FOTOGRAFIA JUDICIARA

Consideratii privind rolul fotografiei judiciare in investigarea infractiunilor

Aspecte introductive

Fotografia judiciara detine o pozitie particulara bine conturata in ansamblul investigatiilor criminalistice. Adaptarea tehnicii fotografice la specificul procesului judiciar a reprezentat, indiscutabil, o necesitate obiectiva.

De la inceputurile conturarii Criminalisticii ca stiinta de sine statatoare, autorii de specialitate si, fireste, juristii practicieni devin tot mai convinsi de utilitatea fotografiei in activitatea justitiei. Daca recomandarea lui Hans Gross, facuta in "Manualul judecatorului de instructie in sistemul criminalisticii", de folosire a aparatului de proiectie in salile Curtii cu Jurati va ramane fara ecou in randul magistratilor, inchistati, inca, intr-un soi de conservatorism probator la sfarsitul secolului al XIX-lea, ea va fi reiterata cu si mai multa vigoare stiintifica in scurta vreme.

Astazi, alaturi de fotografia devenita clasica, se apeleaza la tehnicile de fotografiere digitala, ca si la inregistrarile video.

Rolul fotografiei judiciare si al inregistrarilor video in investigarea infractiunilor

Principalele avantaje ale fotografiei judiciare. Rolul fotografiei in acti­vitatea organelor judiciare este astazi unanim recunoscut, marea majoritate a auto­rilor de specialitate si a practicienilor fiind de acord ca "fotografia sta la baz 616i83g a majoritatii activitatilor specifice criminalistice", indiferent daca acestea se desfa­soara pe teren sau in laborator.

a. Fidelitatea in fixarea si redarea imaginii locului faptei, a urmelor infracti­unii, a rezultatelor diverselor cercetari criminalistice de laborator, atat in radia­tii vizibile cat si invizibile.

b. Obiectivitatea in prezentarea datelor obtinute prin mijloace criminalistice, fixate prin intermediul fotografiei asupra faptei si persoanei infractorului.

c. Rapiditatea si relativa simplitate de executare a fotografiilor, ceea ce permite urgentarea anchetei si, de aici, rezolvarea operativa a cazului.

Fotografia judiciara operativa

Procedee de fotografiere la fata locului

Fotografia judiciara cu caracter operativ - executata cu prilejul cercetarii locului faptei sau in imprejurari similare - de catre chiar organele de urmarire penala, in primul rand de catre politie, se inscrie printre procedeele importante de fixare a rezulta­telor cercetarii, reprezentand un auxiliar pretios al procesului­-verbal. In cazurile deosebi­te, cum sunt omorul, accidentele rutiere, navale, aeriene, incendiile, exploziile soldate cu victime omenesti, talhariile s.a. cer­cetarea la fata locului nu mai poate fi conceputa fara executarea de fotogra­fii, carora li se adauga inregistrari video analogice sau digitale.

Fotografia de orientare. Fotografia de orientare serveste la fixarea imagi­nii intregului loc al faptei, intr-un ansamblu de puncte de reper sau de orientare, de natura sa permita identificarea zonei in care s-a savarsit infractiunea, ori a avut loc un eveni­ment cu implicatii juridice.

Fotografia-schita. Fotografia-schita este destinata redarii, in exclusivitate, a intregului loc al faptei, cu tot ce are el mai caracteristic.

Fotografia-schita unitara, in care este redata totalitatea locului faptei intr-un singur cadru.

Fotografia-schita panoramica, apreciata de unii autori ca o varian­ta a fotografiei de orientare, este, in fond, o alternativa la redarea unitara a locului faptei, in ipoteza in care acesta ocupa o suprafata mare.

Fotografia schita pe sectoare presupune redarea pe portiuni a locului faptei, in conditii similare de iluminare, cu acelasi obiectiv si la aceeasi scara.

Fotografia schita incrucisata se executa cu aparatul situat succesiv in puncte diferite sau diametral opuse.

Fotografia obiectelor principale. Modalitatea de fotografiere a obiectelor principale consta in fixarea imagi­nilor acelor obiecte care sunt in legatura sau care reflecta urmele si consecintele faptei infractionale. Din categoria mentionata pot face parte corpul victimei unei omucideri, armele si instrumentele folosite la savarsirea infractiunii, obiectele purtatoare de urme, etc.

Fotografia de detaliu. Fotografiile de detaliu sunt specifice fazei dinamice a cercetarii la fata locului, in care este permisa deplasarea sau modificarea pozitiei obiectelor in vederea punerii in evidenta a detaliilor caracteristice, a urmelor, precum si a localizarii lor pe suprafata obiectului. ­

Sunt relativ frecvente imprejurarile in care fotografia de detaliu se interfereaza cu macrofotografia, destinata unor mariri de pana la 10x.

Fotografia semnalmentelor

Fotografia semnalmentelor se constituie ca un ansamblu de procedee fotografice destinate inregistrarii imaginii persoanelor care au savarsit infractiuni, precum si a cadavrelor necunoscute, in vederea identificarii lor ulterioare.

Fotografia de identificare a persoanelor. Fotografierea de identificare a persoanelor - in special a celor care au savarsit infractiuni - este folosita de serviciile specializate ale politiei inca din secolul trecut. Acest procedeu face parte dintre metodele importante de iden­tificare a recidivistilor, alaturi de identificarea dactiloscopica.

Fotografia de identificare a cadavrelor necunoscute. Fotografia de identificare a cadavrelor necunoscute nu se distanteaza din punct de vedere tehnic de fotografia de identificare a persoanelor condam­nate.

Fotografia de identificare a cadavrelor presupune si asa-numita "toaleta a cadavrului", indeosebi in ipoteza mortii determinate de catastrofe, accidente, precipitare, loviri etc. care au avut ca urmare modificarea sau distrugerea fetei.

Fotografia de urmarire. Fotografia de urmarire, de supraveghere sau de filaj, cum mai este denu­mita, consta in inregistrarea prin fotografiere, filmare, inclusiv inregistrarea videomagnetica, in conditiile prevazute de lege, a unor acti­vitati cu caracter infractional, a contactelor dintre participantii la savarsirea faptei prevazute de legea penala, inclusiv cu subiectul pasiv al infractiunii (cum ar fi, de exem­plu, persoana santajata), in vederea probarii acestor activitati.

Fotografia de fixare a rezultatelor unor activitati de urmarire penala

Pentru fixarea rezultatelor unor acte de urmarire penala, de genul perche­zitiilor si reconstituirilor, cu precadere in cazurile deosebite, se impune efec­tuarea de foto­grafii care vor ilustra constatarile cuprinse in procesul-verbal.

Fotografia de fixare a rezultatelor perchezitiei. Fotografia efectuata cu ocazia perchezitiilor se apropie, sub raport tehnic, de fotografia executata la locul faptei (fotografia de orientare, schita, a obiectelor principale si de detaliu), trebuind sa indeplineasca cerinte similare de efectuare.

Fotografia de fixare a rezultatelor reconstituirii. In ipoteza efectuarii reconstituirii se procedeaza la fotografierea sau videoinregistrarea celor mai semni­ficative aspecte din cadrul verificarii experimentale a modului in care s-a desfasu­rat actul infractional sau o parte din acesta, precum si a declaratiilor martorilor, invinuitilor ori inculpatilor.

Fotografia judiciara de examinare

Fotografia judiciara de examinare in radiatii vizibile

Fotografia judiciara de examinare reprezinta un ansamblu de procedee destinate cercetarii, in conditii de laborator, a mijloacelor materiale de proba, precum si fixa­rii rezultatelor investigarii tehnico-stiintifice a corpurilor delicte sau a urmelor ridi­cate de la fata locului.

In functie de natura procedeelor tehnice folosite, potrivit scopurilor urmarite, fotografia judiciara de examinare se poate clasifica astfel:

a. Fotografia de examinare in radiatii vizibile: fotografia de ilustrare, de comparare, de umbre, de reflexe, de contrast, de separare a culorilor, microfo­tografia;

b. Fotografia de examinare in radiatii invizibile: ultraviolete, infrarosii, röentgen, gamma si beta, radiatii neutronice si, mai nou, holografia.

Fotografia de ilustrare. Prima din categoria metodelor fotografice aplicate in examinarile de laborator este fotografia de ilustrare. Scopul sau consta in fixarea imaginii initiale a obiectului ce urmeaza a fi examinat, a caracteristici­lor si dimen­siunilor sale. Acest procedeu se aplica in mod obligatoriu mijloa­celor materiale de proba care vor suferi modificari prin examinare.

Domeniile in care se aplica frecvent procedeul fotografiei de ilustrare sunt: cercetarea tehnica a inscrisurilor presupuse a fi falsificate sau contrafacute (situatie in care procedeul mai poarta denumirea de fotografie de reproducere), cercetarea unor mijloace materiale de proba cu suprafata plana, expertiza unor corpuri delicte, de genul armelor sau instrumentelor de spargere etc.

Fotografia de comparare. Fotografia de comparare este una dintre meto­dele cele mai importante si mai frecvent intrebuintate in examinarile de laborator, indeosebi in traseolo­gie, in balistica judiciara, in expertiza inscrisurilor si, in general, in orice im­prejurare care solicita efectuarea unui examen comparativ, de natura optica.

Potrivit procedeelor intrebuintate, se disting trei variante ale fotografiei de comparare: fotografia de comparare prin confruntare, prin suprapunerea imagini­lor si prin stabilirea continuitatii liniare.

Fotografia de umbre. Fotografia de umbre este destinata scoaterii in evidenta a caracteristicilor de relief. Ea se aplica inclusiv in fotografiile de detaliu executate la fata locului, de exemplu in cazul urmelor de adancime de maini si de picioare ori al urmelor unor instrumente de spargere. Acelasi procedeu se foloseste si in cazul refacerii unui text scris cu creio­nul sau cu stiloul cu bila.

Fotografia judiciara de examinare in radiatii invizibile

Radiatiile electromagnetice invizibile, de tipul ultravioletelor, infrarosiilor, radi­atiilor X si gamma, au devenit indispensabile examinarii stiintifice a probe­lor mate­riale, a urmelor in general, in momentul de fata neexistand practic nici un domeniu important al criminalisticii care sa nu beneficieze de posibi­litatile de investigare oferite de aceste radiatii.

Fotografia de examinare in radiatii ultraviolete. Fotografia de examinare in radiatii ultraviolete (U.V.) face parte dintre meto­dele stiintifice de investigare folosite curent in laboratoarele criminalistice, dar si in cercetarile intreprinse la fata locului, cum ar fi, de exemplu, descoperirea urmelor de maini, a urmelor biologice, inclusiv in scop tactic-operativ. Prin urmare, radiatiile ultraviolete au o intrebuinta­re larga in criminalistica, fotografia fiind numai mijlocul de fixare a rezultatelor cercetarilor.

Domeniile de folosire a radiatiilor ultraviolete in Criminalistica Principalele domenii din cercetarea criminalistica in care se recurge la acest tip de radiatii sunt, in esenta, urmatoarele:

a. Traseologia, respectiv revelarea si cercetarea urmelor, printre care mai importante sunt urmele de maini, urmele biologice, alte urme organice.

b. Balistica judiciara, indeosebi pentru descoperirea urmelor suplimentare ale tragerii cu armele de foc, cum ar fi, de exemplu, depunerile specifice ine­lului de frecare.

c. Cercetarea tehnica a inscrisurilor, radiatia ultravioleta avand un rol particu­lar in descoperirea falsului prin inlaturare de text, in descoperirea unor falsuri in documente cu caracter financiar s.a.

Fotografia de examinare in radiatii infrarosii. Utilizarea radiatiilor electromagnetice infrarosii in criminalistica, datorita proprietatilor lor, a largit considerabil posibilitatile de investigare stiintifica, in prezent de neconceput fara apelarea la acest tip de radiatie. Astfel, radiatiile infrarosii isi gasesc numeroase aplicatii in ca­drul cercetarii infractiunilor, incepand cu fotografierea la locul faptei, sau cu aceea de urmarire, si terminand cu efectuarea unor investigatii de laborator in cercetarea falsurilor ori in balistica judiciara.

Domeniile de folosire a radiatiilor infrarosii in Criminalistica Radiatiile infrarosii isi gasesc o utilizare frecventa in multe directii ale investigatiilor criminalistice, cum sunt, de exemplu:

a. Cercetarea falsului in inscrisuri si opere de arta.

b. Descoperirea urmelor suplimentare ale tragerilor cu arma de foc.

Alte amanunte pentru examen in cursul de baza.

Fotografia de examinare in radiatii röentgen, gamma, beta si neutronice. Cele trei categorii de radiatii electromagnetice isi gasesc si ele utilizari di­verse in exami­narile criminalistice, datorita, printre altele si proprietatii lor de penetrare a corpurilor, in functie de anumite caracteristici. Avem in vedere obtinerea unor date privind interiorul corpurilor si nu analizele spectrale, la care ne-am referit mai inainte.

Aspecte de aprofundat

. Rolul si avantajele fotografiei judiciare

. Fotografia judiciara operativa; procedee de fotografiere la fata locului.

- fotografiile de orientare

- fotografiile schita

. Procedee speciale de fotografiere, in special la fata locului.

. Fotografia semnalmentelor

. Fotografia de fixare a rezultatelor unor activitati de urmarire penala.

. Fotografia de examinare in radiatii vizibile:

- procedeele de fotografiere;

- domenii de aplicare;

- modalitati tehnice generale de executare.

. Fotografia de examinare in radiatii ultraviolete:

- aspecte generale tehnice;

- domenii de utilizare.

. Fotografia de examinare in radiatii infrarosii:

- aspecte generale tehnice;

- domenii de utilizare.

. Fotografia de examinare in radiatii röentgen si nucleara:

- aspecte tehnice generale;

- domenii de utilizare.