G.A.T.T. (Acord General pentru Tarife si Comert), intelegere multilaterala interguvernamentala si in-sitnatie oare organizeaza reuniuni regulate cu caracter comercial, ale delegatiilor tarilor semnatare. intelegerea a fost incheiata la 30 oc-tombie 1947 la Geneva, de catre 23 de state si a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1948. Sediul sau este la Geneva. Obiectivele G.A.T.T. sint : diminuarea progresiva a ta-riferilor vamale, acordarea reciproca a clauzei natiunii celei mai favorizate(v), adica introducerea principiului nediscriminarii in relatiile economice dintre tari ; interzicerea, in principiu, a restrictiilor cantitative si a altor obstacole netarifare, admitind totusi unele derogari ; folosirea consultarilor ca
metoda de evitare a prejudiciilor membrilor in materie de comert etc. Deciziile se adopta prin consens general sau prin vot, atunci cind nu se intruneste asentimentul general sau cind cineva cere. Fiecare tara membra are un vot. G.A.T.T. are urmatoarea structura organizatorica : Sesiunea partilor contractante, Comitetele specializate pe probleme si Secretariatul. Romania, intr-o forma sau alta, a participat la unele activitati G.A.T.T. din anul 1957, devenind membra cu drepturi depline din anul 1971. In decursul activitatii G.A.T.T. a avut unele realizari pe linia liberalizarii comertului mondial, ca urmare a celor sase runde de negocieri tarifare, dintre care ultima, Runda Kennedy (1963-l967), a fost cea mai reprezentativa. In ansamblu insa, negocierile din cadrul G.A.T.T. au favorizat tarile capitaliste dezvoltate. Avantajele obtinute de tarile in curs de dezvoltare nu au reprezentat decit un rezultat auxiliar al negocierilor axate pe produsele care prezentau interes pentru tarile industrializate. G.A.T.T. a fost conceput, in teorie si practica, sa serveasca desfasurarea comertului international, in primul rind, in interesul tarilor capitaliste dezvoltate. El cuprindea o serie de vicii, atit prin constituire cit si prin mecanismele si reglementarile sale. Astfel, principiul nediscriminarii introduce doar formal, sanse egale pentru toate tarile ; in practica el se traduce printr-o discriminare a tarilor mai putin dezvoltate, care nu pot profita de tratamentul egal, ca urmare a puterii scazute de competitivitate. De asemenea, negocierile au fost influentate de tarile dezvoltate, ceea ce a condus la proliferarea barierelor netarifare si restrictiilor artificiale in comertul international, a permis tarilor dezvoltate sa aplice in practica masuri care favorizeaza comertul lor exterior si anuleaza sau ingusteaza avantajele oferite tarilor in curs de dezvoltare. De aceea, in prezent se impune crearea unui nou sistem de relatii comerciale internationale. Un rol important, in acest sens, il au actualele negocieri comerciale multilaterale din cadrul G.A.T.T., la care participa 120 de tari, ale caror principii au fost inscrise in Declaratia de la Tokyo, adoptata in unanimitate de 102 tari la 12-l4 septembrie 1973. Aceste principii au drept scop sa creeze un sistem comercial mai deschis si sa contracareze tendintele de a impune restrictii in comertul international. Negocierile vor trebui insa sa nu reduca sau sa anuleze actualul sistem generalizat de preferinte(v), ci sa-l dezvolta si sa-l perfectioneze, pina cind tarile in curs de dezvoltare vor reusi sa atinga un nivel de dezvoltare corespunzator. Tratamentul preferential generalizat, nereciproc si nediscriminatoriu, constituie un obiectimajor al instaurarii noii ordini economice internationale.
|
