TIPOLOGIA INVESTIGARII PRINCIPALELOR URME BIOLOGICE DE NATURA UMANA

Cercetarea urmelor de sange

Sublinieri preliminare privind urmele biologice

In categoria urmelor biologice se inscrie marea masa a urmelor de mate­rial biologic uman, indeosebi produsele de secretie, excretie si tesuturile umane. Secretiile principale sunt: saliva, secretia nazala si laptele matern. Ex­cretiile includ: urina, fecalele, sperma, sputa, vomismentele, meconiul, vernix caseoza s.a. Tesuturi moi: sange, piele, tesut mus­cular, masa cerebrala. Tesuturi dure: oase si unghii. In aceasta grupa de urme sunt 545f55f incluse si firele de par, inclusiv urmele de miros care fac obiectul odorologiei judiciare.

Raportat la frecventa cu care sunt intalnite in cazul savarsirii infractiunilor de violenta (omor, viol, talharie, loviri), in accidente rutiere, de munca, in explozii si incendii, dar si la calitatea elementelor stiintifice de individualizare, de circumstantiere a modului de savarsire a faptei, putem aprecia ca cele mai importante urme sunt cele de sange, saliva, sperma si firele de par.

In structura acestui capitol am inclus si urmele de miros, cu toate ca ele se con­stituie intr-o categorie distincta, fara a se confunda cu urmele biologice propriu-zise. Ultima sectiune este destinata investigatiei genetice, avand ca finalitate identificarea pe baza profilului A.D.N.

Cercetarea urmelor de sange

Aspecte generale. Urmele de sange, prin frecventa cu care sunt intalnite in campul infractio­nal, ca si prin posibilitatile de identificare pe care le ofera, inclusiv prin furnizarea de indicii necesare clarificarii imprejurarilor privind locul, timpul, mijloacele si modul de savarsire a faptei, detin o pondere particulara in cadrul in­vesti­gatiilor criminalistice.

In campul infractional, urmele sangvinolente se prezinta sub forma de picaturi, stropi, dare, balti, manjituri si sunt consecinta unei actiuni violente exercitate asupra corpului persoanei, de natura sa determine, direct sau indirect, leziuni ale vaselor sanguine.

In functie de natura suportului, urmele de sange pot fi absorbite de acesta, cum este cazul suporturilor din material textil, sau pot ramane la suprafata, formand un strat sau o crusta distincta.

Culoarea urmelor de sange difera in functie de vechimea, cantitatea, natu­ra suportului si factorii care actioneaza asupra lor: temperatura, lumina, diver­si agenti fizici si chimici.

Calitatea urmelor de sange poate fi influentata de actiunile exercitate de om, respectiv de persoana care cauta sa indeparteze pata prin razuire, spa­lare etc.

Cercetarea si interpretarea la fata locului a urmelor de sange.

Descoperirea urmelor sangvinolente reprezinta o activitate de o deosebita importanta. Dificultatea descoperirii nu priveste, desigur, ur­mele evidente de sange, cum ar fi de exemplu o balta de sange formata langa un cadavru ce prezinta plagi taiate profunde, ci, in special, acele urme care au suferit modificari prin scurgerea timpului.

Cautarea urmelor de sange se efectueaza potrivit particularitatilor locului sau suportului cercetat, deci in functie de fiecare caz in parte, ea fiind orientata in cateva directii principale, si anume:

a. Imbracamintea si corpul persoanelor antrenate in infractiune (victima sau faptui­tor).

b. Portiunea de teren si obiectele aflate la locul savarsirii infractiunii sau in locul in care a fost descoperit cadavrul.

c. Instrumentele folosite in savarsirea infractiunii, cum sunt cutitele, topoa­rele, alte tipuri de arme.

d. Instalatiile sanitare, vasele, alte obiecte ce ar fi putut servi la inlaturarea urmelor sau la transportul cadavrului.

Depistarea petelor suspecte a fi de sange se face, de regula, cu surse de lumina (lanterna) care dispun de filtre de culoare (rosii sau verzi).

Reactivii chimici la care se apeleaza au un caracter orientativ sau de proba­bilitate.

Folosirea reactivilor de orientare sau de probabilitate este necesar sa se faca cu prudenta, pentru a lasa deschisa posibilitatea examinarii complexe a urmelor de catre specialist, in conditii de laborator.

Aspectele de referinta in cursul de baza.

Ridicarea urmelor de sange prezinta anumite particularitati, indeo­sebi in cazul celor care se gasesc pe obiecte ce nu pot fi transportate.

La ridicarea urmelor sangvinolente trebuie avut in vedere ca acestea pot contine si alte categorii de urme biologice cum sunt, de exemplu, fire de par, resturi de tesut etc., carora trebuie sa li asigure integritatea.

Ambalarea si transportarea urmelor de sange reprezinta un aspect care este uneori neglijat (sau tratat cu usurinta) ignorandu-se posibilitatea alterarii rapide a lor.

Interpretarea urmelor de sange la locul descoperirii lor este o ac­tivitate cu rezonanta in clarificarea ulterioara a imprejurarilor savarsirii faptei. Dupa forma luata de o picatura de sange, se poate stabili inaltimea de la care a cazut, marginile urmei fiind cu atat mai zimtate cu cat inaltimea este mai mare.

Expertiza biocriminalistica a urmelor de sange. Expertiza urmelor de sange - incadrata in categoria mai larga a expertizei biocriminalistice, asa cum este denumita in lucrari de criminalistica mai re­cente, sau expertiza medico-legala a produselor biologice, potrivit denumirii din lucrarile de medicina legala - este destinata sa ofere clarificari la nume­roasele intrebari adresate de catre organele judiciare.

Principalele intrebari care se pot formula, in legatura cu o urma presupusa a fi de sange, sunt detaliate in cursul de baza.

Cercetarea urmelor de saliva si de sperma

Cercetarea urmelor de saliva

Problematica generala. Urmele de saliva, ca si celelalte urme biologice, intereseaza cercetarea crimi­nalistica pentru posibilitatile de obtinere a unor date privind persoana, indeosebi pe baza grupei sanguine, cu precizarea ca acest lucru este posibil numai in ipoteza in care individul este de tip secretor.

Cercetarea la fata locului.

Cautarea si descoperirea urmelor de saliva se face cu mijloace op­tice si de iluminare curente, aflate in dotarea truselor criminalistice (lupe, lampi cu radiatii vizibile si ultraviolete, lanterne). Descoperirea lor necesita o cercetare sistematica a intregului loc al faptei.

La cautarea urmelor de saliva nu trebuie pierdut din vedere ca ele se pot con­funda cu alte urme biologice (sperma, secretie vaginala, transpiratie, mu­cus nazal), precum si cu pete de alta natura, anorganica sau organica, mai ales sucuri diverse, vopsea, detergenti etc.

Ridicarea si transportarea urmelor presupuse a fi de saliva impu­ne res­pectarea acelorasi recomandari facute la urmele de sange, de ambalare in stare uscata a obiectului si de expediere urgenta la laboratorul de speciali­tate, pentru a nu se distruge antigenele.

Expertiza urmelor de saliva serveste la clarificarea unor aspecte relativ asemanatoare urmelor de sange. In primul rand, expertul se poate pro­nunta asupra faptului daca urma este sau nu de saliva si daca saliva este de natura umana, insa nu intotdeauna rezultatul poate avea caracter de certitu­dine.

Cercetarea urmelor seminale

Problematica generala. Urmele de sperma fac parte din categoria acelor urme biologice intalnite in diverse imprejurari, care numai aparent au o frecventa redusa. De regula, pre­zenta lor este caracteristica savarsirii de infractiuni cu un grad de periculo­zitate deosebit sau al caror mod de savarsire prezinta anumite particularitati. Asa sunt, de pilda, omorul si infractiunile privitoare la viata sexuala (violul, pedofilia, seductia, perversiunea si coruptia sexuala, incestul).

Formarea urmelor de sperma are loc prin depunerea, pe diverse suporturi, a lichidului spermatic ejaculat in momentul unui contact sexual, al mastur­barii, sau ca o consecinta a unor tulburari neuro-psihice.

Cercetarea la fata locului.

Cautarea urmelor seminale impune examinarea corpului victimei, o atentie speciala fiind acordata orificiilor naturale (examinare realizata de catre cadre medicale), precum si a lenjeriei de corp si de pat, a imbracamintei, a altor obiecte.

Ridicarea urmelor seminale necesita, poate mai mult decat in ca­zul altor urme biologice, precautie deosebita pentru pastrarea intacta a petei si implicit a spermatozoizilor, principalul element asupra caruia se indreapta examinarea.

Interpretarea la fata locului a urmelor seminale ofera date refe­ritoare nu numai la natura, mobilul si modul de savarsire a faptei, ci si in legatura cu anu­mite deprinderi, aberatii sexuale sau anumite stari psihopato­logice ale autorului.

Expertiza biocriminalistica a urmelor seminale este destinata sta­bilirii faptului daca urma este intr-adevar de sperma si daca aceasta este de origine umana sau animala. Modalitatile de expertizare se regasesc in cursul de baza.

Elemente de investigare si identificare biocriminalistica pe baza profilului A.D.N.

Fundamentul stiintific

Descoperirea acidului dezoxiribonucleic (A.D.N.) a condus la intelegerea conceptului de ereditate si, ulterior la identificare, prin decodarea informa­tiilor genetice pe care molecula de A.D.N. le are in componenta. Aceasta are structura moleculara si este continuta de toate celulele vii ale organismelor.

Procesul de identificare a unei persoane incepe in momentul in care aceas­ta lasa in scena crimei o urma biologica care contine, in mod necesar, ma­terial genetic (A.D.N.). Urmeaza prelevarea probei de catre criminalist, urmata de analiza de laborator care are drept punct terminus traducerea materialului genetic intr-un cod, cu formula unica, irepetabila, specifica unui singur purtator al acelei informatii genetice.

Sub raportul valorii de identificare, specialistii geneticieni clasifica urmele biologice in trei categorii:

Probe cu inalt grad de precizie in identificarea profilului A.D.N.

Probe cu potential in definirea profilului A.D.N.

Probele cu potential in analizele A.D.N. mitocondrial.

Particularitati ale cercetarii la fata locului

De regula, in linii mari, cercetarea urmelor apte sa serveasca la identificari genetice parcurge aceleasi etape tehnice, tipice urmelor biologice (sange, sperma, saliva), de la descoperire, la fixare fotografica si ridicare. Fireste ca se impun precautii suplimentare. Obiectele sau suporturile purta­toare de urme biologice care se ridica in vederea analizarii A.D.N. vor fi verifi­cate pentru a fi puse in evidenta alte urme importante, cum ar fi urmele papilare.

Efectuarea expertizelor A.D.N.

Analiza profilului A.D.N., in laboratoare specializate, se desfasoara prin doua me­tode: metoda analizei amprentei genetice prin enzime de restrictie si metoda reactiei in lant a polimerazei (PCR).

Cercetarea firului de par uman

Problematica generala

Firele de par uman alcatuiesc o categorie distincta de urme biologice ­denumite, mai recent, in lucrarile noastre de specialitate, si urme de natura piloasa - prin a caror examinare se obtin date importante cu privire la persoa­ne si la imprejurarile faptei, problemele rezolvate de expertiza inscriindu-se pe aceleasi coordonate ca si in cazul expertizei biocriminalistice a celorlalte urme biologice. In esenta, se pot obtine date despre natura, originea, caracte­risticile de sex, varsta, regiunea corpo­rala din care provine.

Cercetarea la fata locului

Descoperirea si ridicarea firelor de par.

Descoperirea firelor de par nu impune folosirea de metode sau mijloace tehnico-stiintifice deosebite, ele fiind destul de usor vizibile cu ochiul liber. Totusi, pentru facilitarea descoperirii este necesar sa se recurga la lupe si la surse de lumina ceva mai puternice. Se cerceteaza atat imbraca­mintea, lenjeria si corpul persoanei, cat si alte suprafete, inclusiv obiectele de igiena personala, in special pieptenii si prosoapele.

Ridicarea firelor de par impune respectarea unor cerinte minime cu privire la mentinerea intacta a firului, evitarea amestecarii lui cu alte fire de par, inclusiv cu fire provenite accidental de la persoanele care efectueaza cercetarea.

Expertiza criminalistica a urmelor de natura piloasa

Problematica generala a expertizei. Expertiza firelor de par este destinata, pe de o parte, cercetarii structurii intime a parului, cu numeroasele sale elemente caracteris­tice, iar, pe de alta parte, analizei suprafetei acestuia, a diverselor particule aderente, urme ale materiei in care a fost descoperit, precum si microurme de natura cea mai diversa

Metodele de examinare biologica a urmelor de natura piloasa pot da raspunsuri la diverse intrebari privind firul de par ridicat de la fata locului sau de pe corpul victimei, referitoare la urmatoarele aspecte:

. natura si originea umana sau animala a firului de par;

. zona corpului din care provine;

. modul de detasare a firelor de par, precum si alte aspecte importante.

Pentru urgentarea investigatiilor criminalistice in directia descoperirii au­torului este importanta determinarea, inca de la inceput, a culorii si elemen­telor caracteristice exterioare, ca si a impuritatilor existente pe firul de par.

Cercetarea de laborator.

Investigarea biocriminalistica de laborator a unui fir de par, in directia stabilirii caracteristicilor sale generale si particulare, parcurge mai multe etape principale aprofundate in curs.

Elemente de investigare odorologica judiciara

Aspecte generale privind urmele olfactive

Urmele de miros reprezinta o categorie aparte de urme, specifice nu numai omului ci si animalelor, inclusiv majoritatii substantelor care contin elemente vola­tile precum si altor corpuri din natura. Folosirea acestor categorii de urme in intere­sul justitiei, al descoperirii infractorilor si corpurilor delicte constituie obiectul odorologiei judiciare.

Formarea urmelor olfactive. Formarea urmelor olfactive este practic inevitabila, orice persoana lasan­du-si moleculele de miros peste tot pe unde trece, pe fiecare dintre obiectele atinse, nici pantofii, nici imbracamintea si nici manusile neputand sa impiedi­ce formarea acestui gen de "amprenta" olfactiva.

Continutul urmelor olfactive. Continutul urmei olfactive cuprinde mai multe categorii de miros, in care ponderea este detinuta de mirosul specific sau de baza al corpului, acestuia adaugandu-i-se mirosul profesional sau general, precum si mirosul ocazional.

Mirosul specific (de baza sau individual) este consecinta proceselor metabolice petrecute in organismul uman, materializate, printre altele, in emanatii volatile, cum sunt cele ale acizilor sebaceici - caracteristice transpi­ratiei, respiratiei, altor secretii si excretii organice, descuamarilor pielii - de o mare complexitate chimica.

Cercetarea la fata locului

Descoperirea urmelor olfactive. Descoperirea se face cu ajutorul cainilor de urmarire. Spre deosebire de om, un caine poate selecta o urma de miros din alte 200, explicatia constand in aceea ca el dispune de un numar de celule olfactive de peste 30 de ori mai mare.

Prelucrarea urmelor. Pentru prelucrarea urmei, cainele este dirijat de conducatorul sau care, firesc, ii cunoaste posibilitatile si modul de comportare, dar si de organul judiciar care efectueaza sau indruma cercetarea la fata locului si care trebuie sa fie atent la respectarea anumitor reguli privind folosirea cainelui de urmarire si interpreta­rea reactiilor sale. Modul de prelucrare al urmelor este prezentat in cursul de baza.

Metode moderne de investigare odorologica

Pe langa cainele de urmarire, in cercetarea urmelor olfactive se apeleaza si la metode tehnice, constand in ridicarea urmelor de miros de la fata locului, de pe obiecte corp delict, de pe imbracamintea pierduta de infractor s.a., prin aspirarea cu dispozitive speciale si conservarea in flacoane ermetice, dezodo­rizate in prealabil. Aceste urme sunt supuse unei examinari comparative cu modelele prelevate de la persoanele sau obiectele suspecte, pe baza unei ana­lize gazocromatografice sau prin spectrografia de masa.

Aspecte de aprofundat

. Modalitati de descoperire a urmelor de sange la fata locului:

- locurile, suprafetele cercetate;

- tipuri de reactivi utilizati;

- precautii in investigarea si ridicarea urmelor;

- probleme rezolvate de expertiza biocriminalistica a urmelor de sange.

. Cercetarea urmelor de saliva

. Cercetarea urmelor seminale

. Fundamentul stiintific al identificarii pe baza profilului A.D.N.

. Particularitati ale cercetarii la fata locului a urmelor biologice din perspectiva stabilirii profilului A.D.N.

. Problematica generala a efectuarii expertizelor genetice judiciare

. Descoperirea, ridicarea si efectuarea expertizei firelor de par.

. Posibilitatile de identificare a persoanelor pe baza urmelor olfactive.