SISTEMUL DE PROTECTIE SOCIALA IN ROMANIA

Asistenta sociala, componenta a sistemului national de protectie sociala, reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, comunitatea locala si societatea civila intervin pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluziunea sociala a persoanei, familiei, grupurilor sau comunitatilor.

Asistenta sociala cuprinde prestatiile si serviciile sociale acordate in vederea dezvoltarii capacitatilor individuale sau colective pentru asigurarea nevoilor sociale, cresterea calitatii vietii si promovarea unei societatii incluzive si coezive.

Tranzitia in Romania a fost mult mai dificila decat in alte state ex-socialiste central-europene. Renuntarea brusca dupa decembrie 1989 la sistemul de comanda a condus intr-o prima etapa la adancirea efectelor perturbatoare ale dezechilibrelor structurale, exacerbate de insuficienta pregatire a clasei politice managerilor si in general a populatiei pentru a actiona in conditiile democratiei si a mecanismelor de piata.

Din anul 2000 s-a trecut la elaborarea unei legi-cadru a asistentei sociale, act normativ ce a fost definitivat prin adoptarea Legii nr. 705/2001 privind Sistemul National de Asistenta Sociala. Astfel, s-a constituit la nivelul consiliilor judetene si locale servicii publice de asistenta sociala integrate care sa acopere toate tipurile de nevoi sociale, conform H.G. nr. 90/2003 pentru aprobarea Regulamentului cadru de organizare si functionare a serviciului public de asistenta sociala.

Incepand cu anul 2000 in Romania a inceput sa se dezvolte o multitudine de programe de protectie si asistenta sociala. Transferurile banesti detin cea mai mare pondere din totalul fondurilor destinate protectiei sociale (97%). Programele de protectie sociala sub forma de transferuri banesti pot fi grupate in trei mari categorii:

- asigurari sociale;

- alocatii familiale;

- prestatii de asistenta sociala.

Dintre acestea, asigurarile sociale reprezinta cea mai importanta componenta din totalul transferurilor banesti.

Evolutia sistemului de protectie sociala s-a dezvoltat sub impactul unor factori contradictorii, care au impiedicat imprimarea unei directii clare. Presiunile unor crize punctuale, ale unor competitii institutionale, ale unei atitudini nu de putine ori ambigue din partea colectivitatilor locale si uneori chiar a actorilor politici, lipsa unei strategii clare in domeniu, au generat masuri si actiuni din banii publici cu prea putine efecte pozitive in categoriile sociale vizate.

In conditiile actuale, asistenta sociala, complementar cu activitatea practica, va fi inevitabil tentata sa incerce sa influenteze activ optiunile majore ale politicilor sociale pentru imaginea unor programe speciale de suport si asistenta a persoanelor aflate in situatii de risc social.

Principii generale - sistemul de asistenta sociala

In vederea garantarii accesului egal la drepturile prevazute de legislatia in vigoare, sistemul de asistenta sociala se intemeiaza pe urmatoarele principii generale:

a)     universalitatea potrivit caruia fiecare persoana are dreptul la a 222h74c sistenta sociala, in conditiile prevazute de lege;

b)    respectarea demnitatii umane, potrivit caruia fiecarei persoane ii este garantata dezvoltarea libera si deplina a personalitatii;

c)     solidaritatea sociala, potrivit caruia comunitatea participa la sprijinirea persoanelor care nu isi pot asigura nevoile sociale, pentru mentinerea si intarirea coeziunii sociale;

d)    parteneriatul potrivit caruia autoritatile administratiei publice locale si centrale, institutiile de drept public si privat, structurile asociative, precum si institutiile de cult recunoscute de lege coopereaza in vederea acordarii serviciilor sociale;

e)     subsidiaritatea potrivit caruia comunitatea locala sau asociativa si,

f)      complementar, statul intervine in situatia in care persoana sau familia nu-si poate asigura integral nevoile sociale;

g)     participarea beneficiarilor, potrivit caruia beneficiarii masurilor si actiunilor de asistenta sociala contribuie activ la procesul de acordare a acestora;

h)     transparenta potrivit caruia se asigura cresterea gradului de responsabilitate a administratiei fata de cetatean, precum si stimularea participarii active a beneficiarilor la procesul de luare a deciziilor.

i)       nediscriminarea, potrivit caruia accesul la drepturile de asistenta sociala se realizeaza fara restrictie sau preferinta fata de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex sau orientare sexuala, varsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa, infectare HIV ori apartenenta la o categorie defavorizata, precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

Principalele concepte utilizate

Termenii si expresiile de mai jos se definesc dupa cum urmeaza:

a)     procesul de incluziune sociala reprezinta un set de masuri si actiuni multidimensionale din domeniile protectiei sociale, ocuparii fortei de munca, locuirii, educatiei, sanatatii, informarii - comunicarii, mobilitatii, securitatii, justitiei si culturii, destinate combaterii excluziunii sociale.

b)    nevoia sociala reprezinta ansamblul de cerinte indispensabile fiecarei persoane pentru asigurarea conditiilor de viata in vederea integrarii sociale;

c)     prestatiile sociale sunt masuri de redistributie financiara acordate persoanelor sau familiilor in functie de nevoile si dupa caz, veniturile acestora;

d)    serviciile sociale reprezinta ansamblul complex de masuri si actiuni realizate pentru a raspunde nevoilor sociale ale persoanelor, familiilor, grupurilor sau comunitatilor in vederea prevenirii si depasirii unor situatii de dificultate, vulnerabilitate sau dependenta pentru cresterea calitatii vietii si promovarea coeziunii sociale;

e)     furnizorii de servicii sociale sunt persoane fizice sau juridice, de drept public sau privat, care acorda servicii sociale in conditiile prevazute de lege;

f)      acreditarea reprezinta procesul prin care furnizorul demonstreaza propria capacitate functionala, organizationala si administrativa in acordarea serviciilor sociale, sub conditia respectarii standardelor de calitate in vigoare, iar. statul recunoaste dreptului acestuia de a acorda servicii sociale;

g)     standardele generale si specifice de calitate reprezinta ansamblul de norme in baza carora este evaluata si monitorizata activitatea furnizorilor si calitatea serviciilor sociale acordate.

h)     ancheta sociala este o metoda de investigatie intemeiata pe diferite tehnici de culegere si de prelucrare a informatiei in scopul analizei situatiei sociale si economice a persoanelor, familiilor, grupurilor sau comunitatilor, avand rol de diagnostic social;

i)       managementul de caz este o metoda de coordonare a interventiei, printr-o implicare multidisciplinara si, dupa caz, interinstitutionala, in scopul eficientizarii activitatii si cresterii calitatii serviciilor sociale.

3. Dreptul de a primi asistenta sociala in situatii de necesitate este un drept universal al tuturor membrilor colectivitatii

Serviciile de asistenta sociala nu sunt destinate numai celor saraci, si cei care au un standard satisfacator de viata pot avea de infruntat situatii de dificultate pe care nu le pot solutiona cu mijloacele si capacitatile disponibile.

Dreptul la masurile de asistenta sociala este garantat in conditiile legii pentru toti cetatenii romani cu domiciliul in Romania fara nici un fel de discriminare.

Cetatenii altor state, apatrizii si refugiatii, care au domiciliul sau resedinta in Romania, au dreptul la masuri de asistenta sociala, in conditiile legislatiei romane si a acordurilor ratificate de Romania cu alte state.

Toti cetatenii au dreptul de a fi informati asupra continutului si modalitatilor de acordare a masurilor si actiunilor de asistenta sociala.

 Dreptul la asistenta sociala se acorda la cerere sau din oficiu, dupa caz, in conformitate cu prevederile legii.

4. Asistenta sociala are un caracter profesional

Spre deosebire de sprijinul interprofesional si caritabil traditional, asistenta sociala moderna reprezinta o profesie inalt calificata care absoarbe cunostinte specializate din toate stiintele social-umane: sociologie, psihologie sociala,  psihologie, psihoterapie, medicina, economie, stiinte juridice etc. Ea presupune in acelasi timp deprinderi, abilitati practice (indemanare de a comunica si a lucra cu persoane si grupuri in dificultate) si, nu in ultimul rand, un set de valori, principii, norme, reguli morale care compun codul deontologic al profesiei. Codul deontologic asigura in mod special respectarea drepturilor omului, excluzand orice discriminare de etnie, sex, religie sau varsta.

5. Optiune fundamental umanista

Profesia de asistent social, prin specificul sau, implica o filozofie proprie, centrata umanist. Persoana umana reprezinta valoarea suprema a actului de asistenta sociala, orice manipulare fiind principal exclusa, chiar daca ea s-ar face in numele vreunui interes colectiv.

6. Baza organizarii serviciilor de asistenta sociala este comunitatea locala

Coordonarea si indrumarea la nivel national are de regula un profil politic general si de suport tehnic-profesional. Responsabilitatile si deciziile de organizare sunt ale comunitatilor locale.

7. Strategii de dezvoltare a sistemului serviciilor sociale

Serviciile dezvoltate pana acum in cadrul sistemului public sunt mai degraba embrionare si cu un grad de profesionalism scazut. Obiectivul actual este deci de a proiecta practic de la zero un intreg sistem national. Va fi necesara o perioada de probabil, 8-10 ani pana cand aceste servicii vor ajunge la deplina lor maturitate. Este vital de aceea a se adopta cat mai rapid cu putinta o strategie de dezvoltare.

Exista patru principii fundamentale pentru constructia sistemului serviciilor de asistenta sociala:

a) Servicii inalt profesionalizate - utilizeaza specialisti cu inalta calificare (asistenti sociali), dobandite prin forme de pregatire inalt elaborate, de regula la nivel universitar. Asistentii sociali sunt deosebiti de voluntarii care actioneaza in organizatiile nonguvernamentale. Serviciile inalt profesionalizate au o alta logica decat serviciile profesional medii, inalt standardizate si usor de difuzat/asimilat.

b) Servicii deschise la revederea procedurilor si la incorporarea noilor proceduri si cunostinte - ca orice profesiune cu un grad ridicat de incorporare a cunostintelor stiintifice, asistenta sociala se afla intr-un proces rapid de dezvoltare. Ea presupune deschiderea la perfectionare/schimbare rapida si capacitatea de asimilare de noi tehnici. Disponibilitatea la perfectionarea profesionala este conditionata de tipul de pregatire initiala: o profesie cu o baza stiintifica solida si cu capacitate de reflectie critica si de autodezvoltare, constand din noi cunostinte si tehnici, de formare profesionala continua.

c) International/national/local in dinamica serviciilor sociale - profesia de asistent social trebuie considerata ca o paradigma tehnico-stiintifica mondializata (stoc de cunostinte utilizat, tehnici de tratare a problemelor, sistem de valori), care se transmite continuu in mod special prin canale profesionale, si mai putin prin cele administrative. Este vital deci sa existe, pentru mentinerea standardelor profesionistilor la nivelele dezvoltarii actuale, un mecanism de contact profesional cu experienta mondiala.

d) Combinarea intre prioritati stabilite la nivel national cu prioritati stabilite la nivel local, pe fondul unei mondializari/regionalizari tot mai accentuate a sistemului de valori, a problemelor de solutionat si a prioritatilor - activitatea de asistenta sociala se fundamenteaza pe angajamente juridice, politice si morale atat ale tarii intr-un context mai larg (mondial: conventii O.N.U. de exemplu), regional (reglementarile europene), pe angajamente juridice, politice si morale ale tarii ca un intreg, prin legile si optiunile sale politice, prin sistemul de valori promovat national, cat si pe angajamentele locale si responsabilitatea fata de comunitatea locala.

Programele de protectie sociala se realizeaza prin transferul unor importante resurse financiare pentru populatie, sub forma de :

alocatii familiale;

ajutoare sociale;

pensii si alte drepturi de asigurari sociale;

prestatii pentru someri;

Scopul serviciilor sociale

- protectia familiilor in indeplinirea functiilor ei majore;

- contribuie la ameliorarea conditiilor de viata si intarirea legaturilor familiale;

-reducerea saraciei si a formelor sale extreme.

Obiective

- echilibrul factorilor demografici prin incurajarea natalitatii;

- protectia copiilor si familiilor impotriva saraciei si redistribuirea veniturilor in favoarea familiilor cu copii;

- libera alegere a modelului familial, a responsabilitatilor in cadrul cuplului si a drepturilor in cresterea si educarea copiilor;

- statutul femeii in societate si pe piata muncii, concilierea intre responsabilitatile familiale si cele profesionale.

Caracterul masurilor

- stimulativ - incurajarea comportamentului demografic si a modelului familial;

- limitativ - descurajarea sau limitarea unor comportamente demografice si familiale;

- de reglementare - redirectionarea unor comportamente demografice  si familiale intr-un anumit sens (casatorie, filiatia, infierea, divortul, celibatul).

Prestatiile familiale - reprezinta totalitatea ajutoarelor in bani sau natura, care se acorda in cazul unor riscuri sociale si pot fi:

directe - in bani;

- in natura;

indirecte - subventionarea de catre stat sau colectivitatile locale, a unei parti din costul unor servicii sau produse si prin facilitati fiscale.

Sistemul de prestatii sociale in Romania, are un puternic caracter redistributiv, fiind rezultatul combinarii efectului redistributiv al posibilitatilor banesti, al furnizarii serviciilor de educatie si sanatate, al impozitelor si contributiilor sociale.

Pensiile si alte drepturi de asigurari sociale - prezentarea sistemului public (reglementat de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale )

Sistemele de pensii au drept obiectiv principal, asigurarea unui venit permanent dupa o anumita varsta  (pensia pentru limita de varsta) si protectie in eventualitatea unor situatii deosebite, generatoare de incapacitate temporara, precum: accidente de munca, boli profesionale sau decese in familie (pensie de invaliditate sau de urmas).

Sistemul public se organizeaza si functioneaza avand ca principii de baza:

a) principiul unicitatii, potrivit caruia statul organizeaza si garanteaza sistemul public bazat pe aceleasi norme de drept;

b) principiul egalitatii, care asigura tuturor participantilor la sistemul public, contribuabili si beneficiari, un tratament nediscriminatoriu in ceea ce priveste drepturile si obligatiile prevazute de lege;

c) principiul solidaritatii sociale, conform caruia participantii la sistemul public isi asuma reciproc obligatii si beneficiaza de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea riscurilor sociale prevazute de lege;

d) principiul obligativitatii, potrivit caruia persoanele fizice si juridice au, conform legii, obligatia de a participa la sistemul public, drepturile de asigurari sociale exercitandu-se corelativ cu indeplinirea obligatiilor;

e) principiul contributivitatii, conform caruia fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se pe temeiul contributiilor de asigurari sociale platite;

f) principiul repartitiei, pe baza caruia fondurile realizate se redistribuie pentru plata obligatiilor ce revin sistemului public, conform legii;

g) principiul autonomiei, bazat pe administrarea de sine statatoare a sistemului public, conform legii.

In sistemul public, se acorda urmatoarele categorii de pensii:

    a) pensia pentru limita de varsta

    b) pensia anticipata

    c) pensia anticipata partiala

    d) pensia de invaliditate

    e) pensia de urmas

Calculul pensiilor:

Incepand cu data inscrierii la pensie, cuantumul pensiei se determina prin inmultirea punctajului mediu anual realizat de asigurat in perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie.

Cuantumul pensiei astfel stabilit se majoreaza cu suma corespunzatoare contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate, datorata potrivit legii. CNPAS comunica asiguratului, prin casele teritoriale de pensii, punctajul anual si punctajul cumulat pentru perioada de cotizare.

Valoarea unui punct de pensie se calculeaza in cadrul CNPAS la data intrarii in vigoare a legii bugetului asigurarilor sociale de stat si se actualizeaza in functie de posibilitatile financiare, in cursul executiei bugetare, prin indexare trimestriala cu un procent care sa acopere cu pana la 100% rata inflatiei. Indexarea prevazuta se stabileste prin hotarare a Guvernului.

Stabilirea si plata pensiilor:

Pensia se acorda la cererea persoanei indreptatite, a mandatarului desemnat de aceasta cu procura speciala, a tutorelui sau a curatorului acesteia.

Cererea de pensionare, impreuna cu actele care dovedesc indeplinirea conditiilor prevazute de lege se depun la casa teritoriala de pensii in raza careia se afla domiciliul asiguratului.

Persoanele care au implinit varsta standard de pensionare nu mai pot solicita inscrierea la pensia de invaliditate.

Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisa de casa teritoriala de pensii, in termen de 30 de zile de la data depunerii cererii.

Decizia casei teritoriale de pensii cuprinde temeiurile de fapt si de drept pe baza carora se admite sau se respinge cererea de pensionare. Decizia casei teritoriale de pensii se comunica in scris persoanei care a solicitat pensionarea, in termen de 5 zile de la data emiterii.

Plata pensiei se face lunar.

Pensia se plateste personal titularului, mandatarului desemnat de acesta prin procura speciala sau reprezentantului legal al acestuia.

Modalitatile de plata a pensiilor se stabilesc prin regulament al CNPAS.

Pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala, indiferent de nivelul veniturilor respective, urmatoarele categorii de persoane:

    a) copiii urmasi orfani de ambii parinti, pe perioada scolarizarii;

    b) nevazatorii;

    c) pensionarii pentru limita de varsta.

    d) pensionarii de invaliditate de gradul III.

Beneficiarii pensiei de urmas pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala, daca veniturile brute lunare realizate nu depasesc o patrime din salariul mediu brut lunar pe tara.

Pensia pentru limita de varsta:

Pensia pentru limita de varsta se acorda asiguratilor care indeplinesc, cumulativ, la data pensionarii, conditiile privind varsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare realizat in sistemul public. Varsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei si 65 de ani pentru barbati. Atingerea varstei standard de pensionare se va realiza in termen de 13 ani de la data intrarii in vigoare a legii, prin cresterea varstelor de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani pentru femei si de la 62 de ani pentru barbati.

Stagiul minim de cotizare atat pentru femei, cat si pentru barbati este de 15 ani. Cresterea stagiului minim de cotizare de la 10 ani la 15 ani se va realiza in termen de 13 ani de la data intrarii in vigoare a legii. Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei si de 35 de ani pentru barbati. Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza in termen de 13 ani de la data intrarii in vigoare a legii, prin cresterea acestuia, pornindu-se de la 25 de ani pentru femei si de la 30 de ani pentru barbati.

Femeile care au realizat stagiul complet de cotizare si care au nascut cel putin 3 copii si i-au crescut pana la varsta de 10 ani beneficiaza de reducerea varstei standard de pensionare dupa cum urmeaza:

    a) cu un an - pentru 3 copii;

    b) cu doi ani - pentru 4 sau mai multi copii.

Reducerea varstei nu poate fi cumulata cu o alta reducere prevazuta de lege. Varsta de pensionare astfel redusa nu poate fi mai mica de 55 de ani.

Pensia anticipata:

Pensia anticipata se acorda, cu cel mult 5 ani inaintea implinirii varstei standard de pensionare, asiguratilor care au depasit stagiul complet de cotizare cu cel putin 10 ani.

Cuantumul pensiei anticipate se stabileste in aceleasi conditii cu cel al pensiei pentru limita de varsta.

La implinirea varstelor standard de pensionare prevazute de lege, pensia anticipata devine pensie pentru limita de varsta si se recalculeaza prin adaugarea perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate in perioada de anticipare.

Pensia de invaliditate:

Au dreptul la pensie de invaliditate asiguratii care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca, din cauza: accidentelor de munca, bolilor profesionale si tuberculozei; bolilor obisnuite si accidentelor care nu au legatura cu munca.

In raport cu cerintele locului de munca si cu gradul de reducere a capacitatii de munca, invaliditatea este: de gradul I, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, a capacitatii de autoservire, de autoconductie sau de orientare spatiala, invalidul necesitand ingrijire sau supraveghere permanenta din partea altei persoane; de gradul II, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi, de a se autoconduce si de a se orienta spatial, fara ajutorul altei persoane; de gradul III, caracterizata prin pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca, invalidul putand sa presteze o activitate profesionala.

Incadrarea sau neincadrarea intr-un grad de invaliditate se face prin decizie, emisa de medicul specializat in expertiza medicala si recuperarea capacitatii de munca. La implinirea varstei standard prevazute de lege pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta beneficiarul pensiei de invaliditate poate opta pentru cea mai avantajoasa dintre pensii.

Pensia de urmas:

Au dreptul la pensie de urmas copiii si sotul supravietuitor, daca persoana decedata era pensionar sau indeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii. Copiii au dreptul la pensie de urmas: pana la varsta de 16 ani; daca isi continua studiile intr-o forma de invatamant organizata potrivit legii, pana la terminarea acestora, fara a depasi varsta de 26 de ani; pe toata durata invaliditatii de orice grad. Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas pe tot timpul vietii, la implinirea varstei standard de pensionare, daca durata casatoriei a fost de cel putin 15 ani. In cazul in care durata casatoriei este mai mica de 15 ani, dar de cel putin 10 ani, cuantumul pensiei de urmas cuvenit sotului supravietuitor se diminueaza cu 0,5% pentru fiecare luna, respectiv 6,0% pentru fiecare an de casatorie in minus.

Sotul supravietuitor care are in ingrijire la data decesului sustinatorului unul sau mai multi copii in varsta de pana la 7 ani beneficiaza de pensie de urmas pana la data implinirii de catre ultimul copil a varstei de 7 ani, in perioadele in care nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut pe tara. Cuantumul pensiei de urmas se stabileste, prin aplicarea unui procent asupra punctajului mediu anual realizat de sustinator, in functie de numarul urmasilor indreptatiti, astfel: pentru un singur urmas - 50%; pentru 2 urmasi - 75%; pentru 3 sau mai multi urmasi - 100% .

Bilete de tratament balnear:

Bugetul asigurarilor sociale de stat suporta diferenta dintre valoarea biletului de tratament balnear si contributia beneficiarilor de astfel de bilete, pentru un numar de locuri stabilit anual.

Tarifele pentru serviciile acordate beneficiarilor biletelor de tratament de catre unitatile de tratament aflate in proprietatea Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale se stabilesc prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei, la propunerea presedintelui Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, neputand depasi tarifele din unitatile similare cu care s-au incheiat contracte de prestari de servicii.

In cursul unui an calendaristic se poate elibera un singur bilet de tratament aceluiasi beneficiar.

Biletele de tratament balnear se distribuie pensionarilor, de catre casele teritoriale de pensii.  

Bilete de tratament balnear se acorda gratuit, intr-un numar stabilit anual, pentru:

- pensionarii I.O.V.R.;

- veteranii de razboi;

- persoanele cu drepturi stabilite in baza Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice, deportate in strainatate ori constituite in prizonieri;

- persoanele cu drepturi stabilite in baza Ordonantei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive etnice.

Bilete cu pret redus pe calea ferata:

Se acorda pensionarilor 6 calatorii simple cu reducere de 50% din tariful trenurilor de persoane clasa a II-a. De aceste facilitati nu beneficiaza pensionarii care au dreptul la calatorii gratuite stabilite in baza altor prevederi legale.

Legitimatiile de calatorie pentru pensionari se elibereaza de Societatea Nationala a Cailor Ferate Romane, prin statiile si agentiile de voiaj pe baza deciziei de pensionare si a buletinului  sau cartii de identitate. Conditiile de eliberare a legitimatiilor de calatorie pentru pensionari se stabilesc de Societatea Nationala a Cailor Ferate Romane, potrivit reglementarilor specifice cailor ferate.

Asigurarile pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca reglementate de Legea nr. 76/ 2002

Piata muncii a suferit schimbari puternice in ultimul deceniu. Modificarile aparute au creat nevoia unei noi institutii, una moderna, flexibila cu capacitatea de a raspunde acestor provocari. Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), impreuna cu cele 42 de agentii judetene si peste 180 de agentii locale, raspunde acestor provocari. Serviciile sale se adreseaza somerilor si agentilor economici. Principalul sau obiectiv este cresterea gradului de ocupare a fortei de munca si implicit scaderea ratei somajului. Prin Legea nr. 145/1998, a fost reglementata infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Ocupare si Formare Profesionala, institutie publica de interes national, cu personalitate juridica, ce si-a inceput in mod efectiv activitatea la data de 1 ianuarie 1999. Prin Ordonanta de Urgenta nr. 294/2000 a fost modificata si completata Legea nr. 145/1998, noua denumire a institutiei fiind Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca. Pentru organizarea si coordonarea activitatilor specifice la nivel judetean si la nivelul municipiului Bucuresti, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca are in subordine agentii constituite la nivel judetean si la cel al municipiului Bucuresti, unitati cu personalitate juridica. Agentiile judetene pot infiinta subunitati de furnizare a serviciilor de ocupare a fortei de munca.

Prin Programul Social, Guvernul sustine eforturile de implementare a strategiei in jurul politicilor de protectie sociala si asistenta sociala prin: pensii duble pentru agricultori, majorarea semnificativa a alocatiilor, scaderea contributiilor la fondurile de asigurari sociale, sistem de pensii private, scaderea ratei somajului. La toate acestea se adauga programe de accesibilizare pentru persoanele cu handicap, precum si investitii in resursele umane.