 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» finate publice
» Decizii de finantare pe termen lung
|
|
Imprumuturi obligatare |
|
| Obligatiunile sunt titluri negociabile, reprezentand un drept de creanta asupra capitalurilor imprumutate unei societati. imprumuturile obligatare au, in principiu, un cost de procurare mai mic decat subscrierile la capitalul social si nu afecteaza dreptul de proprietate al actionarilor. imprumutul obligatar se defineste prin mai multe caracteristici prind conditiile de emisiune, dobanda remuneratorie, durata si modalitatea de rambursare etc. Decizia, pentru emisiunea de obligatiuni, apartine, de asemenea, Adunarii generale a actionarilor, daca intreprinderea este autorizata legal sa lanseze obligatiuni. Emisiunea si vanzarea obligatiunilor se face prin institutii de credit, care actioneaza ca intermediar, in nume propriu (cumpara ferm obligatiunile emise) sau ca garant al emisiunii. Marimea imprumutului obligatar se sileste in functie de necesitatile de finantare a investitiilor intreprinderii dar si in functie de gradul de lichiditate al pietei financiare (oferta de capitaluri banesti). Valoarea de emisiune a obligatiunilor poate fi egala cu valoarea nominala (la paritate) sau mai mica, decat aceasta (subpari), cea ce le face mai atractive, (foarte rar emisiunea se face suprapari). Diferenta dintre valoarea nominala si valoarea de emisiune formeaza prima de emisiune, care actioneaza ca posibilitate de ajustare a conditiilor de emisiune, specifice unei obligatiuni, cu cele ale pietei de capital. Spre exemplu, un imprumut obligatar, cu o valoare nominala de 2000 lei/obligatiunea si cu o dobanda anuala de 10% (in termeni reali), rambursabila integral dupa 5 ani, poate fi ajustat la conditiile pietei de capital, care a oferit, pentru aceleasi conditii de imprunafl. o dobanda de 11%. Obligatiunea poate fi emisa la valoarea ei nominala (la paritate) dar, pentru a o face atractiva, poate fi rambursata, la scadenta, la o valoare de rambursat mai mare. Exista, de asemenea, posibilitatea emisiunii unei obligatiuni subpari si rambursarii ei suprapari, care ar inregistra atat o prima de emisiune, cat si o prima de rambursare. Rambursarea (amortizarea) unui imprumut obligatar se poate face in mai multe modalitati, in functie de prevederile contractului de emisiune: a) prin amortizari constante si anuitati variabile; b) prin anuitati constante si amortizari variabile; c) integral la scadenta; d) prin rascumparari la Bursa. a) Societatea imprumutata va rambursa, in fiecare an, transe egale din imprumut. Rambursarea se face prin tragerea la sorti a obligatiunilor, fn scopul respectarii egalitatii intre detinatorii de titluri, sunt concepute sisteme de repartitie proportionala a obligatiunilor trase la sorti. b) Pentru a pastra anuitati constante este necesar ca rambursarile anuale ale imprumutului sa varieze crescator si compensator cu variatia descrescatoare a dobanzii anuale. Se constata un cost mai ridicat al imprumutului rambursat in anuitati constante, intrucat amortizarile mai mari sunt catre sfarsitul duratei de rambursare. Retragerea obligatiunilor din circulatie la nivelul amortizarilor anuale de capital se face, de asemenea, prin tragere la sorti. c) Rambursarea integrala a imprumutului in ultima zi a duratei acestuia dene tot mai utilizata din motive de simplificare a gestiunii financiare. Pentru societatea imprumutata, prezinta avantajul dispunerii de capital imprumutat pe toata durata de acordare a acestuia, trezoreria nefiind afectata decat de plata dobanzilor, fn momentul rambursarii, exista, insa, un inconvenient, acela de a afecta trezoreria cu intreaga suma imprumutata ce trebuie rambursata dintr-o data. Costul procurarii acestui imprumut este cel mai ridicat, intrucat dobanda se calculeaza de fiecare data la suma totala a capitalului imprumutat ( elul nr.37.3). Trebuie, insa, retinut ca intreprinderea capitalizeaza de 5 ori (in cei 5 ani) acumularea bruta anuala realizata din exploatarea investitiei, ceea ce este de natura sa reduca din dezavantajul costului ridicat. d) Rascumpararea prin Bursa este interesanta pentru societatea imprumutata, atunci cand cursul bursier al acestora este inferior valorii de rambursat (valoarea nominala + prima de rambursat). Exista, insa, limite legale prind numarul de obligatiuni rascumparate: in principiu, nu poate fi rascumparate prin Bursa mai mult de jumatate din numarul obligatiunilor amortizabile intr-un an. O alta modalitate de rascumparare, prin Bursa, consta in lansarea, de catre societatea imprumutata, a unei oferte publice de schimb (sau de cumparare). |
|
|
Politica de confidentialitate
|
