 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale ˇ Fise fiscale ˇ Situatii financiare ˇ Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» sisteme fiscale
» Comparatii intre sistemele fiscale ale statelor membre din uniunea europeana(studiu de caz)
|
|
Impozitarea directa in tarile din comunitatea europeana |
|
| Impozitele directe sunt definite in Uniunea Europeana ca fiind impozite pe venit si proprietate, incluzand impozitele pe veniturile persoanelor fizice si a societatilor, dar si impozitele pe proprietate si pe capital. Ponderea impozitelor directe in PIB in statele membre este prezentata in elul nr. 7 care cuprinde informatii pentru anii 1995-2005. Calculand media interlului de 10 ani pentru fiecare stat UE, dar si pe ansamblul spatiului comunitar, se obtine lori diferite, care exprima diferentele existente intre tari: Tara/Anul Media 1995-2005 Locul ierarhic Slovenia 7,9 Lituania 8.2 2 Slocia 8.7 3 Polonia 9,0 4 Estonia 9,0 5 Cehia 9,2 6 Grecia 9,2 7 Letonia 9,2 8 Portugalia 9,6 9 Ungaria 9,6 10 Malta 10,0 10 Cipru 10,1 12 Spania 10,8 13 Germania 10,2 14 Franta 10,5 14 Tara/Anul Media 1995-2005 Locul ierarhic Olanda 12,2 16 Irlanda 13,2 17 Austria 134 18 Italia 14.0 19 Marea Britanie 16.0 20 Luxemburg 16.2 21 Belgia 17.6 22 Finlanda 19.0 23 Suedia 206 24 Danemarca 30,3 25 EU25 12,7 EU15 14,1 Analizand lorile prezentate anterior, remarcam diferente de circa 22 procente intre prima si ultima tara din Uniunea Europeana, ceea ce inseamna ca ponderea impozitelor directe in PIB este mult diferita de la un stat membru la altul. Plaja de lori se intinde intre minima apartinand Sloveniei si maxima destinata Danemarcei. O prima concluzie este urmatoarea: presiuni fiscale directe reduse sunt specifice mai ales noilor aderate, precum: Slovenia, I ituania. Estonia si Cehia, iar presiuni fiscale ridicate intalnim in tarile dezvoltate, vechi membre ale spatiului comunitar: Danemarca, Suedia, Finlanda, Belgia, Luxemburg. Media EU25 de 12,7% imparte tarile in doua grupe: - sub medie sunt 16 state: Slovenia, Lituania, Slocia, Polonia, estonia, Cehia, Grecia, Letonia, Portugalia, Ungaria, Malta, Cipru, Spania, Germania, Franta si Olanda; - urmatoarele tari sunt peste aceasta medie: Irlanda, Austria, Italia, Marea Britanie, Luxemburg, Belgia, Finlanda, Suedia si Danemarca. Grafic toate concluziile prezentate cifric anterior sunt redate de desenul nr. 87. Graficul nr. 88 si 89 redau ponderea impozitelor directe in PIB in tarile UE pentru anul 2005. Deosebirea dintre cele doua grafice consta in faptul ca ultimul prezinta cele 25 state, ordonate crescator de la loarea cea mai mica la loarea cea mai mare a presiunii fiscale determinate de impozitele directe. in ambele grafice se pune accent pe atia cu media EU25. Media tuturor tarilor din Uniunea Europeana este putin mai scazuta in anul 2005 (12,5%) decat cea specifica intregii perioade 1995-2005 (12,7%). Clasamentul aferent anului 2005 determinat de raportul impozite directe in PIB este urmatorul: Tara/A nul 2005 Locul ierarbic Lituania 8,0 1 Estonia 8,1 2 Slocia 8,4 1 1 Slovenia 8,6 4 Grecia 9,1 5 Portugalia 9,1 6 Ungaria 9,2 7 Cipru 9,4 8 Polonia 9,6 9 Cehia 9,6 10 Germania 10,1 10 Spania 10,0 12 Letonia 10,1 13 Franta 10,5 14 Tara/Anul 2005 Locul ierarhic Olanda 10,7 14 Malta ^lo5" 16 Irlanda 12,2 17 Austna 12,8 18 Italia 13,4 19 Luxemburg 14,0 20 Marea Britanie 16,1 21 Finlanda 17,8 22 Belgia 17,8 23 Suedia 19,9 24 Danemarca 30,7 25 EU25 12,5 EU15 14,5 Discrepantele sunt puternice si in anul 2005. Impozitele directe determina presiuni fiscale diferite de !a o tara la alta. Chiar daca Danemarca isi pastreaza pozitia de lider intre tarile cu poveri fiscale fnalte, intre aceasta si prima clasata in lista anterioara cu loarea cea mai scazuta ' Lituania 8% - diferenta este din nou una foarte mare ' de aproape 23 procente. In continuare acelasi tari sunt plasate peste media EU25 (aceleasi ca si pentru anii 1995-2005), respectiv: Austria, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Finlanda, Belgia, Suedia si Danemarca. Graficul ar. 90 a media primelor tari din Comunitatea Europeana cu media tuturor tarilor membre, pentru anii 1995-2005. Concluzia este evidenta, fiind desprinsa dintr-o analiza imediata a acestui grafic. Mediile prezinta evolutii similare pana in anul 2003 respectiv cresc constant pana in anul 2000, dupa care descresc constant pana in anui 2003. Ultimii ani insa: 2004 si 2005 plaseaza cele doua medii la poluri opuse in acelasi grafic. Media EU25 coboara, in timp ce media EU 15 creste. Asa se face ca in anul 2005 (dupa cum se poate vedea si din lorile anterior prezentate) diferenta intre cele doua medii devine de 2(doua) procente. Graficul 91 realizeaza atia intre evolutiile primelor tari din UE a presiunii fiscale a impozitelor directe in interlul 1995-2005. Aici remarcam in primul rand diferenta mare intre scala de lori care separa Danemarca de restul tarilor reprezentate in acest grafic. Danemarca este trasata in jurul axei de 30 de procente, in timp ce toate celelalte 14 tari sunt concentrate sub axa de 25 de procente. Cu toate acestea am putea spune ca toate ceie 14 tari cuprinse in acesta reprezentare grafica isi pastreaza politica de impozitare directa, deoarece incasarile din acest tip de impozite in PIB se mentin relativ constante pentru fiecare dintre acestea. Evolutiile sunt relativ lineare, neexistand oscilatii puternice in traiectorile prezentate. Portugalia inregistreaza traseul inferior in acest grafic, situandu-se in toti acesti ani in jurul axei de 9,5%. Inconstanta deciziilor factorilor de decizie privind politica fiscala directa caracterizeaza ultimele 10 tari UE supuse analizei. Impozitarii directe i se acorda o importanta diferita de la un an la altul in cadrul acestor noi tari aderate la Comunitate. Graficul nr. 92 ne creioneaza aceste evolutii. Cipru traseaza un grafic in forma de potcoa, osciland intre axa minima de 10% si axa de 12%. Este greu, la o privire superficiala, chiar de identificat care este tara care ocupa punctul de maxim si care de minim. O privire mai atenta ne ajuta sa extragem aceasta informatie: Malta inregistreaza punctul de maxim in anul 2004 cu 12,4%, iar Polonia cu doar 6,4 in anul 2004 se plaseaza in limita inferioara a acestei plaje de lori. Dupa cum se obser, aceste noi tari UE au lori reduse ale ponderii impozitelor directe in PIB, deoarece chiar si maxima malteza de 12,4% este mai redusa decat media EU25 de 12,5% a interlului 1995-2005. Aspecte privind impozitele pe veniturile personale in tarile UE Tabelul nr. 8 cuprinde informatii pentru toate cele 25 de state membre in anii 1995-2005 cu privire la ponderea incasarilor din impozitele pe veniturile personale in PIB. Pe baza acestora se determina media perioadei 1995-2005 pentru fiecare tara in parte si pe ansamblul spatiului comunitar. Rezultatele obtinute sunt utilizate in asezarea fiecarei tari UE pe locul ierarhic corespunzator in functie de presiunea fiscala a impozitelor suportate de persoanele fizice. Aceste rezultate arata diferente mari intre tarile Uniunii Europene: Tara/Anul Media 1995-2005 Locul ierarhic Cipru 3,8 1 Slocia 4,0 2 Cehia 5,0 3 Grecia 5,2 4 Portugalia 5,8 5 Polonia 5,9 6 Malta 6,0 7 Slovenia AŤ 8 Letonia 6,3 9 Olanda 6,7 10 Ungaria 7,1 10 Lituania 7,1 12 Spania 7,2 13 Estonia 7,3 14 Franta 7,5 14 Tara/Anul Media 1995-2005 Locul ierarhic Luxemburg 7,8 16 Irlanda 8,8 17 Austria 10,5 18 Marea Britanie 10,5 19 Italia 10,9 20 Germania 10,0 21 Belgia 13,5 22 Finlanda 14,2 23 Suedia 16,9 24 Danemarca 26,2 25 EU25 8,9 EU15 10,8 Media spatiului comunitar pentru interlul temporal supus analizei noastre (1995-2005) este de circa 9%. Prin urmare putem spune ca ponderea impozitarii veniturilor persoanelor fizice se incadreaza intr-o plaja de lori extrem de larga, de la un minim de doar 3,8% intalnit in Cipru, la un maxim de 26,2% in Danemarca. Apreciez ca interlul loric de circa 22 procente este unul extrem de ridicat, diferentele dintre statele UE fiind asadar uriase. De remarcat, in contextul analizei noastre, ca Danemarca care aici ocupa locul 1 in topul celor mai mari impozite directe/PIB, ocupa la categoria contributii sociale/PIB locul codas, deoarece aceasta tara isi realizeaza politica de repartizare a a veniturilor in scopuri sociale din impozite directe si nu din contributiile sociale. Grupand statele din Comunitate in functie de postura acestora fata de media UE25, se obtin urmatoarele constatari: - 17 tari prezinta lori mai reduse decat media comunitara si anume:Cipru, Slocia, Cehia, Grecia, Portugalia, Polonia, Malta, Slovenia, Letonia, Olanda, Lituania, Spania, Estonia, Franta, Luxemburg si Irlanda; - doar 8 state au lori mai ridicate decat media EU25: Austria, Marea Britanie, Italia, Germania, Finlanda, Suedia si Danemarca. Reprezentarea grafica a concluziilor prezentate anterior se gaseste in graficul nr. 93. Din cele de mai sus, rezulta ca este firesc ca media primelor 14 tari membre (de 10,8%) este superioara mediei EU25 pentru perioada 1995-2005 (8,9%). Graficul nr. 94 cuprinde aceleasi informatii ca si graficul nr. 93, doar ca acum se refra doar la ultimul an al perioadei analizate: 2004 si nu la tot interlul mai sus amintit. Graficul nr. 95 este realizat pe baza datelor cuprinse in acelasi el nr. 8, dar prezinta tarile UE in ordinea crescatoare a lorilor raportului impozite pe veniturile persoanelor fizice in PIB in anul 2004. Pe baza acestui ultim grafic, se prezinta clasamentul tarilor UE: Tara/Anul 2004 Locul ierarhic Cipru 3,6 16 Slocia 3,6 23 Polonia 4,0 21 Cehia 4,8 22 Portugalia 5,8 10 Slovenia 5,9 24 Letonia 6,0 18 Olanda 6,0 6 Spania 6,4 12 Estonia 6,7 17 Grecia _j 6,7 10 Ungaria 6,7 25 Lituania 6,8 19 Luxemburg 7,1 5 Tara/Anul 2004 Locul ierarhic Malta 7,2 20 Irlanda 7,4 8 Franta 7,8 2 Austria 10,0 13 Marea Britanie 10,3 9 Italia 10,4 4 Belgia 12,8 1 Finlanda 13,5 14 Suedia 14,7 14 Danemarca 24,9 7 Germania 24,9 3 EU25 8,6 EU15 10,4 Se obser ca anul 2004 nu aduce modificari de situatie, din contra se intalnesc din nou acelesi maxime si minime: Danemarca si Cipru. in anul 2004 maximul este atins si de o alta tara: Germania. Aceleasi date sunt redate grafic cu ajutorul anexelor 107 si 108 care cuprind graficul nr. 95 si 96. Se obser ca anul 2004 coboara usor media EU25 la 8,6%, dar si media EU 15 la 10,4%. Desi cu o loare mai scazuta, in continuare media tarilor vechi membre UE este mai inalta decat aceeasi medie pentru toate tarile comunitare. Comparatia intre cele doua medii este pusa in evidenta de graficul nr. 96. Din aceasta reprezentare grafica rezulta ca media EU25 a fost mereu superioara mediei EU25, dar evolutia ambelor medii este similara pana in jurul anului 2003, fiind redata cu ajutorul scalei de lori cuprinsa intre 8,5% si 10,5%. Anii 2004 si 2005 aduc diferente majore la fel ca in cazul impozitelor directe (in general): media EU 15 urca considerabil atingand 10%, in timp ce media EU25 scade pana la un minim de 8,6% in anul 2004. Evolutiile redate de graficul nr. 97 sunt specifice tarilor grupului EU15, adica primelor state comunitare, pentru ponderea incasarilor lor din impozitele pe venitul persoanelor fizice in PIB. Apreciez ca aceste evolutii sunt similare celor prezentate de graficul nr. 91 care creioneaza traiectoriile presiunii fiscale a impozitelor directe ale acestor tari in perioada 1995-2005. Observ din nou postura detasata a Danemarcei fata de restul tanlor din acest grup, fiind situata in partea superioara a graficului intre axele 25% -30%, in timp ce toate celelate tari sunt pozitionate sub axa de 20%. Toate tarile inregist Diferite de graficul nr. 97 sunt evolutiile creionate de graficul nr. 98 care se refera la grupul EU10, respectiv al noilor tari aderate la UE. Scala de lori care anterior era cuprinsa intre 3% si 28%, iar maxima ultimului grafic fiind punctul anului 1999, lituanian, de 8,3%. in afara faptului ca lorile pe care se bazeaza reprezentarea grafica sunt mult mai scazute decat cele din graficul anterior, acum se remarca din nou traiectorile oscilante care caracterizeaza toate tarilor grupului 10. Extragem o concluzie universal labila pentru aceste tari: evolutia ponderii impozitelor pe venituri personale in PIB este atat de oscilatorie in aceste tari - scazand sau crescand puternic de la un an la altul si de la o tara la alta -incat cutul de ordine aici este desigur inconstanta. Impozitele suportate de societatile comerciale si locul acestora in politica fiscala a statelor membre Urmarind lorile reprezentand impozitele veniturilor persoanelor fizice din submodulul anterior si andu-le cu cele redate de elul nr. 9, intitulat Ponderea impozitelor pe societate in PIB in statele membre in anii 1995-2005", se obser cu usurinta ca toate tarile Uniunii Europene prezinta lori mai ridicate a incasarilor primului tip de impozite directe decat m cazul celei de-a doua. Media lorilor anilor 1995-2005 pentru fiecare tara din Comunitate pentru raportul incasari din impozite pe societate/PIB determina un interl de lori cuprinse intre 1,0% si 7,5%, in timp ce pentru impozitele persoanelor fizice acesta era 3,8% la 26,2%. Comentariile sunt de prisos, diferenta fiind extrem de ridicata. Revenind ia media multianuala a presiunii fiscale determinate de impozitele societare, se ordoneaza crescator tarile din spatiului comunitar dupa aceste marimi si se obtine: Tara/Anul Media 1995-2005 Locul ierarhic Slovenia 1,1 1 Lituania 1,1 2 Germania 1,1 3 I Estonia 1,7 4 Letonia 2,1 5 Ungaria 2.1 6 Austria 2,4 7 Polonia 2,4 8 Franta 2,5 9 Danemarca 2,7 10 Spania 2,8 10 Suedia 2,9 12 Italia 3,0 13 Belgia 3.1 14 Malta 3,2 14 Tara/Anul Media 1995-2005 Locul ierarhic Marea Britanie 3,2 16 Grecia 3,3 17 Portugalia 3,4 18Irlanda 3,4 19 Slocia 3,5 20 Finlanda 3,9 21 Cehia 4,0 22 Olanda 4,1 23 Cipru 4,5 24 Luxemburg 7,5 25 EU25 3,0 EU15 3,3 Media multianuala a tuturor celor 25 tari din Uniunea Europeana este de 3%, aceasta insemnand doar o pondere de 23,6% din incasarile totale a impozitelor directe in PIB. Realiizand o grupare a statelor membre dupa acesta medie, se obser urmatoarele: - sub medie sunt 12 tari: Slovenia, Lituania si Germania (minima interlului cu 1,1%), Estonia, Letonia, Ungaria, Austria, Polonia, franta, Danemarca, Spania si Suedia; - una dintre tari inregistreaza aceesi lori ca media: Italia; - urmatoarele tari sunt peste acesta medie: Belgia, Malta, Marea Britanie, Grecia, Portugalia, Irlanda, Siocia, Finlanda, Cehia, Olanda, Cipru si Luxemburg (maxima lorica de 7,5%). Interesanta este acum pozitia Danemarcei care ocupa primul loc in randul tarilor UE cu pondere mare a impozitelor directe in PIB, dar care este acum foarte apropiata de media EU25 (pozitia nr.lO). Se apreciaza ca aceasta tara nu acorda o importanta deosebita impozitarii societatilor si se axeaza mai mult pe impozitarea persoanelor fizice. Pe baza datelor cuprinse in elul nr. 9 se realizeaza graficul nr. 99: Ponderea impozitelor pe societate in PIB in statele membre in perioada 1995-2005". Aceleasi date sunt utilizate pentru graficul nr. 100 care reda ponderea impozitelor pe societate in statele membre in anul 2004. Graficul nr. 101 ordoneaza loric aceleasi date ca si cele din graficul anterior, iar cu ajutorul acestuia putem sa clasam tarile spatiului comunitar dupa raportul impozite pe societate/PIB: Tara/Anul 2004 Locul ierarhic Belgia 0,9 i Franta 1J 2 Germania 1,8 3Italia 1,9 4 Luxemburg 2,0 5 Olanda 2,0 6 Danemarca 2,1 7Irlanda 2,2 8 Grecia 2,4 9 Marea Britanie 2,4 10 Portugalia 2,8 10 Spania 2,8 12 Austria 3,0 13 Finlanda 3,1 14 Tara/Anal 2004 Locul ierarhic Suedia 3,2 14 Cipru 3,3 16 Estonia 3,3 17 Letonia 3,5 18 Lituania 3,6 19 Malta 3,6 20 Cehia 3,8 21 Polonia 3,8 22 Slocia 4,2 23 Slovenia 4,4 24 Ungaria 6,1 25 EU25 2,9 EUI 5 3,1 Se obser ca, pentru anul 2004, media EU25 a ajuns 2,9% adica nu a inregistrat diferente majore fata de media multianuala de 3.0%. Sub medie sunt acum 12 tari: Belgia, Franta, germania, Italia, Luxemburg, Olanda, Danamerca, Irlanda, Grecia, Marea Britanie, Portugalia si Spania, iar deasupra mediei EU25 se plaseaza: Austria, Finlanda, Suedia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Cehia, Polonia, Slocia, Slovenia si Ungaria. Graficul nr. 101 prezinta aceste lori cuprinse intre minima apartinand Belgiei si maxima unde este situata acum Ungaria. Graficul nr. 102 prezinta desfasurarea evoluti a mediilor EU 15 si EU25 pentru anii 1995-2005. Putem aprecia ca ambele medii prezinta evolutii similare, adeseori acestea coincid, sar diferente sunt nesemnificative. Interlul de lori este unul extrem de redus cuprins intre 2 si 3,4%. Graficul nr. 103 reda evolutia fiecarei tari din grupul primelor o state membre pentru interlul 1995-2005 din perspecti impozitarii societatilor/PIB. in cadrul acestui grafic, troneaza Luxemburgul care ocupa locul cel mai inalt - amplsat intre axa de 6% si cea de 9%. Pe pozitia inferioara se plaseaza Germania, care de altfel ocupa pozitia codasa in toate statele Uniunii Europene. Majoritatea statelor EU 15 isi regasesc lorile plasate intre 2-6%. Graficul nr. 104 reda grupul celor 10 tari care au aderat cu o data mai recenta (exclusiv Romania si Bulgaria). Aici Slocia atinge punctul maxim in anul 1995 cu peste 6%, dar aceasta tara prezinta o evolutie extrem de oscilanta si chiar atinge minimul graficului in anul 2002. Celelalte tari din acest grup se amplaseaza concentrat intre 1% si 5%. Ponderea incasarilor din alte impozite directe in PIB in statele membre Clasificarea ESA95 defineste in categoria altor impozite directe, urmatoarele impozite: impozitele pe proprietate, impozitele pe castigurile de la loterii si jocuri de noroc, impozitele pe capital, alte incasari din impozite curente. Tabelul nr. 10 cuprinde o colectie de informatii referitoare la raportul acestor impozite la produsul intern brut al statelor membre pentru perioada 1995-2005. Pe baza datelor din acest el se realizeaza numeroase reprezentari grafice, precum graficul nr. 105 - Ponderea altor impozite directe in statele membre pentru anul 2005, graficul nr.106 - similar cu graficul nr. 107, doar ca prezinta informatiile ordonate crescator, graficul nr. 108 care reda evolutia ponderii altor impozite directe in PIB in Uniunea Europeana pentru interlul 1995-2005. Graficele nr. 109 si 110 grupeaza statele dupa momentul aderarii si prezinta evolutiv aceste impozite pentru primele 15 tari membre si respectiv, pentru urmatoarele 10 tari aderate la Comunitatea Europeana. Pe baza elului nr. 10 si graficul nr. 105, se prezinta statele membre in ordinea crescatoare a raportului alte impozite directe/PlB pentru anii 1995-2005. Se obser ca lori reduse ale acestui indicator: Tara/Anul Media 1995-2005 Locul ierarhic Estonia 0,0 1 Lituania 0,0 2 Cehia 0,1 3 Ungaria 0,3 4 Portugalia 0,3 _j 5 Germania 0,6 6 Slovenia 0,6 7 Polonia 0,7 8 Spania 0,7 9 Malta 0,8 10 Austria 0,8 10 Grecia 0,8 12 Luxemburg 0,9 13 Suedia 0,9 14 Irlanda 0,9 14 Tara/Anul Media 1995-2005 Locul ierarhic Finlanda 0,9 16 Letonia 1,0 17 Belgia 1,0 18 Italia 1,1 19 Cipru 1,1 20 Slocia 1,3 21 Danemarca 1,4 22 Olanda 1,4 23 Franta 1,5 24 Marea Britanie 2,3 25 EU25 0,9 EU 15 1,0 Este evident ca nicio tara din Uniunea Europeana nu acorda o importanta primordiala pentru aceste impozite. De altfel, media tuturor tarilor UE este si ea scazuta, putin sub un procent: 0,9%. Grupand statele membre dupa aceasta loare medie se remarca: -l2 state sunt situate sub aceasta loare: Estonia, Lituania (aceste tari nu prezinta astfel de impozite), Cehia -minima lorica cu 0,1% - Ungaria, Portugalia, Germania, Slovenia, Polonia, Spania, Austria, Suedia si Grecia; Luxemburg, Suedia, Irlanda si Finlanda inregistreaza toate loarea medie de 0,9%; doar 8 tari prezinta lori mai mari decat media EU25, respectiv: Letonia, Belgia, Italia, Cipru, Slocia, Danemarca, Olanda, Franta si Marea Britanie (maxima lorica cu 2,3%). Situatia aferenta anului 2005 este una similara celei prezentate anterior, neexistand modificari substantiale in clasamentul tarilor membre, realizat pe baza aceluiasi indicator, dar trebuie precizat ca prin anul 2005 se remarca si mai clar ca acest impozit nu prezinta nici o importanta pentru bugetele tarilor UE: Tara/Anul 2005 Locul ierarhic Belgia 0,0 1 Italia 0,0 2 Letonia 0,0 3 Olanda 0,0 4 Austria 0,0 5 Danemarca 0,0 6 Franta 0,0 7 Luxemburg 0,1 8 Marea Britanie 0,1 9 Ungaria 0,1 10 Portugalia 0,2 10 Cehia 0,2 12 Slocia 0,2 13 Malta 0,2 14 Tara/Anul 2005 Locul ierarhic Spania 0,3 14 Suedia 0,3 16 Germania 0,3 17 Cipru 0,4 18 Grecia 0,5 19 Polonia 0,5 20 Lituania 0,5 21 Estonia 0,6 22 Irlanda 0,7 23 Finlanda 0,9 24 Slovenia 1,1 25 EU25 0,3 EU15 0,1 Se remarca doar usoare diferente fata de lorile medii multianuale prezentate in lista anterioara. Acum mediana zonei UE inregistreaza doar 0,3%, deci o usoara scadere fata de cea anterioara, dar EU 15 a scazut dramatic fiind de doar 0,1%. Date fiind aceste lori reduse nu vom acorda in cadrul analizei noastre prea mare importanta unor astfel de impozite. Evolutia mediilor EU25 si EU 15 pentru perioada 1995-2005 (graficul nr. 108) arata usoare devieri ale acestor indicatori, care totusi intr-o perioada de aproape un deceniu, se situeaza intre doua axe, extrem de apropiate - 0,2 si 1,4%. In primele 15 tari comunitare, evolutia ponderii alte impozite directe/PIB este creionata folosindu-se o scara de 0% - 3% in ura nr. 109. Doar Marea Britanie conteaza practic in aceasta reprezentare, deoarece inregistreaza lori de peste 2%. O pozitionare inferioara in acest grafic caracterizeaza Danemarca, care este evident ca nu conteaza in cadrul politicii sale fiscale pe astfel de resurse fiscale. Graficul nr. 100 este desemnat ultimelor 10 tari din Uniunea Europeana scara de reprezentare fiind aici putin mai scazuta decat cel anterior: 0-2,5%. Minimele din aceasta ura sunt cele deja amintite: Cehia, Slocia si Slovenia. Pe o pozitie superioara se situeaza Cipru si Slocia, unde intre axele de 1,5% si 2,5%. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
