 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
MARKETING
Marketingul reprezinta "stiinta si arta de a convinge clientii sa cumpere" Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social si managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obtin ceea ce le este necesar si doresc prin crearea, oferirea si schimbul de produse si servicii avand o anumita valoare". Simplist, marketingul reprezinta "arta si stiinta de a vinde". |
| StiuCum
Home » marketing
» marketing international
» Tehnici si metode in examinarile psihologice
|
|
Observatia |
|
| Pe baza descrierii si specificarii postului rezultate in urma analizei muncii se poate intreprinde activitatea de psihodiagnoza, pentru a vedea in ce masura candidatii la angajare corespund criteriilor de performanta silite sau pentru a aprecia performantele profesionale ale persoanelor deja angajate. Dupa Albu (2000), in cadrul organizatiilor, psihodiagnosticul constituie baza pentru efectuarea selectiei profesionale, pentru plasarea personalului pe posturi sau pentru integrarea indivizilor in programe de perfectionare sau recalificare. De fapt, in functie de scopul urmarit distingem cinci categorii de examene psihologice (Pitariu, 1983): de selectie si repartitie profesionala, de promore, de orientare si reorientare profesionala, de avizare pe post sau cu caracter de control periodic si, in sfarsit, examene cu caracter special, efectuate la cerere de unele foruri de control atunci cand se constata modificari psihologice importante in c Obsertia Este o metoda stiintifica de baza ce consta in urmarirea si notarea sistematica a unor comportamente silite in prealabil, pentru a intelege structura sau dinamica unor procese psihice intra- sau interpersonale. Desi exista mai multe modalitati si tipuri de obsertie, majoritatea lor implica parcurgerea urmatorilor sase pasi: a) se silesc obiectivul obserrii si unitatile comportamentale ce vor fi obserte; b) se decide asupra modului de esantionare a comportamentelor; c) se alege modul de inregistrare a datelor; d) se antreneaza echipa de obsertori pentru a completa unitar grila de obsertie; e) are loc obserrea propriu-zisa; f) au loc codarea, analizarea si interpretarea rezultatelor. Obiectivul obserrii si unitatile comportamentale Obiectivul obsertiei este dependent de obiectivul cercetarii. Spre exemplu, daca urmarim succesiv gradul de eficienta a cator lideri in discutia de grup, trebui sa distingem schemele sau categoriile obserrii, respectiv unitatile comportamentale de obsert. In elul 1 sunt prezentate cate scheme si unitati comportamentale specifice obserrii comportamentului liderului in cazul unei discutii de grup. In psihologia muncii industriale au fost dezvoltate o multime de sisteme de codare, intre cele mai raspandite fiind codul ASME (care prevede cinci elemente pentru a reprezenta o munca) sau MTM (bazat pe tipizarea miscarilor si silirea duratei acestora cu scopul de a determina timpul de munca necesar pentru executarea unor lucrari) (Pufan, 1978). Categoriile si unitatile comportamentale pot fi determinate printr-o serie de strategii. De cele mai multe ori, ar fi bine sa utilizam categoriile si codurile folosite de alti cercetatori in studii anterioare, deoarece vom putea face astfel atii intre rezultate. Daca nu exista sau nu avem acces la asemenea sisteme de codare, se pot construi modalitati proprii de codare. in realizarea acestora trebuie sa avem in vedere ca schemele si unitatile comportamentale de baza trebuie sa ajute la gasirea raspunsului dorit. Daca cercetatorul poate explica in ce masura fiecare cod ajuta la testarea ipotezei (atingerea obiectivului), atunci ele trebuie mentinute. Vom mai preciza doar ca prin unitatea comportamentala se intelege o anumita secventa a comportamentului care a fost precodata. Modul de esantionare a comportamentelor ce vor fi obserteIn functie de obiectivul urmarit, exista mai multe modalitati de codare si selectare a comportamentelor obserte. Bakeman (2000) aminteste trei dintre ele: eluarea globala a schemelor si unitatilor comportamentale prin scale de eluare de tip Likert, unde 1 poate insemna un comportament foarte rar, iar 5, un comportament ce apare foarte frecvent; eluarea analitica, mult mai detaliata si implicata mai ales in surprinderea procesului; eluarea bazata pe esantionare. Ultima modalitate este cel mai des intalnita si consta in obserrea periodica, la anumite interle riabile de timp in cazul esantionarii temporare sau la aparitia anumitor evenimente, cum a Modul de inregistrare a datelor Obsertiile constatate pot fi inregistrate fie traditional, pe hartie, cu ajutorul unor instrumente de scris, fie pe calculator. in ultima situatie pot fi utilizate fie simple procesoare de text cum ar fi Microsoft Word, fie programe specializate pentru codarea obsertiilor. Daca se adopta o modalitate simpla de inregistrare, se obisnuieste acordarea unor simboluri unitatilor comportamentale de baza pentru a castiga timp cu insemnarile constatate. inregistrarea codurilor poate fi facuta in timp real, pe masura ce decurge procesul obserrii, sau ulterior, analizand produsele unor instrumente traditionale de inregistrat (camere video, reportofoane etc). Prin codare pot fi incluse mai multe sau mai putine informatii, in functie de necesitati. Cea mai simpla forma, cu exceptia eluarii globale, presupune notarea frecventei de aparitie a unitatilor comportamentale. Daca aceste aspecte nu sunt suficiente, mai poate fi notata succesiunea secventelor comportamentale obserte sau/si durata acestora. De exemplu, o secventa de genul: DD 0 : 30, ? 0 :15, ( ) 0 : 20, ? 0 : 10, ( ) 0 :30, - 1 :10 indica o intalnire in care seful incepe prin a vorbi 30 de secunde despre subiectul intalnirii, cere opinia unei persoane despre o problema timp de 15 secunde, o asculta 20 de secunde, dupa care o intrerupe pentru a-i cere lamuriri suplimentare, o asculta din nou 30 de secunde, dupa care intervine si ii ofera un feedback negativ timp de un minut si zece secunde. Antrenarea echipei de obsertori De obicei, obsertia este o metoda care necesita multe resurse psihologice, in special atentia subiectilor. De aceea, pentru a evita unele erori aparute in urma unor codari subiective ori din cauza unor pauze de atentie, se obisnuieste implicarea a cel putin doi obsertori. Chiar si in situatiile in care exista un singur obsertor pe eveniment, este posibil sa existe mai multe persoane in cadrul echipei de cercetare care obser fenomenele de interes. Pentru a obtine rezultate cat mai unitare, este necesar ca, inainte de inceperea efecti a obserrii, sa existe o congruenta a opiniilor obsertorilor asupra modului de codare a unor evenimente. Pentru aceasta, se pot realiza manuale de codare sau se pot purta discutii pentru a aduce la un numitor comun definitiile unitatilor comportamentale, pentru a nu exista diferente de viziune in modul de percepere a acestora. Analiza si interpretarea datelor obserte Trecand peste procesul efectiv de obserre a comportamentelor vizate, care poate avea loc in diverse locuri - obsertia in laborator si obsertia in medii naturale - si care poate implica diverse grade de participare din partea obsertorului - obsertor extern sau coparticipativ -, se ajunge la analiza si interpretarea datelor obserte. Aceasta etapa este precedata de codarea obsertiilor in cazul in care acestea nu au fost facute in timp real. Dintre metodele statistice cele mai intalnite pentru a analiza comportamentele obserte, putem aminti coeficientul kappa, pentru a sili gradul de concordanta dintre obsertiile a doua persoane si o serie de indicatori de asociere a secventei de comportamente obserte, bazate pe elele de asociere (de exemplu, tehnica g2, analiza log-liniara, corelatiile neparametrice etc). |
|
|
Politica de confidentialitate
|
