SELECTIE, operatie de extragere (alegere) a unor unitati (elemente sau indivizi) dintr-o colectivitate generala dupa principii si procedee bine silite, in scopul de a fi cuprinse intr-o cercetare selectiva. Aceasta operatie este denumita cel mai frecnt esantionare. In practica esantionarii s-au afirmat doua principii de baza : cel al alegerii rationale, adica gindite aplicat in cazurile in care este
foarte bine cunoscuta colectivitatea totala, si cel al alegerii aleatoare, aplicat in cazurile in care nu se cunoaste structura colectivitatii generale sub aspectul caracteristicii avute in studiu. Exista o multitudine de procedee de esantionare. Alegerea lor este in functie de natura colectivittii, de scopul cercetarii, de gradul de re-prezentativitate si precizie urmarit, de cheltuielile anterioare etc. Dupa numarul unitatilor extrase deodata deosebim r esantionare individuala, care consta in extragerea pe rind a unei singure unitati din colectivitatea generala negrupata ; tipica, care consta din extragerea pe rind a unei caracteristici din colectivitatea generala grupata, si de serie, in care se extrag deodata mai multe unitati (serii) din colectivitatea generala negrupata. Dupa modul de extragere a unitatilor se poate vorbi de esantionare : aleatoare : adica intimpla-toare, repetata (cu intoarcere) sau nerepetata (fara intoarcere), in care, teoretic, fiecare element al populatiei are sansa egala de a face parte din esantion ; pe cote de instigatie, in cadrul carora elementele pot fi alese probabilistic sau nu ; proportionala (stratificata) reprezentind ponderea grupurilor tipice, in cadrul carora alegerea poate fi aleatoare sau nu ; in trepte ; in mai multe faze ; fixa (longitudinala sau panel) ; zonala adica pe zone etc. De asemenea, procedeele aratate la primul criteriu de grupare pot fi combinate cu cele aratate dupa al doilea criteriu. Aceasta este cazul cel mai des utilizat in practica. In esenta metoda selectiei consta in urmatoarele : fiind data o colectivitate finita sau infinita pentru care se studiaza o anumita caracteristica (variabila aleatoare) X (exemplu diferite aspecte ale cererii) si variabilele x,, x2,. .. X- ale caracteristicii studiate, observate sau masurate pentru n unitati extrase din colectivitatea generala data printr-un procedeu de esantionare bine determinat, sa se determine sau sa se caracterizeze cu ajutorul variabilelor Xi, x2 . ,x n proprietatile variabilei X (functie de repartitie, momente, valori sau trasaturi tipice etc). Deci pe baza inregistrarii si studierii caracteristicilor silite in programul observarii unei parti din colectivitatea generala, se trag concluzii asupra intregii colectivitati. Aceasta metoda, fata de procedeul inregistrarii totale, prezinta o serie de avantaje : este mai economica si mai operativa ; erorile de inregistrare sint mai putin numeroase ; poate lua in consideratie mai multe caracteristici : constituie, in unele cazuri, unica metoda de cunoastere posibila. Dar, pentru ca concluziile asupra colectivitatii generale sa fie justificate este necesar ca selectia folosita sa fie reprezentativa. Aceasta insusire a selectiei de a reproduce in mod fidel, caracteristicile esentiale ale colectivitatii totale se va realiza, daca se intrunesc urmatoarele elemente : unitatile din care se compun sa fie alese la intimplare, adica fiecare unitate a colectivitatii generale sa aiba aceeasi posibilitate (sansa) de a intra in componenta ei ; structura ei sa fie cit mai aproape de structura colectivitatii generale ; volumul (talia sau marimea) selectiei, silit dupa reguli statistice determinate, sa fie suficient de mari, pentru ca rezultatele obtinute sa fie sile si sa se abata cit mai putin de la valorile si caracteristicile reale. Metoda cercetarii selecti presupune, in afara de etapa alegerii selectiei in asa fel incit sa raspunda cerintelor de re-prezentativitate, si alte etape; prelucrarea rezultatelor selectiei, determinarea erorilor de inregistrare si de reprezentativitate, estimarea, cu ajutorul selectie, a parametrilor necunoscuti ai variabilei X, a carei functie de repartitie teoretica are o forma matematica cunoscuta, silirea intervalelor de incredere ale acestor estimatii ; precum si rificarea (testarea) sta-tistico-matematica a ipotezelor. Justificarea folosirii selectiei sta in legea numerelor mari, iar baza sa teoretica 6 constituie teoria probabilitatilor. Teoria selectiei ofera metode statistico-matematice corespunzatoare pentru realizarea tuturor etapelor cercetarii selecti.
|
