 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» sisteme fiscale
» Comparatii intre sistemele fiscale ale statelor membre din uniunea europeana(studiu de caz)
|
|
Presiunea fiscala in statele membre in perioada i990-2005 |
|
| Un important pas inainte in asigurarea abilitatii datelor statistice a fost realizat in Uniunea Europeana prin noul ESA95 (Sistemul European de Conturi 95). ESA95 introduce un numar de modificari in metodologie si definitii, impreuna cu schimbari prevazute de noile surse de date statistice. Practic, ESA 95 a realizat o clasificare standard a datelor statistice referitoare la niturile fiscale ale statelor membre. Pe baza noii clasificari, am studiat presiunea fiscala din primele 25 state membre in perioada 1990-2005. Culegerea acestor informatii s-a concretizat in elul nr. 1, unde fiecarui stat Grupand statele mebre in ordinea crescatoare a presiunii fiscale medii pentru perioada de timp mentionata determinam locurile ierarhice a actualelor state membre. Concluziile sunt imediate: exista diferentele foarte mari intre presiunile fiscale din statele membre situate intr-un interval de peste 20 de procente: minima este situata ia valoarea de 30% (in Lituania), in timp ce maxima depaseste 50% (in Suedia). Din prima privire, se observa ca statele cu presiuni fiscale scazute sunt in special noile aderate, in timp ce primele tari UE sunt cele care prezinta valorile cele mai ridicate. Daca realizam o grupare a statelor membre in functie de pozitia acestora raportata la media UE25 (de 40,6%), observam ca: peste medie se situeaza urmatoarele state: Ungaria, Luxemburg, Olanda, Italia, Austria. Franta, Belgia, Finlanda, Danemarca si Suedia; sub medie sunt 14 tari UE. respectiv: Lituania, Malta, Cipru, Irlanda, Letonia, Estonia, Portugalia, Grecia, Spania, Slovacia. Marea Britanic, Cehia, Polonia, Germania si Slonia. O concluzie imediata este asadar ca doar I0(zece) tari inalta media Comunitatii Europene la aproximativ 41%, in timp ce toate celelate state sunt situate sub aceasta medie. Pe baza elului nr. 1, am intocmit graficul nr. 1 care prezinta ativ presiunea fiscala medie in statele membre in perioada 1990-2005. De remarcat tarile plasate aproape pe linia mediana a Comunitatii: Germania (39,5%) si Slonia (40,1%). Daca graficul nr. 1 prezinta tot intervalul mentionat, in cadrul graficului nr. 2 se prezinta presiunea fiscala in statele membre pentru anul 2005. Realizand ordonarea crescatoare a valorilor in graficul nr. 3 s-a prezentat indicatorul presiunii fiscale in sensul majorarii acestuia de la minim inspre maxim. Pentru anul 2005, tarile UE isi schimba pozitia ierarhica.Se sesizeaza ca in anul 2005, urmatoarele state: Cehia, Polonia, Italia, Austria, Cipru, Luxemburg, Slonia, Franta, Finlanda, Belgia, Danemarca si Suedia se situeaza peste media EU25 (de 39,2%), iar 13 state sunt pozitionate sub aceasta medie: Slovacia, Irlanda, Estonia, Lituania, Germania, Grecia, Portugalia, Letonia, Spania. Ungaria, Marea Britanie, Malta si Olanda. De subliniat ca urmatoarele tari: Olanda si Cehia sunt extrem de apropiate de mediana Comunitatii Europene. Din nou Suedia ocupa primul loc in topul celei mai mari fiscalitatii, fiind urmata de aproape de aceeasi. tara: Danemarca. Graficul nr. 4 prezinta evolutia globala a presiunii fiscale in Uniunea Europeana in perioada 1990-2005. Interesant in acest grafic este atia realizata intre indicatorul de presiune fiscala al Uniunii Europene pentru toate cele 25 state membre si acelasi indicator pentru primele 15 tari UE. Se observa imediat ca evolutia indicatorului EU 15 este in general superioara ca valoare mediei EU25. Explicatia este simpla, presiunea fiscala a primelor state comunitare este constant mai ridicata decat a ultimelor tari aderate. Media EU15 inregistreaza un minim de 39,5% in anul 1990 dupa care cunoaste o evolutie ascendenta, atingand punctul de maxim in anii 1999 si 2000 de 42%, scade apoi pana la 40,5% in anul 2002, iar in 2005 se regaseste aproximativ aceeasi valoare 40,9%. Media EU25 porneste in graficul realizat de la acelasi punct de minim de 39.5%, atinge maximul in anul 1999 (de 41.8%) dupa care scade constant cativa ani, in anul 2005 fiind de 40.6%In continuare, folosind datele prezentate in cadrul Tabelului nr. 1 sunt realizate 25 de grafice pentru fiecare tara membra a UE, pentru acelasi interval de timp - 16 ani - intre 1990-2005, evidentiind evolutia presiunii fiscale in fiecare din aceste tari. Astfel, graficul nr. 5 arata o evolutie constant ascendenta a acestui indicator in Belgia. Minimul este chiar in punctul de plecare al graficului - anul 1990 cu 43.2% - iar maximul de 48,1% este atins in punctul final reprezentat de anul 2003. Belgia este o tara cu o presiune fiscala ridicata situata constant peste media comunitara. De altfel, ea este depasita doar de trei tari UE: Finlanda, Danemarca si Suedia. Se observa ca Belgia este pentru tot intervalul supus analizei deasupra mediei UE25 de doar 40,6%. Chiar si minimul indicatorului de presiune fiscala a Belgiei depaseste aceasta valoare. Urmatoarea tara supusa analizei este Franta. Indicatorul fiscalitatii franceze este redat in evolutie in cadrul graficului nr. 6. Realizand media valorilor pentru perioada studiata - 1990-2005 - se obtine cifra de 44,3 procente care asigura Frantei locul 5 intre statele membre pentru o presiune fiscala inalta. Evolutia presiunii fiscale arata aceeasi tendinta ascendenta intalnita in mai toate statele Comunitatii Europene. Minimul Frantei este realizat in anul 1990 cu 43%, dar maximul se atinge in anul 1999 - 45,7% - dupa care presiunea fiscala scade usor in urmatorii ani, dar isi reia tendinta crescatoare in anul 20C3 cand se atinge acelasi maxim de 45,7%. Situata constant peste 40 de procente, fiscalitatea franceza este fara indoiala una impovoratoare. Graficul nr. 7 reda evolutia presiunii fiscale in Germania in perioada 1990-2005. Ponderea niturilor fiscale in PIB-ul german inregistreaza aceeasi tendinta ascendenta ca toata Comunitatea Europeana. Daca in anul I990, valoarea indicatorului era de 35,7%, ea atinge in anui 2000 42,5%, ea scade in anii urmatori, astfel in anul 2001 la 40,8%, in anul 2002 la 40,2%, inregistreaza apoi din nou o crestere in anul 2003 fiind de 41,7%, dar scade apoi si inregistreaza doar 34,7% in anul 2005. Important de subliniat este ca Germania prezinta o medie a presiunii fiscale care aproape coincide cu media celor 25 state membre UE (39,5% fata de 40,6%). Italia inregistreaza perioade de majorare a presiunii fiscale si perioade de reducere a acestui indicator, asa cum reiese din graficul nr. 8. Astfel, intre anii 1990-l993, presiunea fiscala din Italia a crescut de la 38,9% la 43,4%. Urmeaza apoi o scaderea a fiscalitatii din acesta tara, in anul 1995 fiind de 41,2%, dupa care se majoreaza pana la un maxim de 44,7%, apoi din nou presiunea fiscala italiana se reduce pana in 2002, cand a fost de 41,7%. Anul 2003 determina o alta crestere a presiunii fiscale pana la 43,2%, iar anul 2005 prezinta o valoare de 41,0%. Media fiscalitatii din anii 1990-2005 de 42.0% ii confera Italiei locul 7 in randul tarilor cu presiune fiscala ridicata, fiind mai mare decat media EU25 de 40,6%. Continuand analiza noastra, se observa ca Luxemburgul prezinta o evolutie sinuoasa a indicatorului fiscalitatii globale din aceasta tara. Graficul nr. 9 nr arata o evolutie diferita de cele anterioare. Daca pana acum punctul de minim coincidea cu punctul de plecare al traiectoriei presiunii fiscale, la Luxemburg situatia este alta: punctul inferior al marimii indicatorului studiat se atinge in anul 1992, cand este de 39,1%. Ca si Italia, presiunea fiscala cunoaste in Luxemburg perioade de crestere, alternate cu altele de reducere. Astfel, din anul 1990 pana in anul 1992, indicatorului prezinta o evolutie descrescatoare de la 40,8% la 39,1% , urmeaza o ascensiune pana in anul 1996, cand atinge valoarea de 42,4%, apoi din nou o scadere pana in anul 2001, respectiv pana la marimea de 40,7%, dupa care se manifesta o evolutie crescatoare , in anul 2003 inregistrand valoarea de 42,3%, scade apoi in anul 2004 la 40,1% si apoi din nou se inalta usor, pentru ca in anul 2005 sa atinga 42,4%. Olanda: Graficul nr. 10 surprinde o evolutie diametral opusa de toate cele prezentate in reprezentarile anterioare. Olanda prezinta o tendinta descrescatoare a presiunii fiscale in intervalul 1991-2005. Punctul minim este aici anul 2004 cand coboara sub 38 de procente, fata de maximul reprezentat de anul 1991 care era de 45,3%. Se observa asadar o reducere cu peste cinci procente a indicatorului porii fiscale globale olandeze. Cu o medie a fiscalitatii de 41,4%, Olanda este relativ apropiata de media UE25 pentru perioada de 14 ani supusa cercetarii. Danemarca reia dinamica clasica a presiunii fiscale din statele comunitare. Evolutia indicatorului fiscalitatii din aceasta tara (conform graficului nr. 10) urmeaza aceeasi tendinta ascendenta - minimul este redat in anul 1991 (46,9%), iar maximul in anul 1999 este de peste 50 procente (51,5%). Totusi, dupa 1999, se sesizeaza o evolutie in sens descrescator a presiunii fiscale daneze. Anii 2000-2005 pozitioneaza constant Danemarca intre axa de 49% si axa de 50%. Cu o medie de 49,2%, Danemarca ocupa locul 2 in randul tarilor cu presiune fiscala ridicata din Uniunea Europeana, ea fiind depasita doar de Suedia. Peste 8(opt) procente despart Danemarca de media comunitara din intervalul 1990-2005. Irlanda este o tara cu o fiscalitate redusa, media intervalului 1990-2005 de 32,4% conferind acestei tari locul 4 (patru) in randul tarilor UE cu o presiune fiscala scazuta. Evolutia indicatorului ce masoara povara fiscala din aceasta tara este pozitionata in jurul axei de 30 de procente, conform graficului nr. 12, fiind in general descrescatoare. Punctul minim este redat in anul 2002, cand marimea indicatorului coboara pana la 28,6%. Maximul graficului este reprezentat in anul 1994 cand depasete cu putin 35 de procente. Este interesant de subliniat la acesta tara, situata in primele 15 tari EU, cat de redusa este presiunea fiscala aici, intregul grafic este cuprins intre 28 si 36 procente, situatie nemintalnita pana la acest moment tara anterioara de exemplu - Danemarca - isi pozitiona reprezentarea grafica a fiscalitatii saie globale pentru intervalul 2000-2005 intre Evolutia presiunii fiscale surprinsa de graficul nr. 13 este specifica Marii Britanii pentru perioada 1990-2005. Neinregistrand o traiectorie constanta, indicatorul fiscalitatii engleze coboara in intervalul 1990-l993 de la 36,8% pana la 33,1% (acesta fiind minimul graficului), dupa care urca pana in anul 2000 cand atinge maximul valoric de 37,5%, dupa care coboara din nou pana in anul 2002 la 35,8%, dar 2003 marcheaza din nou o usoara majorare (37,1%). Anul 2005 aduce un indicator de o valaoare apropiata de 37%. in ordonarea crescatoare dupa indicatorul presiunii fiscale a tarilor membre in UE, Marea Britanie ocupa locul 10, fiind asadar undeva la mijlocul acestei liste. De altfel, cu o medie de 35,9% se apreciaza ca fiscalitatea briatnica este una redusa, fiind situata sub media tarilor comunitare pentru perioada de peste un deceniu, luata ca baza de analiza. Grecia este o tara cu o presiune fiscala situata sub media comunitara. Totusi tendinta indicatorului fiscalitatii elene a fost una constant crescatoare, acesta evoluand intre un minim de 29,3% in anul 1990 inspre un maxim de 38,8% atins in anul 2000. Anul 2005 inregistreaza o valoare de 35,0%. Toata aceasta evolutie este prezentata in graficul nr. 14. Similara ca reprezentare cu Grecia este si Portugalia (graficul nr. 15): se observa aici aceeasi evolutie crescatoare si chiar aceeasi fiscalitate redusa (sub media EU25). Portugalia evolueaza, ca presiune fiscala, intre un minim de 29,2% in anul 1990 si un maxim de 38,1% in anul 2003, dar apoi scade usor in anul 2005 fiind de doar 35%. Spania prezinta o medie a presiunii fiscale intre anii 1990-2005 de doar 34,6%. De apreciat asadar ca aceasta tara inregistreaza o povara fiscala redusa in atie cu alte tari comunitare, fiind cu 6(sase) procente mai mica decat media UE25 pentru acelasi interval de timp. Fiscalitatea in Spania a cunoscut aceeasi tendinta ascendenta, plecand la un minim de 33,2% in anul 1990 inspre un maxim de 36,5% in anul 2003 (a se dea graficul nr. 16).In realizarea graficului nr. 17 care reda evolutia presiunii fiscale din Austria chiar din scala utilizata concluzionez ca aici fiscalitatea este una extrem de impovaratoar, ea fiind cuprinsa intre 40 si 46 procente. Media intervalului 1990-2005 a presiunii fiscale din aceasta tara este de 43,2%, ceea ce inseamna locul 6(sase) in randul statelor cu fiscalitate ridicata. Evolutia in timp a indicatorului supus analizei prezinta ascensiunea acestuia intre un minim de 40,4% in anul 1990 inspre un maxim de 45,3% in anul 2001. Locul 3 in randul statelor UE cu presiune fiscala inalta pozitioneaza, fara nici un fel de indoiala. Finlanda drept o tara cu o fiscalitate ridicata. Graficul nr. 18 prezinta o evolutie sinuoasa a presiunii fiscale finlandeze in perioada 1990-2005, dar constant situata peste media comunitara. Maximul graficului de 48% este reprezentat de anul 2000, iar minimul este de specific anului 2004 de doar 44,3%. Suedia, cea de-a cincisprezecea tara membra a Comunitatii Europene care este supusa analizei presiunii fiscale, este prezentata in graficul nr. 19. Suedia inregistreaza cea mai mare fiscalitate din intreaga Uniune Europeana, media anilor 1990-2005 fiind de 51,4%. Suedia este de altfel singura tara UE care depaseste 50 de procente in aceasta medie, fiind cu peste 10% mai mare decat mediana comunitara. in reprezentarea indicatorului fiscalitatii suedeze, scala de reprezentare a graficului a fost selectata intre un nimim de 48% la un maxim de 54%, acest rationament fiind lesne de inteles - minimul graficului este reprezentat de anul 1993 cu 48,3%, iar maximul de anul 2000 cu 53,9%. Si in anul 2005 presiunea fiscala din aceasta tara este tot cea mai ridicata din intregul spatiu comunitar, dar ea totusi este una mai scazuta ativ cu alti ani (precum 1990, 1996, 1997, I998, 1999, 2000, 2001, 2002 si 2003) fiind de 51,1%. Se observa de asemenea ca fiscalitatea din aceasta tara este una constant ridicata, dar ca evolutie nu este una constanta, ea variind puternic de la un an la altul, creste, apoi scade, ca din nou apoi sa creasca. Cipru este prima tara din randul noilor membre ale Comunitatii Europene care este analizata din perspectiva fiscalitatii sale. Graficul nr. 20 prezinta evolutia indicatorului presiunii fiscale cipriote pentru intervalul 1998-2005. Constant crescator, acest indicator se realizeaza intre un minim de 29,2% in anul 1998 inspre un maxim de 42,3% in anul 2005. La fel ca celelate noi tari UE, Cipru inregistreaza o presiune fiscala scazuta, media intervalului mentionat anterior fiind de 30,9%, evident mult sub media EU25 de 40,6%. Acesta valoare pozitioneaza Cipru pe locul 3 ca tara cu presiune fiscala redusa. Presiunea fiscala din Estonia este prezentata in graficul nr. 21 care cuprinde practic doar valori descrescatoare: a!e anului 2002 de 35,2%, ale anului 2003 de 33,4%, ale anului 2004 de 32,6 si ale anului 2005 de 32.5%. Se observa ca Estonia are o presiune fiscala redusa ca valoare, media fiind de 34.0%. Letonia prezinta de asemenea o fiscalitate redusa si in plus cu o tendinta descrescatoare. Graficul nr. 22 arata ca maximul indicatorului analizat este de 37,3% in anul 1998, iar punctul de minim este in anul 2004 cand valoarea presiunii fiscale din aceasta tara era de doar 28,6%. Media intervalului 1995-2005 pentru fiscalitatea letoniana este de 33,6%.In ordonarea crescatoare a valorilor mediei multianule a presiunii fiscale din statele membre, Lituania, cu o valoare de 29,8% ocupa pozitia nr.l. Asadar cu o fiscalitate extrem de redusa (cea mai redusa din intreaga Comunitate Europeana), Lituania are in reprezentarea grafica a presiunii fiscale pe perioada 1995-2005 forma unui clopot: de la un minim de 28,1% in anul 1996, indicatorul fiscalitatii acestei tari creste pana atinge maximul de 32,4% in anul 1999, dupa care scade din nou pana in anul 2004 cand inregistreaza valoarea de 28,4%. Un nou punct de maxim se atinge in anul 2005 cu valoarea de 33,1% (graficul nr. 23). Malta, tara cu o presiune fiscala multianuala extrem de scazuta in atie cu celelalte state din Uniunea Europeana, de doar 30,4%, inregistreaza in ultimii ani o evolutie ascendenta. De aceea anul 2005 plasea7.a aceasta tara relativ la mijlocul acestui clasament -locul 10. incepand cu anul 1998 ( graficul nr. 24), cand presiunea fiscala malteza era de 26,8%, fiecare an aduce o majorare a valorii acestui indicator: anul 1999 - 27,4%, anul 2000 - 29,1%, anul 2001 - 30,4%, anul 2002 - 31,3%, anul 2003 - 34,2%, anul 2004 -35,1% si anul 2005 - 38,5%. Situata intre 33 si 43 procente, ponderea niturilor fiscale din Polonia in PIB, prezinta in perioada 1991-2005 o evolutie oscilanta, asa cum reiese din graficul nr. 25. Polonia cu o presiune fiscala medie de 37,9% este situata chiar la mijlocul clasamentului statelor membre (locul 13) din perspectiva fiscalitatii pentru intervalul de ani: 1990-2005. aceasta valoare este insa mai mica decat media EU25 de 40,6%. Evolutiv indicatorul fiscalitatii poloneze nu prezinta o traiectorie constanta, fiind pe intervale de timp crescator sau dimpotriva decrescator. Punctul de minim al graficului se atinge in anul 2004 cu 32,9%, iar maximul in anul 1993 cu 42,4%. intrucat datele cele mai actuale sunt si cele mai preioase, mentionez ca in anul 2005, marimea presiunii fiscale din Polonia a fost de 40,8%. Evolutia presiunii fiscale din Cehia in perioada 1993-2005 este creionata in graficul nr. 26 situata intre un maxim de cea 43 procente in anul 1993 si un minim de cea 34 procente in anul 2001, Cehia prezinta pentru intervalul mentionat 1993-2001 o tendinta de reducere a porii fiscale. Intrarea in Uniunea Europeana a insemnat pentru acest stat si o majorare a fiscalitatii, deoarece ultimii anii 2002 -2005 aduc o crestere de valoare a indicatorului presiunii fiscale (35,4% si 40,6%). Fiscalitatea din Slovacia este, pentru perioada 1995-2005, intr-o continua si constanta evolutie descendenta; asa cum se poate observa din graficul nr. 27. Plecand de la 41,5% in anul 1995, presiunea fiscala scade pana la 29,4% in anul 2005. Totusi media acestor ani, de 35% confera o pozitie conforila Slovaciei - locul 10 in lista ordonata crescator a valorilor fiscalitatilor statelor UE. Asadar este aproximativ la mijlocul acestui clasament. Graficul nr. 28 prezinta evolutia fiscalitatii din Slonia pentru perioada 1995-2005. Media presiunii fiscale slone in intervalul mentionat este de 40,1%, adica o valoare extrem de apropiata de mediana comunitara care are valoarea de 40,6%. Anul 2005 prezinta in Slonia o marime de 40,1% a presiunii fiscale. Ungaria, cea de-a 25- a tara UE din analiza noastra, prezinta o presiune fiscala medie in intervalul 1991-2005 de 41%. (iraficul nr. 29 ne prezinta o evolutie puternic descendenta a presiunii fiscale ungare din anul 1993 (46,5%) pana in anul 2005 (37,1%). Din cele prezentate anterior, extragemuneie concluzii imediate, pentru intervalul de timp supus analizei noastre: 1990-2005, tara cu presiunea fiscala cea mai ridicata este Suedia, in timp ce la poiul opus este pozitionata Lituania. Tarile cu chime in Uniunea Europeana prezinta presiunile fiscale cele mai inalte, in timp ce ultimele aderate inregistreaza fiscalitati reduse. Totusi suntem departe de a trage o concluzie imediata: ca migrarea indivizilor si a societatilor va fi, strict pe moti fiscale, inspre aceste ultimele noi tari UE. Argumentele sunt desigur mult mai complexe, iar argumentul fiscal este unul important, dar nu singurul si nu cel hotarator. Un model de fiscalitate recomandat ar putea fi, pe baza argumentului porii fiscale globale, Germania care se claseaza constant aproape de mediana statelor Uniunii Europene. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
