 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
MANAGEMENT
Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar. |
| StiuCum
Home » management
» management strategic
» Auditarea responsabilitatii sociale a corporatiei
|
|
Etica in context managerial |
|
| Etica este un concept inrudit cu responsabilitatea sociala a corporatiei, fara sa existe totusi o identitate. Exista numeroase definitii generale de dictionar, al caror numitor comun il reprezinta raportarea la morala, adica la un sistem de diade de tipul bine/rau, corect/incorect, moral/imoral. Cateva din definitiile dintre dictionar sunt: - stiinta care se ocupa cu studiul teoretic al valorilor si conditiei umane din perspectiva principiilor morale si cu rolul lor in ata sociala: totalitatea normelor de conduita morala corespunzatoare" (DEX, ed. a Ii-a, p. 350); - ansamblul valorilor sau principiilor de morala ce diferentiaza sau guverneaza o cultura sau un grup" (Webster, p. 489); - parte a filosofiei care studiaza fundamentele moralei" (Le Petit Larousse, 2004, p. 403). Manualele de management adauga acestor definitii anumite observatii, care servesc operationalizarii lor in domeniul afacerilor. S-a indidualizat deja o abordare specifica, numita etica afacerilor", pe care unii autori o califica drept o contradictie in termeni" (Des Jardins si McCall, 2004). Aprecierea are sens daca se remarca faptul ca discutia subiectului este focalizata, in acest domeniu particular de aplicatie, asupra a trei provocari majore: - scepticismul generat de actualele practici din afaceri, care sugereaza ca afacerile sunt lipsite de etica ; - obiectia realistului", care argumenteaza ca nu este practic sa fie introduse preocupari de natura etica in afaceri si ca, in fond, o afacere este amorala; - subiectismul etic si relatitatea eticii. Fiecare dintre cele trei provocari are propria sa istorie, si nume importante le sunt asociate pe parcursul unor intervale semnificative de timp. Spre exemplu, relatitatea eticii a reprezentat un subiect de dezbatere in timpul lui Socrate si Platon, ceea ce inseamna ca actualitatea subiectului s-a conservat intr-un mod mai edent decat al multor alte subiecte stiintifice. Dezbaterile au consemnat numeroase puncte de vedere interesante cu implicatii in management. Sintetizand pentru uz managerial consecintele dezbaterilor asociate temelor mentionate, etica in afaceri se refera la subiectii reprezentati de indizi, in special manageri, care opereaza intr-un context organizational. Se subliniaza ca organizatiile nu au etica (Barney si Griffin, 1992), chiar daca membrii lor isi ghideaza comportamentul dupa un asa-numit cod etic, adica un set de recomandari etice cu rol de reguli interne, sau daca organizatiile creeaza un context ce genereaza sau faciliteaza adoptarea unui anumit comportament (Bart si Cullen, 1988). in realitate, pozitia managerilor influenteaza in mod semnificativ ceea ce sesizeaza un anumit stakeholder extern ca fiind o reactie a organizatiei. Altfel spus, performanta institutionala a organizatiei, ca entitate, este si consecinta comportamentului etic al managerilor organizatiei sau a comportamentului pe care il induc acestia la nivelul subordonatilor. Etica manageriala reprezinta standarde de comportament ce ghideaza managerii in actitatea lor. Ea se reflecta in diferite moduri de concretizare a relatiilor in care sunt implicati managerii, in nume personal sau in numele organizatiei. Principalele tipuri de relatii care sunt interesant de studiat, in special prin prisma cazurilor aparute in ultimele decenii, sunt urmatoarele (Garrett si Klonoski, 1986): - relatia organizatiei cu membrii sai, managerul identificandu-se cu organizatia ca mandatat al acesteia si definind caracteristicile proceselor de angajare si concediere, ca si ale conditiilor de munca si salarizare; - relatia managerului cu organizatia, managerul fiind in postura de angajat, ceea ce indidualizeaza, ca subiecte de analiza, conflictul de interese, pastrarea secretelor de serciu sau corectitudinea inregistrarilor conile ; - relatia organizatiei cu terti, cum ar fi clientii, concurentii, furnizorii, actionarii, sindicatele s.a., managerul identificandu-se cu organizatia in rtutea abordarilor clasice ale relatiei manager-organizatie. Toate aceste tipuri de relatii si subiectele etice asociate se conecteaza direct cu responsabilitatea sociala, cand organizatia actioneaza intr-un mod coerent, astfel incat relatiile sa dobandeasca silitate pe coordonatele unui set de valori morale, considerate valide la nivelul societatii. Ar fi de remarcat ca etica manageriala dene un subiect de interes zibil" in momentul in care actitatea managerului are consecinte negative, caracterizate prin amplitudine, implicatii si complexitate a efectelor colaterale". Aceste consecinte nu se mai reduc doar la externalitati negative, asociate abordarilor clasice ale teoriei economice, ci iau forme complexe de tip psihosocial, dificil de definit si de cuantificat. Spre exemplu, problema profitului corect" sau cea a publicitatii inselatoare" sunt departe de a avea tratamente teoretice unitare sau evaluari rezonabile ale consecintelor. Ar fi rezonabila, intr-o astfel de perspectiva, abandonarea incercarilor de a clarifica dilemele eticii in afaceri adoptand o pozitie realista" ? Raspunsul negativ se deduce din preocuparea din ce in ce mai edenta a societatii pentru diminuarea consecintelor calificate astazi drept negative" sau dovedite astfel din perspectiva preceptelor dezvoltarii durabile.In sens invers, un comportament managerial apreciat ca fiind etic are consecinte pozitive atat in intern, cat si extern. Pe de o parte, se creeaza un mediu favorabil adoptarii unor comportamente etice de catre subordonati, pe de alta parte se transmite un semnal de consideratie stakeholderilor externi. Toate conexiunile posibile sunt, in principiu, pozitive, din punctul de vedere al performantelor organizatiei, inclusiv al celor economice. Etica afacerilor si impactul ei asupra performantelor organizationale constituie un subiect din ce in ce mai interesant si pentru alte tipuri de organizatii, decat cele orientate spre profit. O agentie guvernamentala, o universitate sau o asociatie profesionala se raporteaza, din punct de vedere etic, la afacerea" lor, in acelasi mod in care o societate se raporteaza la obtinerea profitului.In ceea ce priveste realismul", subiectismul sau relatitatea eticii in afaceri, este de observat ca ariile" lor de acoperire au o tendinta clara de restrangere. La momentul actual dezvoltarea unei actitati oarecare, nu neaparat orientata spre profit, trebuie sa satisfaca un numar mare de stakeholderi. in cazul afacerilor, satisfacerea doar a intereselor actionarilor nu mai este suficienta si, de multe ori, apare chiar ca inaccepila. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
