 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
MANAGEMENT
Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar. |
| StiuCum
Home » management
» resurse umane
» Metodologia cercetarii in psihologia muncii industriale si organizationale
|
|
Strategii de cercetare in psihologia muncii si organizationala |
|
| Rezultatele studiilor si cercetarilor din domeniul psihologiei muncii industriale si organizationale sunt dependente de designul si metodele de investigatie alese. Pe baza acestora, cercetarile pot fi grupate intr-o multitudine de categorii. Astfel, putem distinge intre cercetarile ce utilizeaza metode cantitative si cele bazate pe metode calitative; intre studiile teoretice si studiile empirice; intre cercetarile cu scop fundamental si cele cu scop aplicativ; intre studiile de laborator si cele efectuate in contexte naturale etc. Totusi, indiferent de titulatura adoptata pentru a descrie o cercetare, ramane unitar criteriul de judecare a Prin urmare, cei care efectueaza cercetarile trebuie sa adopte o strategie de cercetare adecta obiectivului urmarit. in continuare, vom grupa cercetarile dupa cele trei criterii propuse de McGrath in 1982 (apud Scandura si Williams, 2000): gradul de generalizare a concluziilor rezultate ; gradul de realism al contextului si gradul de control si acuratete ale masurarilor riabilelor din studiu. Primele doua vizeaza aspectele de liditate externa, in timp ce ultimul criteriu implica liditatea interna si liditatea de construct a unui studiu. Rezulta opt strategii de cercetare diferite, ce vor fi prezentate in continuare. Fiecare strategie fi insotita de prezentarea a cate unui exemplu de cercetare. Teorii formale si sinteze critice ale literaturii de specialitate Acestea presupun un demers teoretic menit sa construiasca noi teorii si/sau sa le analizeze critic pe cele existente ori sa aduca un plus de clarificare conceptuala constructelor uzitate. Ambele au un grad inalt de generalitate, dar sufera prin nivelul scazut de realism al contextului si prin absenta masurarii si controlului riabilelor. Un bun exemplu de sinteza critica a literaturii de specialitate este oferit de Zlate (2001) intr-un studiu despre coaching. Lucrarea prezinta rolul acestuia in organizatii si face diferenta intre constructul respectiv si alti termeni apropiati, precum consilierea, memoratul sau instruirea pe post, ori intre diferitele semnificatii ale termenului de coaching. De asemenea, lucrarea ofera numeroase exemple de coaching la nivel individual, de echipa sau la nivel organizational. Anchetele de tip sociologic Acestea presupun investigarea unui numar mare de subiecti, alesi aleatoriu pentru a conferi reprezentativitate esantionului studiat. Aceasta strategie de cercetare beneficiaza aproximativ de acelasi gen de antaje mentionat anterior. Astfel, concluziile desprinse au un grad mare de generalizare, in schimb studiul sufera prin incapacitatea cercetatorului de a controla influenta unor riabile terte si prin dependenta crescuta a rezultatelor de contextul anchetei (prin posta, prin telefon, fata in fata) ori de modul de formulare a intrebarilor din chestionar. Aceasta strategie de cercetare poate fi exemplificata apeland la studiul lui Elenkov (2002). Studiul investigheaza, printre altele, efectul stilului de conducere tranzactional versus cel transformational asupra performantei organizatiilor rusesti orientate spre profit (este vorba despre companii mici, cu capital 100% prit). Utilizand datele de la Institutul National de Statistica al Rusiei, a fost selectat un esantion randomizat stratificat de 350 de mici companii dintr-un numar de peste 50.000 de firme prite. Stratificarea s-a facut in functie de localizarea geografica si de domeniul de activitate. Datele au fost colectate prin intermediul unor chestionare, iar rezultatele arata ca stilul de conducere transformational este mult mai frecvent asociat cu performante ridicate ale companiei decat stilul de conducere tranzactional. Experimentul de laborator Spre deosebire de anchetele sociologice, in aceasta strategie participantii sunt pusi intr-un cadru artificial menit sa creeze un context universal pentru toti subiectii testati. Strategia are meritul de a presupune un nivel inalt de control al riabilelor, prin manipularea celor de interes si mentinerea constanta a celor care ar putea afecta rezultatele cercetarii. Astfel, experimentul de laborator are cel mai inalt grad de liditate interna dintre toate strategiile de cercetare. insa are limite majore privind posibilitatea de a generaliza rezultatele gasite la alte categorii de subiecti sau alte contexte de lucru. Un studiu ilustrativ in acest sens a fost realizat de Chen si Bachrach (2003). Tolerarea comportamentului deviant (free riding tolerance) indica gradul pana la care membrii unui grup mentin o atitudine de cooperare dupa ce obser ca unul sau mai multi membri ai grupului adopta un comportament inoportun, care le poate afecta interesele. Acest fenomen are o importanta foarte mare in desfasurarea muncii in echipa (nemultumirea obisnuita a studentilor implicati in sarcini colective, deoarece unii muncesc, iar altii beneficiaza de rezultatele lor). Cei doi autori americani au fost interesati sa surprinda efectele a doi factori: numarul de persoane care deviaza (una sau doua) si pattern-ul devierii (e vorba despre aceleasi persoane sau persoanele riaza). Fiind un design de tip 2x2, ei au impartit aleatoriu 110 subiecti testati intr-una din cele patru grupuri rezultate. Pe baza unui sistem de puncte, fiecare subiect dovedea fie o atitudine cooperanta, investind punctele intr-un cont comun, fie o atitudine competiti, individualista, investind punctele intr-un cont personal. Punctele din contul personal nu aveau nici o dobanda, dar ii apartineau in totalitate, in schimb punctele din contul comun se imparteau intre toti membrii grupului si aduceau o dobanda de 100%, astfel ca, daca toti membrii ar fi investit punctele in contul comun, fiecaruia ii reveneau cate 20 pe runda. Bineinteles, se putea obtine un castig mai mare bazat pe toleranta celorlalti membri ai grupului. Astfel, castigul maxim era de 26 de puncte, fiind obtinut de o persoana in situatia in care ea a depus cele 10 puncte in contul personal, iar ceilalti patru membri, in contul colectiv. Toti subiectii au primit un feedback cu privire la punctajul acumulat de fiecare, din patru in patru runde. Concluziile cercetarii aratau ca toleranta se modifica in timp, ea fiind mai mica in cazul in care aceeasi (aceleasi) persoana (persoane) deviaza, comportandu-se individualist, decat in situatia in care persoanele deviante se schimba de la o runda la alta. Simularile experimentale Simularile sunt concepute de cercetator pentru a reda cat mai mult din realismul contextului de cercetare, cum ar fi utilizarea scenariilor sau a unor probe de simulare a realitatii. Prin urmare, strategia castiga in gradul de realism al contextului studiat, insa este mai putin capabila sa controleze influenta unor riabile terte. Nivehii de generalizare a rezultatelor ramane scazut, fiind specific oricarui demers experimental. O simulare experimentala se intalneste in studiul realizat de Scott si Pandey (2000, apud Scott, 2002). Cei doi autori au cercetat in ce masura modificarile in nivelul birocratiei afecteaza disponibilitatea functionarilor publici de a oferi asistenta calificata clientilor, iar pentru aceasta au dezvoltat o falsa agentie publica pentru a simula realitatea. Spre deosebire de cercetarile anterioare, in studiul respectiv, nivelul birocratiei a fost tratat ca o riabila independenta, fiind manipulat de catre cercetatori. Rezultatele indica o reducere semnificati a beneficiilor si serviciilor oferite clientilor o data cu cresterea nivelului de birocratie. Totusi, relatia era moderata de gradul de simpatie a clientului, fapt ce sugereaza ca persoanele cu nevoi si eligibilitate similare pot fi tratate diferentiat in functie de nivelul de birocratie existent si de gradul de simpatie de care se bucura in fata functionarilor publici. Studiile de teren Acestea investigheaza comportamentele subiectilor in mediul lor natural. Majoritatea studiilor corelationale, deci nonexperimentale, intra in aceasta categorie, metodele de colectare a datelor fiind in special obsertia, interviul si chestionarele. Strategia maximizeaza realismul contextului, dar are limite serioase in ceea ce priveste controlul riabilelor, precum si un nivel mediu de generalizare a concluziilor. Pentru ilustrare vom descrie, pe scurt, studiul lui Prussia, Brown si Willis (2003). Dezacordul dintre manageri si angajati cu privire la cauzele accidentelor de munca poate conduce la conflicte de munca. Pe baza unui chestionar elaborat in urma unui interviu semistructurat avut cu subiectii dintr-o intreprindere siderurgica, s-a constatat ca, atunci cand mediul de munca este perceput ca fiind sigur, nu exista diferente intre angajatori si angajati cu privire la atribuirea responsabilitatii in situatii de accidente de munca. Daca insa mediul este perceput ca fiind nesigur, muncitorii tind sa dea vina pe conducere, iar aceasta pe muncitori. Metaanalizele si studiile pe baza de date secundare Atunci cand sunt analizate date din surse secundare, fie studii empirice publicate, fie baze de date existente, intalnim aceleasi antaje si dezantaje precum cele stipulate in cazul studiilor de teren. De exemplu, utilizand baza de date a fiecarui Barometru de Opinie Publica finantat de Fundatia pentru o Societate Deschisa, am putea desprinde o serie de concluzii cu privire la modul in care sunt percepute munca si succesul de tip antreprenorial de catre cetatenii de diferite rste, din regiuni geografice ori sectoare de activitate (public sau prit) diferite, precum si la directia de evolutie a situatiei pe parcursul ultimilor ani. Arthur Jr., Bennett Jr., Edens si Bell (2003) au efectuat o metaanaliza a eficientei programelor de training in organizatii. Rezultatele obtinute din analiza unui numar mare de studii totalizand peste 33.000 de persoane indica o marime a efectului de intensitate medie. in plus, nu exista diferente in ceea ce priveste magnitudinea schimbarilor intre tipurile de training desfasurate, acelasi efect fiind inregistrat utilizand drept criteriu cantitatea de informatie intata, frecventa de aparitie a noilor comportamente intate sau tipul de reactie emotionala manifestata. Un asemenea rezultat incurajeaza politica de instruire si perfectionare profesionala, deoarece efectele obserte in urma unor astfel de actiuni conduc la ameliorari destul de consistente ale starii de fapt. Experimentele naturale Acest gen de experimente se desfasoar Simularea pe calculator Strategia presupune generarea de date artificiale sau simularea unui proces cu scopul de a testa o teorie sau un model de relationare intre riabile. Strategia are un nivel destul de ridicat de generalizare a rezultatelor si de realism al contextelor create, dar sufera in ceea ce priveste modul de operationalizare a constructelor teoretice, acest proces fiind de multe ori pus sub semnul indoielii. Un exemplu de asemenea cercetare a fost realizat de Jacobsen si House (2001). Dezvoltand o teorie noua despre carisma ca element fundamental al liderului trans-formational, aceasta a fost testata printr-un model simulat pe calculator. Conform acestui model, exista sase faze succesive posibile ale procesului dintre un lider carismatic si acolitii sai: identificarea cu o cauza justa; motirea actiunii pentru schimbare si transmiterea increderii in succesul schimbarii (activity arousat); demonstrarea dedicarii pentru cauza respecti; dezangajarea fata de cauza dupa ce liderul a ajuns in situatii de conducere; depersonalizarea si alienarea. Pentru a testa aceasta procesualitate, a fost construit un model de simulare pe calculator, pe baza unei serii de texte privind episoade din viata unor oameni carismatici, petrecute la diferite interle de timp in evolutia lor ca lideri. Fiecare text corespundea unei faze din procesualitatea unui lider carismatic. Subiectii trebuiau sa identifice corect perspecti temporala a acestor faze, astfel incat succesiunea celor sase faze sa fie respectata. Modelul teoretizat avea succes daca cei mai multi subiecti identifica in mod corect textele asociate fiecarei faze in ordinea temporala corespunzatoare succesiunii etapelor de evolutie a unui lider carismatic. Datele obtinute analizand 16 scenarii diferite, provenind de la sase lideri politici, sprijina teoria celor sase faze ale procesului prin care trece un lider carismatic.In cadrul teoriei organizationale au fost incluse tematici ca structura organizatiilor, dezvoltarea organizatiilor, teoriile despre management si cultura organizationala. in cadrul comportamentului organizational au fost grupate teme precum conducerea, grupul si echipa, influenta si puterea, comunicarea, motitia sau atitudinile angajatilor. in managementul resurselor umane s-au regasit studiile legate de performanta si aprecierea performantei, de managementul carierei, de diversitatea dintr-o organizatie sau cele de eluare si selectie. in sfarsit, in categoria metodelor de cercetare au fost grupate studiile vizand sugestii de operationalizare a constructelor utilizate, precum si alte probleme metodologice. Din punctul de vedere al tipului de subiecti selectati, se obser o crestere substantiala a selectarii persoanelor din organizatii orientate spre profit din sectorul prit (53,3% in perioada 1995-l997, fata de numai 37,9% in perioada 1985-l987) si o scadere a numarului subiectilor din organizatii orientate spre profit din sectorul public (17,7% in anii '80, respectiv 10,4% in anii '90). De asemenea, se poate constata procentul foarte redus al studiilor efectuate pe organizatii nonprofit, guvernamentale sau nonguver-namentale, in jurul a 1-2%, respectiv procentul constant de subiecti alesi dintre studenti, situat in jurul a 15%. Din punct de vedere statistic, se obser declinul tehnicilor de tip ANOVA si cresterea pronuntata a tehnicilor de regresie si a ecuatiilor structurale. Studiul de caz Studiul de caz ca metoda de cercetare se deosebeste de metoda omonima utilizata ca metoda de intare. Dupa Lee, Mitchell si Sablynski (1999), ambele metode presupun un consum mare de timp si efort in adunarea informatiilor relente. Acestea ofera o descriere bogata a situatiei, ceea ce faciliteaza aprofundarea de catre cititor a contextului in care se desfasoara fenomenul studiat. Deosebirea majora dintre cele doua consta in faptul ca studiul de caz ca strategie de cercetare urmareste generarea, dezvoltarea sau testarea unei teorii, in timp ce studiul de caz cu scop instructiv nu urmareste neaparat acest lucru. Este important ca studiile de caz sa fie analizate prin metode specifice calitative precum analiza fenomenologica, etnografica sau de tip grounded theory, a carei traducere in romaneste ca teorie fundamentata" intampina serioase dificultati, asa cum remarca si Ilut (1997).In urma unui studiu de caz analizat prin metode specifice teoriei fundamentate, Sutton (1991) identifica cinci norme de exprimare afecti in cazul colectorilor de taxe in relatia acestora cu debitorii: caldura fata de datornicii foarte anxiosi (1); iritare, chiar manie fata de datornicii indiferenti (2); iritare fata de datornicii prietenosi" (3); iritare fata de datornicii tristi (4) si calm fata de debitorii furiosi (5). Din punctul de vedere al celor trei aspecte enuntate, studiul de caz este o strategie cu un nivel mediu de generalizare a rezultatelor, un nivel superior din perspecti realitatii contextului descris, dar si un nivel scazut de control si operationalizare a riabilelor. Studiile bazate pe metodologia de tip Q La intersectia dintre metodele cantitative si cele calitative se regasesc designurile metodologice de tip Q. Designurile clasice, denumite de catre Cattell de tip R, urmaresc relatiile dintre riabilele studiului pe baza datelor culese de la subiecti. Cei din urma constituie doar surse pentru studiul riabilelor. Aproape toate cercetarile realizate in prezent pornesc de la aceasta premisa. Care sunt lorile muncii ? Ce relatie exista intre stilul de conducere si eficienta activitatii? Cum pot fi reduse accidentele de munca? Toate acestea sunt numai cate exemple ale ideii de metodologie de tip R, interesul central constituindu-l evolutia riabilelor. in metodologia Q se produce o inversare, cercetatorii fiind interesati de subiecti, si mai putin de riabile. Pe baza unui asemenea demers se pot obtine diverse tipologii umane, aceasta fiind, de altfel, strategia de cercetare preferata pentru astfel de situatii. intregul proces de analiza a datelor este similar cu cel din metodologia obisnuita R. Diferenta consta in modul de introducere a datelor in calculator. Daca, in stil clasic, fiecare riabila este capul de coloana dintr-un el, pe fiecare linie fiind trecute rezultatele unui subiect, in metodologia de tip Q, baza de date se inverseaza. Pe fiecare coloana sunt specificate rezultatele unui subiect, fiecare linie reprezentand o anumita riabila (McKeown si Thomas, 1988). In urma unei analize Q se pot obtine tipologii de oameni pe baza gruparii acestora in categorii in functie de similaritatea opiniilor exprimate. Tabelul 3. Modalitate de introducere a datelor in metodologia de tip Q Itemi Subiect 1 Subiect 2 Subiect 3 Subiect 4 Ql 5 3 5 5 Q2 1 3 2 5 Q3 4 3 5 5 Q4 1 3 2 5 Q5 4 3 5 5 Media 3 3 4 5In elul de mai sus se pot distinge diferentele de abordare dintre metodologia de tip R si cea de tip Q. in situatia din urma putem afirma ca exista o similitudine intre subiectii 1 si 3, respectiv intre 2 si 4, desi media lor cu privire la riabila vizata este diferita. Iliescu (2003), aplicand o metodologie Q in analiza rezultatelor obtinute prin proba FOCUS de diagnoza a culturii organizationale, identifica nominal trei categorii de persoane in organizatia testata: resemnatii" - oamenii care se complac in situatia actuala, pe care o percep ca fiind poziti ; respinsii" - care se simt foarte nesiguri de situatia lor la momentul respectiv in organizatie, percepand mediul de lucru ca fiind unul ostil; revolutionarii" - pentru care ideea de schimbare si progres se afla la loc de cinste, ei apreciind schimbarile radicale si rapide ce au loc in organizatie. Bineinteles ca, o data nominalizate persoanele din cele trei categorii, cercetatorul poate utiliza analize ulterioare vizand distributia pe departamente, rsta sau pozitia in organizatie a celor trei categorii de oameni. Mai mult, o analiza Q poate desemna cu usurinta nu doar zonele problematice, ci si punctele de convergenta (itemii la care cei mai multi subiecti dau raspunsuri similare). Astfel, pot fi silite atat situatiile de consens, in privinta carora exista opinii similare si care pot fi folosite drept puncte de pornire in procesul de negociere al schimbarii, cat si situatiile de conflict, desemnand opiniile divergente, ce trebuie tratate cu multa grija. Sintetizand, studiile bazate pe metodologia Q au un grad inalt de realism al contextului studiat si beneficiaza de o buna operationalizare a riabilelor, dar sufera la modulul posibilitatii de a generaliza rezultatele. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
