si copin lor minori care au domiciliul comun. Din familie fac parle si copin necasatoriti, care au domiciliul comun cu parintii si care urineaza cursuri la zi in institutii de invatamant ce functioneaza conform legii, pana ia absolvirea acestora, insa fara sa depaseasca varsta de 25 de ani, respectiv 26 de ani in cazul acelora care urmeaza studii superioare cu o durata de scolarizare mai mare de 5 ani. Din familie face parte si persoana necasatorita care domiciliaza impreuna cu copilul sau. Prin copil se intelege copin proveniti din casatoria sotilor, copin unuia dintre soti, copin adoptati, precum si copin incredintati potrivit legii unuia sau ambilor soti. De asemenea, pot beneficia de ajutorul social si, familiile sau persoanele singure, cetateni ai altor stale sau apatrizi, care au resedinta in Romania. Ajutorul social se acorda familiilor cu venituri nete lunare de pana la : 8 100 lei pentru familii formate din 2 persoane; 113 000 lei pentru familiile formate din 3 persoane ; 142 000 lei pentru familiile formate din 4 persoane ; 169 000 lei pentru familiile formate din 5 persoane ; cate 25 000 lei pentru fiecare alta persoana, care face parte din familie potrivit legii. Ajutorul social se acorda si persoanelor singure ale caror venituri nete lunare sunt sub 45 000 lei. Veniturile nete lunare prevazute mai sus se majoreaza cu 5 000 lei penlru fiecare membru din familie care tace dovada ca lucreaza in baza unui contract individual de munca, a unei conventii civile sau ca realizeaza venituri din activitati pe cont propriu. Cuantumul ajutorului social se determina ca diferei ta dintre veniturile prevazute mai sus si venitul net lunar al familiei respective. Persoanele apte de munca si care nu sunt salariate si nu realizeaza venituri din alte activitati, se iau in considerare ca membrii de familie la determinarea nivelului de venituri pe familie, numai daca fac dovada ca s-au prezentat la oficiul fortelor de munca pentru incadrare si nu au refuzat un loc de munca, precum si ca au urmat sau urmeaza cursurile de calificare ce li s-au recomandat sau la care au fost inscrise. Nu are obligatia de a face dovada de mai sus : persoana care are in ingrijire, unul sau mai inalti copii in varsta de pana la 7 ani ; persoana care urmeaza forme de invatamant la zi, prevazute de lege, pana la implinirea varstei de 25 de ani respectiv 26 de ani ; persoana care indeplineste conditiile legale de pensionare. Cu prilejul silirii venitului net lunar al familiei se iau in considerare toate veniturile pe care membrii acesteia le realizeaza inclusiv cele care provin din creante legale sau din conventii civile de intretinere aflate ..in executare precum si ajutoare si indemnizatii cu caracter permanent acordate potrivit legii cu exceptia burselor de merit pentru elevi si studenti si a ajutorului care sj acorda sotiilor celor care satisfac serviciul militar obligatoriu.In cazul in care are in proprietate terenuri, cladiri, spatii locative sau alte bunuri mobile sau imobile la silirea venitului net lunar al familiei se iau in considerare arenda, chiriile, alte fructe naturale, industriale sau civile, produse de acestea, precum si veniturile care se pot obtine din valorificarea bunurilor respective, sub conditia pastrarii locuintei si a bunurilor necesare nevoilor familiale. Ajutorul social se sileste pe baza de cerere, insotita de actele doveditoare indeplinirii conditiilor prevazute de lege. Cererea se tace numai de catre unul dintre membrii familiei care are capacitatea de exercitiu al drepturilor civile.In anumite cazuri cererea se poate face de catie curatorul sau tutorele persoanei indreptatite. Titularul ajutorului social este persoana care a facut cererea, iar beneficiarul este familia. Cererea de acordare a ajutorului social, declaratia privind veniturile realizat de membrii familiei si celelalte acte doveditoare sa depun si se inregistreaza la primarul localitatii in a carei raza teritoriala domiciliaza titularul. Pentru cetatenii straini sau apatrizi, documentatia se depune la primarul localitatii in a carei raza teritoriala ei isi au resedinta. Cererea de acordare a ajutorului social se solutioneaza in termen de 30 de zile de la inregistrare. Pentru solutionarea cererii, primarul poate dispune efectuarea anchetei sociale. Silirea si plata ajutorului social se fac prin dispozitia primarului, pe baza documentatiei prezentata de serviciile publice de specialitate. Dispozitia primarului se comunica titularului ajutorului social in termen de 15 zile de la emitere. Ajutorul social se plateste incepand cu luna urmatoare celei in care 3-a inregistrat cererea la primarul localitatii. La cerere sau din oficiu, se poate schimba titularul ajutorului social; acest lucru se face prin dispozitia primarului si se comunica atat noului titulai, cat si celui inlocuit. Daca schimbarea titularului este ceruta de membrii familiei, dispozitia primarului se comunica si acestora. Titularul ajutorului social are obligatia sa comunice, in scris, primarului orice modificare intervenita cu privire la veniturile si numarul membrilor familiei, in termen de 30 de zile. Persoanele apte de munca, beneficiare ale dreptului de ajutor social sunt obligate sa dovedeasca cu acte, la fiecare trei luni, ca au solicitat la oficiile fortelor de munca repartizarea in munca sau ca nu au refuzat nejustificat sa dea curs unei repartizari pentru orice loc de munca oferit. Neres-pectarea acestei obligatii atrage, dupa caz : suspendarea platii ajutorului in cazul beneficiarului unic ; modificarea plafonului de venit, respectiv diminuarea cuantumului ajutorului social, prin excluderea din numarul membrilor de familie a persoanelor ce nu indeplinesc obligatiile legale. Suspendarea platii ajutorului social sau, dupa caz, modificarea plafonului de venit se face prin dispozitia primarului, se comunica titularului, in termen de 15 zile si opereaza incepand cu a doua luna din trimestrul respectiv. Plata ajutorului social inceteaza in urmatoarele cazuri : beneficiarii ajutorului social nu mai indeplinesc conditiile prevazute de lege ; plata ajutorului social a fost suspendata si in termen de trei luni de la data suspendarii efective a platii nu au fost depuse do ca sunt intrunite conditiile legale. incetarea platii sau modificarea cuantumului ajutorului social se silesc prin dispozitia primarului. Sumele incasate necuvenit cu titlu de ajutor social se recupereaza de la beneficiar in termen de cel mult trei ani de la efectuarea platii. Sumele se pot recuperea si de la persoanele vinovate de efectuarea platii pe o perioada de cel mult trei ani. Ajutorul social se acorda din bugetele locale, anume din veniturile proprii si din sumele defalcate cu aceasta destinatie din bugetul de stat. Guvernul si primarii pot acorda ajutoare de urgenta, in limita fondurilor existente, familiilor sau persoanelor care se afla in situatii de necesitate datorate calamitatilor naturii, incendiilor, accidentelor sau altor cauze temeinic justificate. La silirea altor drepturi si obligatii nu se ia in considerare ajutorul social, exceptie facand obligatia legala de intretinere. Ajutorul social este scutit de impozit. Dispozitia primarului privind acordarea, neacordarea, modificarea, suspendarea, incetarea dreptului la ajutorul social, schimbarea titularului acestuia, precum si cea de recuperare a sumelor incasate necuvenit se pot ataca pe calea contencesiosului administrativ. Cererile, actiunile si caile de atac privind drepturile de ajutor social sunt scutite de taxa de timbru. e) Cheltuielile cu asistenta (prevederile) sociala de stat cuprind, de fapt, masurile pe care statul le ia pentru ocrotirea invalizilor de razboi, bolnavilor cronici, accidentatilor si vaduvelor de razboi, urmasilor celor decedati in timpul indeplinirii serviciului militar, membrilor lor de familie, invalizilor si urmasilor celor cazuti in Revolutia din decembrie 1989, invalizilor din nastere sau din accidente in timpul copilariei, copiilor orfani si celor cu deficiente psihice sau senzoriale si batranilor care nu au fost incadrati in munca si care nu au mijloace de trai, n-au sustinatori legali si au nevoie absoluta de sprijinul societatii in vederea asigurarii unei vieti demne, decente si civilizate. Prin cheltuielile cu asistenta sociala se asigura o anumita calificare profesionala sau recalificare a invalizilor in vederea redobandirii capacitatii lor de munca. Ocrotirea aceslor categorii de persoane mai consta in : intretinerea de unitati sociale de ocrotire si invatamant pentru minorii cu deficiente fizice si intelectuale, educarea si pregatirea profesionala a acestor minori, incadrarea invalizilor in munca potrivit capacitatii lor de munca, plasarea invalizilor in camine de pensionari, a batranilor in caminele de batrani sau in camine-spitale, plata de ajutoare banesti, pensii, acordarea de asistenta si tratament medical, de tratament balneo-climateric, facilitarea plasamentului familial, intretinerea caselor de copii etc. Fondurile necesare realizarii asistentei sociale de stat sunt alocate direct de la bugetul statului si ele se administreaza de catre Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si directiile sale judetene pentru probleme de munca si protectie sociala. f) Cheltuielile cu asigurarile sociale de stat cuprind platile pentru pensii, indemnizatii, ajutoare, tratamente balneo-climaterice, trimiterile la odihna, »compensarea unor cheltuieli cu procurarea medicamentelor suportate din bugetul asigurarilor sociale de stat. Ocrotirea personalului si a membrilor de familie prin asigurarile sociale de stat se examineaza in modulul XV. g) Cheltuielile pentru acordarea ajutorului de somaj se efectueaza din fondul ce se constituie din contributia agentilor economici de 5 % aplicata asupra fondului de salarii realizat lunar, din contributia de 1 % din salariul tarifar lunar de incadrare platita de salariati, precum si din o subventie de completare de la bugetul statului. Ajutorul de somaj consta dintr-o suma de bani silita si acordata lunar, diferentiata pe categorii de persoane, cu luarea in considerare a salariului minim pe economie indexat sau ultimul salariu tarifar lunar at, indexat, pentru asigurarea protectiei materiale a tinerilor care nu pot fi incadrati in .munca si a persoanelor apte de munca dar carora le-a incetat contractul de munca. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
