 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
MANAGEMENT
Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar. |
| StiuCum
Home » management
» management strategic
» Implementarea strategiei prin modificarea structurii organizationale
|
|
Particularitati ale structurilor organizationale in romania |
|
| Pana in 1990, modelarea structurilor organizationale era o problema abordata centralizat, fiind asociata cu o decizie exterioara organizatiei. Decizia stiintifica" apartinea, in ultima instanta, unor decidenti politici, chiar daca acestia erau ghidati de tehnicieni ai domeniului. Rezultatul a fost ca, dupa mai multe decenii de conducere stiintifica", s-a ajuns la o relativa standardizare a structurilor organizationale pentru firmele care aau un profil al productiei asemanator, inclusiv din punctul de dere al capacitatii de productie. Apoi s-a trecut la standardizarea structurilor organizationale ale unor activitati functionale, chiar daca procesele de productie carora li se asociau erau diferite. Cum standardizarea era realizata pentru ramuri intregi, iar organigramele erau avizate de catre decidenti externi, adecvarea la conditiile concrete era nula. in mod firesc, situatiile absurde asociate structurii organizationale erau foarte frecnte. Presupunand ca ar fi fost nevoie sa se angajeze un conil, managerul executiv al firmei trebuia sa solicite aprobarea organizatiei tutelare", iar aceasta trebuia sa acorde o derogare de la structura aprobata anterior. De multe ori, acest lucru era deosebit de dificil in practica sau chiar imposibil, din cauza unor conditionari politice. De exemplu, incepand cu anul 1981 firmelor din toate marile orase romanesti, declarate inchise" de conducerea politica, li s-a interzis angajarea absolntilor de facultate. Nimeni nu a conilizat situatiile stupide din domeniu, dar este evident, deducand din performanta economica si sociala, ca numarul acestora a fost urias. Dupa 1990, adaptarile structurale ale firmelor autohtone au imbracat o varietate de forme cu efecte dirse. Initial, numarul firmelor private cu probleme structurale a fost nesemnificativ, in timp ce firmele aflate inca in proprietate publica (de stat) au experimentat cele mai ciudate schimbari structurale. Este greu de precizat daca numeroasele ciudatenii au fost efectul incompetentei manageriale sau al relei-vointe, dar e cert ca rezultatele poziti au fost putine. Chiar si in 2006 mai sunt de studiat transformari, cel putin ciudate, ale unor organizatii publice, firme sau organizatii bugetare. Pentru firmele privatizate sau pentru cele particulare nou-create, structurile organizationale adoptate au fost testate rapid de mediul concurential in formare. Excentricitatile de toate tipurile au fost eliminate intr-o perioada de cativa ani de conditionarile legate de performanta, iar nepotismul - a nu se confunda conceptul cu cel de firma de familie, specific structurilor organizatiilor de stat - a fost restrans drastic. S-au concretizat rapid cateva tendinte, atat la firmele particulare sau privatizate, cat si la cele de stat: » reconsiderarea rolului si a ponderii timentelor si personalului functional; » cresterea importantei timentelor financiare si comerciale (vanzari, marketing etc.); » focalizarea pe multiple uri - structural, procesual, personal - asupra urmaririi costurilor; » informatizarea unui numar crescand de subprocese ale organizatiei, cu implicatii asupra structurii organizationale; » redimensionarea timentelor de productie (operatii) si reconsiderarea proceselor asociate. Prin raportare la principalele tipuri de structuri organizationale, in Romania se poate constata o preferinta pentru holdinguri (desi legislatia nu le oficializeaza) si formele divizionale. Numarul inovatiilor este deosebit de mare, ceea ce face dificila orice tentativa de realizare a unei demarcatii intre diferitele clase definite teoretic. Probabil ca motile principale ale acestei preferinte le constituie sistemul legislativ si fluiditatea sa, dar nu trebuie excluse nici influentele complexe ale mediului concurential si logica proceselor de crestere si dezvoltare organizationale. Tendintele asociate variatiei dimensiunilor organizatiilor romanesti sunt relativ previzibile. Demararea procesului de restructurare a economiei a gasit firmele cu efecti pletorice si productivitati de zece ori mai mici decat ale firmelor corespondente occidentale, reprezentate, in multe cazuri, de firmele licentiatoare ale produselor autohtone. in aceste conditii, atat firmele inca de stat, cat si, in special, cele privatizate au suferit procese de reducere drastica a personalului, amplificate de reducerea productiei din cauza disparitiei pietei socialiste", interna si externa. Au existat insa si cazuri in care restructurarea a imbracat forma teoretizata prin conceptul de downsizing, cu imbunatatirea spectaculoasa a performantelor economice si tehnice. Firmele private au urmat un proces inrs, cresterea efectilor reprezentand o tendinta sila. in mod paradoxal, in ciuda datelor statistice legate de somaj, exista probleme de recrutare a personalului, chiar si in domenii ce par suprasaturate de specialisti. Structurile acestor firme urmeaza o evolutie ce respecta reperele teoretice desprinse din experienta firmelor occidentale. Externalizarea sau subcontractarea se intalnesc pe o scara din ce in ce mai larga, motivate de necesitatea imbunatatirii performantei economice si/sau dezvoltarea unor produse complexe ori la standarde mai inalte de calitate. Aceasta tendinta este favorizata de mediul legal, dar si de presiunile concurentiale si oportunitatile internationale existente. Este de asteptat ca integrarea in Uniunea Europeana sa accentueze aceasta tendinta. Exista inca multe alte diferente noile intre firmele private si cele publice (de stat). De exemplu, pentru cele private formalizarea este mai slaba, dar exista un interes clar pentru diminuarea costurilor asociate structurii, spre deosebire de cele publice. Particularitati ale IMM-urilor: structura organizationala a firmelor mici si mijlocii este simpla. Gradul de formalizare, complexitatea si specializarea posturilor sunt reduse. in mod firesc, este accentuata centralizarea, dat fiind faptul ca persoana intreprinzatorului este esentiala din toate punctele de dere. Modificarile, asociate direct structurii si impuse de considerente strategice sunt reduse si rare, iar accentul este pus pe alte subsisteme menite sa imbunatateasca performantele economice. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
