PARTICULARITATI TACTICE ALE AUDIERII PERSOANEI VATAMATE

Aspecte introductive

Activitatea de probatiune releva importanta si utilitatea declaratiilor par­ticipan­tilor la procesul penal, printre acestia numarandu-se si persoana vatama­ta, mai ales in imprejurari in care fapta penala a fost savarsita cu violenta.

In situatia speciala a persoanei vatamate, perceptia si memorarea se fac pe fondul unor intense tulburari afective care explica lacunele din declaratii si pre­zentarea incon­stient denaturata a celor percepute. Fenomenele de iluzie si de sugestie, efectul "halo", experienta anterioara, vizibilitatea, audibilitatea si durata percep­tiei sunt cativa factori din multitudinea celor care produc erori sau altereaza perce­perea actului infractional si care trebuie luati in considerare de organul ce instrumenteaza cauza.

Scurte consideratii privind reglementarea penala si procesual pen 121i83b ala

Reglementarea calitatii de persoana vatamata in Codul penal roman. Subiectul pasiv special al infractiunii este persoa­na fizica sau juridica, titulara a valorii sociale impotriva careia s-a indreptat infractiunea si care a suportat raul cauzat prin savarsirea infractiunii.

Consideratii privind psihologia persoanei vatamate si formarea declaratiilor sale

Aspecte introductive

Psihologia victimei infrac­tiunii a fost mai putin abordata in literatura de profil, comparativ cu studiul psihologiei martorului sau invinuitului (inculpatului), desi, acest al doilea membru al diadei penale intereseaza la fel de mult, daca avem in vedere doar cateva dintre posibilitatile oferite prin analiza profilului psihic al persoanei vatamate pentru tactica criminalistica.

Particularitati ale psihologiei victimei

Fata de natura extrem de variata a imprejurarilor in care se savarsesc in­fracti­unile, de sunetele si zgomotele ce le pot insoti, poate prezenta interes determinarea urmatoarelor imprejurari.

Distanta dintre sursa sonora si organul receptor

Directia de propagare a fenomenelor

In legatura cu receptia vizuala, reamintim ca dintre undele electro­mag­netice ce actioneaza asupra analizorului vizual, pot provoca senzatii vizuale.

Imaginilor consecutive constand in persistarea acestora dupa ce sti­mulul incepe sa actioneze,

Contrastului simultan in care un obiect cenusiu pare mai alb pe un fond negru decat pe un fond alb

In legatura cu receptia cutanata s-au identificat 3 categorii de sen­zatii cu mecanisme senzoriale diferite:

Senzatiile tactile (de atingere, de presiune),

Senzatiile termice

Senzatiile de durere sunt provocate de orice stimul mai intens.

In legatura cu receptia olfactiva este de mentionat ca ea este rezul­tatul stimularii receptorilor olfactivi de catre anumite substante care se gasesc in stare gazoasa sau sub forma de vapori, receptori situati in membrana mu­coasa a cavitatii nazale.

Nedeterminarea unor caracteristici generale ale mirosului.

Stabilirea directiei din care ar fi provenit mirosul.

False identificari ale caracteristicilor olfactive determinate de tensiu­nea emotionala.

Factori de distorsiune - obiectivi si subiectivi - ai receptiei senzoriale a victimei. Receptia victimei poate fi influentata (bruiata) de anumite conditii con­crete in care se desfasoara agresiunea. Dupa cum acesti factori isi au originea in cauze externe, de mediu, sau in chiar persoana celui care percepe, au fost deosebiti factori obiectivi si subiectivi ce influenteaza perceptia.

Factori de natura obiectiva sunt ca si in cazul receptiei martorului:

Conditiile de iluminare in care are loc perceptia vizuala influenteaza puternic vizibilitatea insusirilor obiectelor, in special a culorii acestora.

Conditiile meteorologice sunt factorii care pot optimiza,

Distanta mare si diversele obstacole,

Factorii de natura subiectiva sunt determinati de particularitatile psiho-fiziologice si de personalitate ale persoanei vatamate, fie ca efectul lor este unul vremelnic, fie ca este de durata. Astfel:

Calitatea organelor de simt orice defectiune a acestora afectand o parte din posibilitatile de perceptie,

Varsta si sexul persoanei vatamate influenteaza perceptia in sens pozi­tiv sau in sens negativ.

Caracteristici ale formarii declaratiilor persoanei vatamate

Prelucrarea si decodificarea informatiilor. A doua etapa, esentiala in formarea declaratiilor persoanei vatamate, con­sta in prelucrarea si decodificarea la nivel cortical a informatiei perce­pute

Factorii de bruiaj ce actioneaza in procesul perceptiv, actioneaza in egala masura si in procesul decodarii informatiilor. De aceea, trebuie luati in calcul la:

Aprecierea dimensiunilor

Aprecierea timpului este strans legata de fenomenele susceptibile de modificare;

Aprecierea miscarii este dictata de imprejurarea ca cele mai multe infractiuni se savarsesc prin manifestari fizice.

Stocarea memoriala a faptelor. Intre momentul perceptiv si cel al redarii, in fata organelor judiciare, se in­terpune momentul conservarii pentru un timp mai mult sau mai putin inde­lungat in memorie a informatiilor dobandite.

Reactivarea memoriala. Ultima etapa a procesului de memorare este si in cazul victimelor, reactivarea sau reactualizarea, intalnita fie sub forma reproducerii, fie sub forma recunoasterii, ultima in intelesul sau psihologic, nu juridic.

Reproducerea reprezinta momentul de actualizare a informatiilor achizitionate, in care se manifesta si multitudinea de factori ce au putut influ­enta intregul proces de formare a declaratiilor si, totodata, momentul in care o seama de alti factori pot influenta decisiv declaratiile celui vatamat.

Denaturarile involuntare se datoreaza starii emotionale sub influen­ta careia persoana vatamata a perceput faptele.

Denaturarile mincinoase, fireste de rea-credinta, constituie "ajus­tari" in sensul "ingrosarii faptelor".

Tactica audierii propriu-zise a persoanei vatamate

Pregatirea in vederea ascultarii victimei. Pregatirea ascultarii persoanei vatamate este o activitate absolut necesara, care se cere efectuata in toate impreju­rarile, indiferent de gradul de dificultate al cauzei si care trebuie dirijata in directii tipice oricarei audieri, incepand cu aceea a martorului, urmata de:

Studierea materialului cauzei

Cunoasterea persoanelor care urmeaza a fi ascultate

Intocmirea planului de ascultare, daca situatia o impune.

Tactica audierii in faza relatarii libere.

Verificarea identitatii reprezinta primul moment al audierii propriu-­zise. Dupa ce organul judiciar s-a edificat cu privire la identitatea persoanei vatamate, ii aduce la cunostinta faptele si imprejurarile in legatura cu care va fi ascultata, inclusiv posibilitatea legala de a se constitui ca parte vata­mata, parte civila in proces, de a renunta la acest drept conferit de lege si de a fi ascultata in calitate de martor.

Conduita tactica in momentul ascultarii libere.

Printre regulile tactice principale aplicate se gasesc cele mentionate in capitolul anterior:

Ascultarea persoanei vatamate cu rabdare si calm

Evitarea oricarui gest, reactie, mina sau expresie

Ajutarea ei cu mult tact, fara a o sugestiona sub nici o forma

Conduita tactica in momentul formularii de intrebari. Ultima etapa a audierii nu are, teoretic, caracter obligatoriu. In practica insa, sunt numeroase cazuri in care organul judiciar este nevoit sa formuleze intrebari in scopul lamuririi unor aspecte neclare, confuze.

a. Intrebarile de completare sunt necesare in cazurile in care persoana vatamata relateaza mai putin decat ceea ce a perceput in mod real.

b. Intrebarile de precizare vizeaza acele aspecte la care persoana vatamata s-a referit, dar lipsa de claritate impune unele detalieri.

Aspecte de aprofundat

. Particularitati ale psihologiei victimei.

. Factori de distorsiune a receptiei senzoriale a victimei.

. Caracteristici ale formarii declaratiilor persoanei vatamate.

. Tactica audierii propriu-zise a persoanei vatamate.