Principalele curente in criminologie

Principalele curente in criminologie

Orientarea biologica

Potrivit acestei orientari sunt cunoscute mai multe teorii privind originea biologica a criminalitatii astfel:

teoria atavismului evolutionist

teoriile ereditatii

teoriile biotipurilor criminale

teoria constitutiei delicvente

La baza acestor teorii se afla explicatiile evolutionismului lui Darwin care opina ca " indivizii cu inclinatii negative care isi fac ocazional aparitia in arborele genealogic al unei familii fara o cauza observata ,acestea pot fi ramasite ale unei stari primitive,anterioara, din care ei nu au progresat vreme de generatii."

a)      teoria atavismului evolutionist

atavismul - aparitia la descendentti a unor caracteristici proprii ascendentilor indepartati si care nu s-au manifestat in generatia intermediara( lat. atavus = stramos).

Partizanul acestei teorii este Cesare Lombrosso.

Efectuand examene antopometrice , biologice pe 5907 delicventi acesta a estimat tipul de criminal innasnut la 60- 70 % din totalul criminalilor , iar dupa criticile aduse a redus acest procent la 30-35 %.

Potrivit acestei ipoteze , caracterele omului primitiv si ale animalelor inferioare pot aparea la anumiti indivizi sub forma unor stigmate anatomice ( malformatii) ale scheletului si cutiei craniene , asimetrie bilaterala, dezvoltarea masiva a maxilarelor , anomalii ale urechilor, ochilor , nasului, miinilor , picioarelor , degetelor etc.

A fost puternic combatut de criminologul Ch. Goring , ce a facut in paralel studii pe un esantion de 3000 de studenti de la Oxford si Cambridge.

b)teoriile ereditatii

Adeptii acestor teorii si-au indreptat studiile asupra gemenilor, arborelui genealogic si a cercetarii de antropologie comparata.

Prin studiile efectuate in SUA s-a incercat sa se demonstreze prin studiul arborelui genealogic ca in familiile de antecesori cu condamnati exista un numar mai mare de infractori.

c)teoriile biotipurilor criminale

Potrivit acestor teorii se sustine ca exista legaturi intre tipurile biologice, conformatia fizica a individului si normalitatea mentala a caracterului.

tipul astenic( longilin, umeri ingusti, muscultura subdezvoltata), tipul rece , rezervat , nesociabil este asociat cu infractiuni contra proprietatii ,

tipul atletic este asociat cu infractiunile contra persoanei,

tipul picnic ( scund cu tendinte de ingrasare , prietenos , sociabil )este asociat cu fraudele ,

tipul displastic ( disfunctionalitati glandulare )- infractiuni sexuale.

d ) teoria constituitiilor delicvente

( Benigno di Tulio)

Prin constitutie Benigno di Tulio intelegea acele elemente ereditare si congenitale dobandite care favorizeaza comiterea de infractiuni urmare a unor tentatii ( excitatii ) exterioare.

Orientarea psihologica

Potrivit acestei orientari geneza criminalitatii se afla in factori psihologici ce tin de individ.

Orientarea psihologica pleaca de la idea ca intre comportamentul normal si cel delicvent diferenta nu survine de la natura ci din sfera psihicului ca urmare a unui conflict intre individul marcat de anumite particularitati si anturajul sau.

Teoriile semnificative ale orientarii psihologice sunt:

teoria psihoanalitica a lui SIGMUND FREUD

teoria personalitati criminale

a)      Teoria psihanalitica                   

S. Freud (1856- 1939)medic neurolog si psihiatru vienez, creatorul psihanalizei care dupa cum o numea el insusi este a treia mare infrangere a orgoliului uman. " Copernic a aratat ca pamantul nu este centrul universului  , Darwin ca omul este un animal printre altele si psihanaliza demonstreaza ca "eul nu este stapan la el acasa".

Efervescenta psihicului

Constientul

Instantele psihice.Supraeu reflecta implicatia socio- culturala asupra psihicului, personalitatea,maturitatea,elevatiacivilizatia, se formeaza in minoritate, in prezenta parintilor.

Preconstient

Eu l (ego)bariera intre sine si lumea exterioara,

reprezinta constiinta de sine, nucleul personalitatii,

cunostintele si imaginea de sine,

asigura echilibrul intre instincte si tendintele profunde ale individului.

Sinele - tot ceea ce este ereditar

ceea ce este constitutional

stimuli si impulsuri

inclinatiile primare

instinctele distructive , sexuale

principiul placerii ( " daca te simti bine fa-o ")

polul energetic, impulsional, dinamic

tendinta permanenta de reflectare in Eu si Supraeu de revarsare

EROS   

Zeul iubirii -la greci fiul Afroditei

la romani Cupidon

Instinctual vietii si al dragostei

THANATOS

- edonic si vital

- instinctul vietii si al mortii

Freud afirma pentru prima data ca in viata psihica nu exista nimic arbitrar , nimic intamplator si nedeterminat, totul pana la cele mai insignifiante gesturi , cuvinte , idei , emotii.

Conflictul intrapsihic dintre inconstient si constiinta impregneaza intreaga viata a individului. Principiului placerii promovat de inconstientul axat pe viata animala se opune principiul realitatii promovat de constiinta centrata pe viata sociala , morala a omului generatoare de constrangeri firesti. Presiunile inconstientului asupra constiintei duc la manifestari morbide , la dramatice tulburari de echilibru sau la acte de comportament de neinteles, absurde sau ciudate.

Intre cele trei ipostaze ale psihicului apar stari tensionate conflictuale Eul fiind supus atacului celor "doua puteri"( Sinele si Supraeul) ostile si incompatibile , presiunilor instinctive ale sinelui si cenzurii exercitate de Supraeu.Eul controleaza cerinttele instinctuale de la nivelul Sinelui ia decizii privind permisiunea de satisfacere a acestora ,, prin amanarea satisfacerii , in conditii de timp si mediu favorabile sau prin suprimarea totala a acestora.

Deci , destinul instinctelor este triplu :

Satisfacerea imediata ce consta intr-o descarcare pusionala , instinctele de la nivelul Sinelui erup trec de bariera, de cenzura a Eului si Supraeului.

Refularea -consta in reprimarea instinctelor incepute la nivelul Sinelui si este insotita de formarea unor complexe si simptome morbide.

Sublimarea -consta in canalizarea intr-o activitate derivata ,investitia de energie fiind orientate spre creatia artistica, stiintifica, activitati sportive. In acest caz instinctele sunt prelucrate de catre Eu pentru a trece de cenzura Supraeului.

b)      Teoria personalitatii criminale

Adeptii teoriei personalitatii criminale considera ca intre criminal si non criminal nu sunt deosebiri de natura ci de grad. Potrivit acesteia si unul si altul sunt impinsi la actiuni si activitati de anumite nevoi - mobilul, si unul si altul sunt ajutati de anumite capacitati , de anumite acte de vointa .

Aceste elemente psihice , fizice la crimninali sunt uneori mai puternice , de exemplu: impulsurile , mobilurile ,agresivitatea, sexualitatea ; si altele mai slabe de exemplu: vointa, stapanirea de sine si altele.

Potrivit criminologului francez Jean Pinatel trasaturile care stau la baza personalitatii criminale sunt :

Egocentrismul - tendinta de a raporta totul la propria persoana , de a constata ca tot ce este bun tine de propria persoana si iti apartine.

tendinta egocentristului este de a impinge opozitia la crima , teama fata de oprobiul public sau de teama amenintarii cu pedeapsa.

Labilitatea- fire slaba , ce nu se poate opune tentatiei.

Agresivitatea - instinct ce duce la satisfacerea unei nevoi. Se caracterizeaza prin : - autoagresivitate

agresivitate fizica, sociala,

agresivitate patologica ( epilepsie betie , maladii mintale)

spontana, profesionala,

Indiferenta afectiva implica absenta unor emotii, sentimente de omenie , prietenie, indiferenta morala mai mult manifestarea de rautate , perversitate.

Orientarea sociologica

Adeptii orientarii sociologice au preferat analiza cauzelor de ordin exogen adica o atentie deosebita acordata determinarilor de ordin social.

Orientarea sociologica are mai multe teorii:

Teoria lui Durkheim ( Emile Durkheim 1859- 1907)

Criminalitatea este un fenomen social normal care se manifesta inevitabil in toate societatile , fiind determinate de structura socio- culturala careia ii apartine.

Teoria anomiei ( R . Merton) In societatea americana exista un set de valori dominante, fundamentale proprietatea, libertatea) unanim acceptate dar la care nu se poate ajunge in mod egal , dezvoltandu-se un sentiment de nedreptate si frustrare ce duce la criminalitate.

Teoria clinica pledaza pentru resocializarea condamnatilor pentru a nu deveni recidivisti.

Teoria interactionistaa apare in SUA in 1960 potrivit acesteia punctual de plecare al unui comportament uman ca fiind infractional este " rectia societatii "mai exact a grupului dominant sub raport economic si politic care aplica "stigmatul" de infractor.