 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
MANAGEMENT
Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar. |
| StiuCum
Home » management
» management strategic
» Analiza mediului inconjurator general
|
|
Analiza pest |
|
| in multe manuale de management strategic analiza mediului inconjurator general urmeaza la momentul actual principiile enuntate anterior in ceea ce priste divizarea mediului intr-un numar de subsisteme. Numarul acestora variaza in functie de autor, existand variatii chiar si in functie de editia unui manual. Ultimii ani inregistreaza, de exemplu, o atentie sporita acordata problematicii ecologice, ceea ce se reflecta in crearea unui subsistem specific de analiza. Studiul titulaturii subsistemelor si al modului de descompunere a mediului inconjurator general arata o conrgenta semnificativa a continutului abordarilor, chiar daca exista o tendinta de a pastra o nota de originalitate. Pe de alta parte se poate observa ca nu exista o demarcare neta intre subsisteme, ceea ce se reflecta atat in numarul diferit de subsisteme, cat si in listele de factori sau variabile asociate. Titulatura PEST este, un acronim folosit pentru identificarea unui model de analiza a mediului i » mediul sau subsistemul Politico-legal; » mediul sau subsistemul Economic ; » mediul sau subsistemul Sociocultural; » mediul sau subsistemul Tehnologic. Chiar daca titulatura de referinta sugereaza o divizare in patru subsisteme, este evident ca in practica divizarea va fi adaptata specificului organizatiei al carei mediu general e analizat. Cele patru subsisteme initiale se pot descompune prin constituirea unor noi subsisteme, cum ar fi mediul demografic, mediul ecologic, mediul legal (separat de mediul politic) etc., existand chiar si o justificare de natura teoretica asociata unor nume de autori celebri de manuale in domeniul managementului strategic. Listele de variabile sau factori ai fiecarui subsistem sunt relativ lungi, fara a putea aa pretentia ca acopera aria de interes in mod satisfacator pentru orice context. Acestea sunt detaliate sub diferite forme in cursurile de management strategic, cum ar fi in limba romana in Bacanu (1997) sau in limba engleza in Wheelen si Hunger (2006). Pentru abordarile practice pe care le are in dere lucrarea prezenta, sunt importante cateva observatii asociate acestor subsisteme, pentru care se foloseste in mod curent eticheta mediu". Observatiile sunt menite sa fixeze cateva caracteristici majore, ca si principala tendinta a acestora, concentrandu-se doar asupra celor patru componente principale ce dau acronimul cel mai cunoscut: PEST. Mediul politico-legal prezinta, de regula, o individualizare majora la nil national, diferentierea acestui subsistem fiind un atribut esential al suranitatii statale. Elemente semnificati la nil local sau regional (in interiorul unui stat) apar in cazul statelor federale, cum este situatia, SUA, sau in cazul unei autonomii locale avansate, - de exemplu Scotia. Reglementarile politico-legale fixeaza un spatiu al starilor permise de reglementator, caruia trebuie sa i se conformeze organizatia. in majoritatea cazurilor, modificarile in acest subsistem sunt previzibile, chiar daca au o dezvoltare de tip treapta". Introducerea unei legi se face la o anumita data, modificarile politice prin alegeri sunt asociate cu unele momente temporale precise etc. O situatie noua este reprezentata de aparitia si dezvoltarea Uniunii Europene, care are un rol uniformizator pentru acest subsistem in cazul tarilor membre. Acest lucru inseamna pentru Romania, ca viitor membru al UE, acceptarea transformarii sistemului de reglementari propriu pentru a fi in concordanta cu cel al ansamblului. Pe de alta parte, un efect similar il are orice aderare a Romaniei la o organizatie internationala: acceptarea unui set de reguli comune pentru membrii organizatiei. Mediul economic prezinta tendinte semnificati de globalizare. Barierele impotriva difuziei la nil national a socurilor economice sunt din ce in ce mai putin importante, chiar daca exista inca un rol important al statului pentru reglementarea mediului economic. Modificarile imprevizibile si cu consecinte irersibile sunt frecnte. Cresterea interdependentei intre statele lumii este acompaniata de internationalizarea sub diferite forme a organizatiilor, chiar si a celor de mici dimensiuni, avind ca efect uniformizarea modelelor de management ale organizatiei prin transferuri rapide a ceea ce pare a fi the best practice. Ultimul deceniu a profilat un nou mare concurent asiatic, Republica Populara Chineza, alaturi de cei consacrati in anii anteriori, cum ar fi Singapore sau Coreea de Sud, fara a aa insa o imagine clar conturata a implicatiilor generate de transformarile induse de acesta. Mediul sociocultural reprezinta un mozaic de elemente cu caracteristici de maxima eterogenitate din punctul de dere al efectelor si al ariei de actiune. Modificarile in timp ale acestor elemente sunt lente. Entitatile cu caracter regional si local sunt de maxim interes pentru acest mediu, cu specificarea faptului ca nu se suprapun decat in mica masura entitatilor administrati. Dupa aparitia lucrarii lui Hofstede (1980) care evidentiaza diferentele culturale nationale si efectul lor asupra managementului organizatiilor, intelegerea factorilor acestui mediu a denit decisiva pentru performanta organizatiei. Importanta acestor factori a fost apoi accentuata de bestsellerul lui Peters si Waterman (1982 Chiar accentuarea importantei conservarii mediului natural poate fi interpretata ca fiind tot o problema culturala. Miscarea pentru protectia mediului s-a dezvoltat intr-un context cultural favorabil in tarile dezvoltate, care au constientizat ca aceasta este corelata cu standardul de viata al cetatenilor lor si cu succesul lor pe termen lung. Consecinta a fost introducerea unor conditionari importante legate de procesele de productie, ceea ce a indus costuri suplimentare. Mediul tehnologic este afectat in mod deosebit de difuzarea IT in procesele de productie ale industriilor mature, dar si de aparitia unor noi industrii IT. Pe de alta parte, procesul de globalizare are concretizari interesante in mediul tehnologic. Transferul tehnologiilor se face rapid, iar produsele manufacturate sunt transportate intr-un timp scurt in orice punct de pe glob. Aceste aspecte coroborate inseamna ca transferul unor industrii in zonele cu mana de lucru ieftina si apoi importul produselor realizate in aceste industrii devin posibile si atracti economic. Productia de masa se localizeaza in tarile asiatice, dintre care China, India, Bangladesh sau Vietnam sunt intr-o crestere vizibila in preferintele occidentale. Ultimele doua decenii au generat discutii interesante intre teoreticieni, dar cu reflectii rapide in practica, despre nilurile de omogenitate ale subsistemelor discutate. Pentru o organizatie oarecare, aceste niluri sunt asociate ariei de interes. Operandu-se cu aproximarile asociate acestora, se obtin rezultate satisfacatoare prin prisma raportului pret/calitate. Nilul local si cel regional intern sunt luate in considerare ca un reflex al constientizarii unor diferente, dar si al tendintei de adaptare stricta la cerintele clientului. Marile regiuni constituite din mai multe state reflecta si ele aceeasi tendinta. In practica europeana s-au individualizat chiar niste asa-zise euroregiuni, ce trec in prim- omogenitatea caracteristicilor de alta natura decat apartenenta la un stat. Daca diferentierea interna este recunoscuta si incurajata, omogenizarea actiunii elementelor acestor medii, chiar si a mediului legal, se realizeaza in mod semnificativ la nilul unui grup de state, printr-un proces coordonat cu caracter programatic. Este cazul Uniunii Europene, care se constituie intr-un model de succes si pentru alte grupe de state. Prin urmare, pentru un numar de elemente, aria de analiza adecvata este cea a regiunii continentale (entual intercontinentale). Tot in aceasta perioada s-a discutat si despre fundamentele nationale ale diferentierii competitionale (Porter, 1990), ceea ce inseamna ca nilul national de analiza trebuie pastrat ca fiind inca un referential valabil. Prin suprapunerea nilurilor si a subsistemelor (mediilor) de analiza va rezulta o matrice dreptunghiulara ce faciliteaza sistematizarea analizei. . in caroiajul rezultat se inscriu elementele ce par a fi interesante pentru organizatia analizata prin prisma practicii trecute a unor organizatii similare sau a unor modele cu un grad semnificativ de predictibilitate. Numarul de niluri de studiu al subsistemelor mediului inconjurator va fi diferit, in functie de modul in care o organizatie isi va defini sau i se va impune prin forta lucrurilor o anumita arie de interes. in principiu, ar fi sesizabila o corelatie pozitiva intre marimea firmei si numarul de niluri de interes. Pe de alta parte, fenomenul globalizarii obliga la examinarea atenta a unei arii largi de interes, ceea ce inseamna o presiune directa spre monitorizarea mediului international.In cvasitotalitatea cazurilor, firmele mari trebuie studiate si la nil international pentru un numar de submedii, acesta fiind diferit in functie de tipul de activitate. Extinderea analizei la niluri superioare celor ce definesc mediul inconjurator general apropiat (de exemplu, studiul unui nil continental pentru o firma cu pretentii limitate la nil national) este menita sa asigure evitarea aparitiei unor surprize cauzate de elemente generate in locuri relativ indepartate.In sinteza, analiza mediului incojurator general se focalizeaza pe factorii de influenta perceputi de catre o organizatie in functie de nilul sau aria ei de interes, completata cu discutia caracteristicilor globale ale acestui tip de mediu. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
