Promovarea sistemului de protectie sociala

PROMOVAREA SISTEMULUI DE PROTECTIE SOCIALA

1. Integrarea sociala

1.1. Asigurarea locurilor de munca

Exista o piata a muncii. Incepand cu Carta Alba a Competitivitatii, Cresterii si Ocuparii Fortei de Munca, continuand cu deciziile Consiliului European de la Essen (1994) si cu Tratatul de la Amsterdam si terminand cu Summitul special asupra locurilor de munca de la Luxemburg, problema combaterii somajului se afla in centrul dezbaterilor europene. Astfel, statele membre s-au angajat sa creeze si sa realizeze programe politice pe termen lung in vederea 656c24g combaterii somajului.

In cadrul Summitului de la Amsteedam din iunie 1997 a intrat in vigoare un nou Titlu privind locurile de munca.

In Tratatul de le Amsterdam s-a convocat un Consiliu European extraordinar pe problema locurilor de munca.

La Summitul dedicat locurilor de munca, Consiliul a adoptat Instructiunile privind politica locurilor de munca pentru 1998. Ele se bazeaza pe cele patru elemente: disponibilitatea pentru angajare, antreprenoriat, adaptabilitate si egalitatea sanselor si au fost oficial adoptate de catre Consiliul pentru munca si probleme sociale in decembrie 1997.

a) Disponibilitatea pentru angajare - calitatile celor care cauta de lucru. Principalele obiective sunt:

- tuturor tinerilor ar trebui sa li se ofere pregatire si postpregatire, sau o perioada de practica inainte de a inregistra sase luni de somaj;

- somerilor adulti ar trebui sa li se ofere un nou inceput, mai ales printr-o pregatire suplimentara si prin orientare profesionala inainte de a inregistra 12 luni de somaj.

Guvernele statelor membre pot atinge aceste obiective doar daca organizatiile patronale si sindicale ajung la intelegeri privind cresterea numarului de programe de pregatire, a posibilitatilor de perfectionare profesionala si a altor abilitati de acumulare a calitatilor profesionale.

b) Antreprenoriatul. Intentia statelor membre este de a simplifica procedura infiintarii de noi afaceri si de sprijinire a celor care vor sa-si deschida propria afacere, prin :

- identificarea obstacolelor existente la crearea de intreprinderi mici si mijlocii;

- reducerea taxelor si a contributiilor impovaratoare;

- stabilirea numarului de locuri de munca care pot fi create in sfera socialului.

c) Adaptabilitatea. Companiile si angajatii trebuie sa accepte schimbarea. Procesul de adaptare ar trebui sa fie facilitat de:

- dezvoltarea strategiilor de realizare a practicilor de lucru moderne si flexibile in colaborare cu partenerii sociali;

- analizarea formelor de angajare;

- introducerea stimulentelor pentru pregatire individuala si a pregatirii in cadrul companiei.

d) Sanse egale. Statele membre acorda o mare importanta asigurarii oportunitatilor egale de a face cariera atat pentru barbati, cat si pentru femei, precum si imbunatatirii integrarii persoanelor cu handicap pe piata muncii. Astfel, s-a decis adoptarea masurilor necesare pentru ca mai multe femei sa poata fi angajate si sa aiba acces la ramurile si profesiile dominate anterior de barbati.

1.2. Initiativele comunitare si masurile inovatoare

Obiectivul principal al Comunitatii consta in stimularea statelor membre pentru ca partenerii economici si sociali sa lucreze impreuna si sa implementeze masurile de interes comun ale UE.

1.3. Implementarea libertatii de miscare

Aceasta libertate fundamentala implica ideea ca fiecare cetatean al unui stat membru al Uniunii Europene are dreptul de a merge in alt stat membru pentru a locui si a munci acolo. De asemenea, are dreptul de a ramane in acel stat pana la sfarsitul contractului sau de munca. Pentru a asigura libertatea de miscare, Uniunea Europeana a emis mai multe reglementari:

Recunoasterea reciproca a titlurilor si diplomelor;

Securitatea sociala a persoanelor care se deplaseaza in cadrul U;

Agentia Europeana a Locurilor de Munca (AELM).

Acest program ajuta cetatenii sa beneficieze de dreptul la libertatea de miscare, si prin aceasta contribuie la dezvoltarea pietei europene a fortei de munca.

1.4. Promovarea educatiei si a pregatirii

Cel mai popular mijloc de interventie socio-politic il reprezinta programele educationale finantate de UE, precum LEONARDO pentru invatamant profesional si calificare si SOCRATES pentru invatamant general si invatamant superior.

1.5. Egalitatea sanselor pentru barbati si femei

Pentru aceasta problema au fost emise urmatoarele acte legislative:

ð     Directiva privind salarii egale pentru barbati si femei -principiul salarizarii egale;

ð     Directiva privind tratamentul nediferentiat - interzice orice discriminare in functie de sex in ceea ce priveste accesul la locurile de munca, conditiile de munca;

ð     Directiva privind implementarea treptata a principiului tratamentului nediferentiat pentru barbati si femei in probleme de securitate sociala - permite fiecarui stat membru sa stabileasca diferite varste de pensionare pentru barbati si femei;

ð     Directiva privind concediul parental - parintii au dreptul la minimum trei luni de concediu fara plata in cazul nasterii sau adoptiei unui copil;

ð     Directiva privind furnizarea dovezilor in cazul unei discriminari - defineste notiunea de discriminare indirecta si sustine inlaturarea responsabilitatii de a furniza dovezi de catre persoana discriminata.

1.6. Imbunatatirea conditiilor de munca

UE a adoptat o legislatie privind urmatoarele domenii care au o importanta aparte atat pentru patroni, cat si pentru salariati:

Timpul de lucru. Timpul mediu de lucru pe saptamana este redus la 48 de ore. Durata minima a concediului platit este de 4 saptamani;

Obligatia patronilor de a informa angajatul cu privire la conditiile valabile pentru contractul de munca;

Protectia drepturilor angajatilor in cazul transferului de sarcini, indatoriri sau o parte a unei indatoriri. Comunitatea a urmarit sa asigure locuri de munca in conditiile restructurari;

Armonizarea legilor din statele membre care au legatura cu protectia angajatilor in cazul insolvabilitatii patronilor lor;

Armonizarea legilor din statele membre cu privire la concedierile in masa - proprietarii de companii cu un anumit numar de angajati trebuie sa se consulte cu sindicatul angajatilor, daca intentioneaza sa faca concedieri in masa;

Infiintarea unui Consiliu European al Muncii cu scopul de a informa si consulta angajatii - ofera angajatilor sansa de a primi informatii despre planificari si decizii adoptate de catre conducatorii grupurilor din strainatate;

Integrarea lucratorilor nerezidenti in cadrul sistemului de ocupare a fortei de munca - asigura faptul ca salariatii care merg sa lucreze temporar in alte state membre ale Uniunii se supun - din prima zi - acelorasi conditii privind salarizarea si concediile ca si cei provenind din tara in chestiune;

Locuri de munca fara norma intreaga - inlaturarea discriminarii celor ce nu lucreaza cu norma intreaga, imbunatatirea calitatii slujbelor fara norma intreaga;

Intarirea masurilor de imbunatatire si ingrijire a sanatatii angajatilor - patronii sunt obligati sa faca o evaluare a riscurilor fiecarei slujbe si sa ia masuri de reducere a pericolelor.

Promovarea sistemului de protectie sociala

Sistemul de protectie sociala ofera indivizilor securitate si contribuie la stabilitatea sociala si politica, precum si la succesul economic. Beneficiile includ tratament in cazul bolilor profesionale si al accidentelor de munca, asigurarea unui venit stabil dupa pensionare si acordarea ajutorului de somaj.

Totusi, sistemul de protectie sociala din statele membre este serios pus la incercare ca urmare a tendintelor demografica. Tarile UE se confrunta, asadar, cu sarcina de a-si reforma sistemele de protectie sociala astfel incat sa ramana viabile financiar, dar sa-si pastreze si eficienta.

Organizarea sistemului de protectie sociala este responsabilitatea fiecarui stat membru.

Reforma sistemului de protectie sociala are un rol important si in legatura cu strategia de angajare. Statele membre incearca sa contribuie activ la imbunatatirea gradului de angajabilitate a cetatenilor lor. Comisia propune o strategie de modernizare a protectiei sociale, luand in calcul si interesul persoanelor in varsta. Pentru sprijinirea statelor membre, UE a infiintat programul MISSOC, un sistem mutual de informare asupra protectiei sociale in Uniunea Europeana, care colecteaza, analizeaza si publica date referitoare la politicile de protectie sociala din toate statele membre.

1.8. UE si persoanele in varsta

Nevoile si temerile persoanelor in varsta devin din ce in ce mai importante. Pensionarea timpurie nu a dus la o crestere importanta a mediei gradului de angajare in statele UE.

Comisia Europeana este dornica sa dezvolte proiecte, in colaborare cu partenerii sociali si cu organizatiile non-guvernamentale, pentru o tranzitie facuta pas cu pas de la munca la pensionare, combinata cu perspective realiste pentru varsta a treia, astfel incat batranetea sa merite sa fie traita.

Lupta impotriva discriminarii si excluderii

Discriminarea are multe forme: xenofobia, antisemitismul - afecteaza drepturile fundamentale ale persoanei.

Toate statele membre ale UE au prevederi privind combaterea discriminarii, stipulate in constitutii sau in legislatiile lor.

2. Responsabilii politicii sociale europene

A.         Principalele institutii oficiale ale Uniunii Europene sunt: Consiliul European, Parlamentul European, Comisia Europeana, Curtea Europeana de Justitie si Comitetul Economic si Social.

B.         Exista si alte institutii cu rol consultativ in politica sociala, pe domenii precise :

ð       Agentii:

Fundatia Europeana pentru Imbunatatirea Conditiilor de Munca si Viata;

Agentia Europeana pentru Sanatate si Securitate la Locul de Munca;

Observatorul European pentru Rasism si Xenofobie.

ð       Comitete consultative:

Comitetul pentru securitate sociala a muncitorilor migranti;

Comitetul pentru Ocuparea Fortei de Munca si Piata Muncii.

ð       Parteneri sociali  - sindicatele si organizatiile profesionale care au un rol important, contribuind la conturarea politicilor sociale europene.

Cei mai importanti parteneri sociali sunt:

ð Confederatia Europeana a Sindicatelor (1973) - 68 de confederatii nationale din 29 de tari;

ð     Uniunea Angajatorilor din Industrie si Comert (1958) - organizatii ale angajatorilor din 22 de tari;

ð     Centrul European pentru Intreprinderi Publice (1961) - promovarea dialogului social;

ð     Un numar de 28 de organizatii care activeaza in diferite ramuri industriale.

Primul acord semnificativ semnat de catre partenerii sociali a fost in legatura cu concediul parental (1995).

Un al doilea acord se refera la munca cu jumatate de norma (part-time).

Un alt acord se refera la contractele pe termen limitat.

In figura urmatoare am prezentat schematic modul in care se desfasoara dialogul social:

- Dialogul macroeconomic. Un dezavantaj al institutiilor europene vine din faptul ca politica monetara se afla in responsabilitatea Bancii Centrale Europene.

- Procesul de extindere a UE - scopul de a impulsiona dezbaterile privind rolul partenerilor sociali in procesul de extindere a Uniunii.

3. Fondul social european

- a fost creat o data cu Tratatul de la Roma. Scopul sau general este de a imbunatati sansele cetatenilor prin intermediul unor politici sociale.

Nucleul politicii sociale europene este format de doua scopuri specifice:

Sprijinirea statelor membre in eforturile lor de a crea politici active si sisteme pentru a face fata efectelor somajului si pentru a imbunatati calificarea angajatilor;

Oferirea de sprijin unor regiuni care au anumite probleme specifice de natura sociala.

Fondul Social European va finanta actiuni ale statelor membre in cinci domenii prioritare:

a)    Dezvoltarea si promovarea unor politici active pe piata fortei de munca;

b)   Promovarea unor sanse egale in ceea ce priveste accesul pe piata muncii, in special pentru cei expusi excluziunii sociale;

c)   Promovarea si imbunatatirea instruirii, educatiei si consilierii, ca parte a politicii de formare continua;

d)   Promovarea unei forte de munca inalt calificate, instruite si adaptabile, a inovatiei si adaptabilitatii la munca in organizatie, dezvoltarea antreprenoriatului si facilitarea unor conditii pentru crearea de locuri de munca, imbunatatirea calificarii si folosirea potentialului uman in cercetare, stiinta si tehnologie;

e)    Promovarea unor masuri specifice care sa imbunatateasca accesul si participarea femeii la piata muncii, inclusiv dezvoltarea unei cariere, accesul la noi oportunitati de locuri de munca si de demarare a unei afaceri si care sa reduca segregarea pe piata muncii, pe verticala si pe orizontala, din diferentelor de sex.

Cetatenii beneficiaza de sprijinul Fondului Social European prin participarea la programe de pregatire sau la alte activitati organizate la nivel local. Acestea sunt conduse de diferite organizatii publice sau private, cum ar fi: institutiile de invatamant si pregatire, organizatiile de voluntari, sindicatele, asociatiile profesionale si companiile.

Accesul la Fondul Social European se face pe principiul cofinantarii. Pentru orice proiect prezentat de catre orice stat membru este necesara cofinantarea de la bugetul national de stat, local sau privat.

4. Viitorul politicii sociale

Politica sociala este, in primul rand, problema fiecareia dintre statele membre si ar trebui sa ramana asa.

Totusi, numarul problemelor care necesita o rezolvare europeana este din ce in ce mai mare:

ð          Problema finalizarii pietei unice si a Uniunii Economice si Monetare - se urmareste asigurarea unor conditii egale de competitie;

ð          Economia europeana prezinta procentaje mai reduse in ceea ce priveste locurile de munca si mai ridicate in ceea ce priveste somajul;

ð          Toate tarile UE se confrunta cu faptul ca societatile lor imbatranesc. In acest domeniu exista un schimb de experienta si de informatie la nivel european;

ð          Crearea tehnologiilor moderne de informare si comunicare a schimbat radical societatile Europei si le-a transformat in societati bazate pe informatie;

ð          Diviziunea globala a munci, globalizarea financiara si efectele folosirii de noi tehnologii vor duce, in cele din urma, la o schimbare masiva a muncii in Europa;

ð          Summitul UE din martie 2000 de la Lisabona referitor la reforma economica si la coeziunea sociala a determinat elaborarea unei noi strategii economice si sociale pentru inceputul noului mileniu. Sefii de state si de guverne au convenit asupra unui nou obiectiv strategic pentru UE in urmatoarea decada: sa devina cea mai competitiva si dinamica economie bazata pe informatii din lume, capabila sa sustina cresterea economica cu mai multe locuri de munca si cu o coeziune sociala mai mare.