CONSIDERATII GENERALE PRIVIND EVOLUTIA CRIMEI ORGANIZATE

Scurt istoric asupra evolutiei crimei organizate la nivel mondial

Crima organizata poate fi perceputa ca un proces social "patruns in viata noastra sociala si politica", ce izvoraste din tendinta diferitelor grupuri de a folosi criminalitatea ca mijloc de mobilitate sociala[1] si chiar de acaparare a puterii . Aceasta teorie dezvoltata de A. J. Ianni si Daniel Ball afirma ca la baza crimei organizate se afla un proces social. De exemplu in America, explica Ball, crima organizata este modul in care grupurile de emigranti, grupuri saracite, se ridica deasupra conditiei de ghetou si actioneaza pentru evitarea opresiunii si a discriminarilor, a oportunitatilor refulate, fenomene in mijlocul carora traiesc atat de multi imigranti. Este una din explicatiile ce se dau existentei Mafiei italiene, sau altor modele de crima organizata, cum sunt Mafia "neagra"; grupurile columbiene; corporatiile cubaneze; organizatiile tong; triadele; yakuza; crima organizata vietnameza; grupurile israelite; grupurile rusesti ("sovietele"); Noua mafie siciliana, iar pe continent gruparile tiganesti , grupurile africane, curde, arabe.

Intr-o teorie similara, Edwin Sutherland[5] argumenteaza comportamentul criminal ca fiind deprins, invatat, iar acest fapt implica ceva mai mult decat simpla imitare. Cei ce devin criminali cunosc o asemenea evolutie atat datorita contactului lor permanent cu cei care incalca legea cat si datorita relativei lor izolari de cei care respecta legea.

Sociologii au aratat ca anumite zone, medii "hranesc" (incurajeaza) delicventa si au devenit terenuri propice pentru bande si structuri ale crimei organizate. Acolo unde nu exista alternativa, succesul-bunastarea traficantilor de droguri si a altora implicati in activitati criminale constituiau modele demne de urmat pentru tineri[6]. Sursa crimei organizate isi gaseste astfel locul in destramarea si proasta functionare a sistemului.

Proasta functionare a sistemului, intelegand sistemul in ansamblul sau, a facut ca, dupa schimbarile survenite in fostele state totalitare, crima organizata sa se dezvolte cu mare repeziciune, aproape la vedere, sa surclaseze structurile de drept, sa spulbere circuitele bancare, sa acapareze clasa politica, sa intimideze ori sa copleseasca sistemul represiv, sa domine si sa conduca societatea.

In opinia majoritatii cercetatorilor, crima organizata, ca fenomen, este o creatie a ultimelor secole ale acestui mileniu si a aparut in diverse puncte pe glob (S.U.A., China, Japonia, Italia) in conditii si avand cauze specifice, de ordin istoric si social, sub diverse nume: mafia, yakuza, triade etc. Aceste organizatii criminale au abordat criminalitatea aducatoare de inalt profit, in epoca, implicand in cele mai multe situatii prostitutia, traficul de orice fel (stupefiante, carne vie, arme, produse de contrabanda), jocurile de noroc etc.

Potrivit opiniei autorului, crima organizata s-a manifestat totusi cu mult inaintea acestei perioade, chiar daca nu s-au folosit denumiri specifice. In acest sens, sunt exemplificate existenta traficului ilegal cu sclavi sau a uneia din cele mai vechi infractiuni ce a dainuit de la inceputurile navigatiei si pana in timpurile moderne: pirateria.

De asemenea, consideram ca o serie de fapte si grupari specifice crimei organizate au fost nu numai tolerate de state ce au castigat profituri uriase in decursul istoriei, dar structurile sociale s-au si implicat in comiterea si organizarea lor, pentru ca, mai apoi, acestea sa fie scapate de sub control.

De exemplu, politica economica desfasurata timp de peste trei secole de Compania engleza a Indiilor occidentale a facut din China o adevarata natiune de opiomani si a dus la declansarea celor doua razboaie ale opiului[7]. Astfel, la sfarsitul secolului al XVIII-lea, o treime din populatia masculina a acestei tari era consumatoare de opiu, chiar daca imparatul Yougzhen, interzisese, inca din 1729, fumatul opiului. Cantitatile de opiu impinse pe piata Chinei au fost de peste 13 tone in 1729, ca in 1838 sa atinga 2500 de tone, din care, "licit", China a castigat 20 milioane opiomani si a pierdut sute de tone de aur si argint. In fata acestui dezastru, inaltul comisar Lin, insarcinat de Tribunalul Imperial sa obtina diminuarea amenintarii opiului, exclama intr-o scrisoare adresata reginei Victoria: "Ce s-a intamplat cu constiinta pe care cel de sus a implantat-o in inima oamenilor?". Cand toate eforturile diplomatice au esuat, autoritatile chineze au decis sa treaca la actiune. Ele au somat pe toti negustorii straini sa-si aduca stocurile de opiu in vederea distrugerii. Englezii au protestat, atunci cand cele peste 1400 tone de opiu ce le apartineau au fost aruncate la Canton in apele fluviului. Ca urmare, la 4 aprilie 1840 regina Victoria a declarat razboi Imparatului Chinei, razboi pierdut de China. Prin pacea de la Nankin (29 august 1842), englezii obtineau insula Hong Kong, precum si stimularea comertului cu opiu (ce a ajuns in 1855 la aproape 5000 tone anual). Astfel, s-a purtat si cel de-al doilea razboi al opiului (1856-1858) castigat de francezi si englezi, iar prin pacea de la Tianjin, China a fost obligata sa legalizeze comertul cu opiu contra unei taxe vamale. Acest lucru duce la cresterea importului (6000 tone in 1880) dar si la cultivarea macului astfel incat China devine primul producator de opiu din lume cu 100.000 tone in perioada 1905-1908. Acest lucru a facut ca opiul sa se raspandeasca nu numai in regiune, dar si in statele occidentale prin numarul important de imigranti chinezi, indieni, filipinezi. In S.U.A. sau in fosta colonie americana Filipine, existau in anul 1908 peste 118.000 persoane originare din China, din care jumatate erau opiomani. Aceasta perioada a facut sa se perfectioneze si sa se extinda triadele chinezesti, organizatii criminale care prin imigranti, ilegal, reintorc drogul spre consum celor ce l-au impus lor prin forta armelor. Trezit la realitate, Occidentul interzice comertul ilicit cu droguri prin Conventia de la Shanghai din 1909 . Desi acest moment a intervenit prea tarziu, el a reprezentat un inceput in lupta impotriva crimei organizate.

Societatea contemporana si crima organizata

Aspecte generale

Ultimul deceniu al secolului al XX-lea s-a caracterizat printr-o veritabila schimbare in toate domeniile economico-sociale, a gandirii si a modului de viata. O doctrina retrograda, de inabusire a drepturilor si libertatilor cetatenesti se prabuseste si alta, opusa, isi face loc pe vaste spatii geografice, indeosebi in Europa de Est dar si in Asia, Africa si America Latina. Era, deci, natural ca aceasta schimbare sa se repercuteze si asupra fenomenului infractional, avand in vedere ca acesta constituie suma unui ansamblu de factori favorizatori. Asistam, astfel, la un fenomen al globalizarii comertului, al pietelor financiare, al protectiei mediului inconjurator, al drepturilor omului etc. Aceasta tendinta a provocat doua rezultate simultane: primul, disparitia limitelor dintre national, reg 626f53g ional si international, lumea devenind aproape un stat; al doilea, intrepatrunderea problemelor politice, economice si sociale, pana la punctul de a nu mai fi posibil sa fie separate. In cadrul acestei tendinte, globalizarea s-a extins si in sfera criminalitatii. A aparut astfel crima organizata la nivel transnational si transcontinental. Aceasta tipologie a infractionalitatii si-a indreptat atentia spre anumite domenii, favorizate de climatul de globalizare, cum ar fi: traficul de stupefiante, traficul ilicit de arme, traficul de materiale nucleare, terorismul, prostitutia, pedofilia, spalarea banilor, furtul si contrabanda de masini scumpe, furtul si contrabanda cu obiecte de patrimoniu cultural, rapirea oamenilor de afaceri si vedetelor in scopul santajului si extorcarii de fonduri, coruptia din companiile multinationale, pervertirea responsabililor guvernamentali, pirateria camioanelor si a vaselor maritime, poluarea mediului si furtul de bani prin intermediul computerelor. Crima organizata a imbracat un aspect mondializat aducand atingere sigurantei publice, umbrind suveranitatea statelor si tulburand buna desfasurare a activitatii institutiilor economice, politice si sociale.

De la zi la zi, formele de manifestare ale crimei organizate s-au diversificat, acestea trecand de la domenii traditionale, cum sunt jocurile de noroc, camata si prostitutia, la traficul international de automobile furate, furtul obiectelor de arta si arheologie, frauda cu carti de credit, comert cu animale rare etc., ajungandu-se la organizarea activitatii infractionale dupa modelul companiilor legale (sectoare de preluare, productie, transport, valorificare, protectie).

In ultimii ani, ca urmare a conflictelor nationale, etnice si chiar interstatale, un mare numar de depozite militare a cazut sub controlul unor bande criminale fapt ce face ca traficul cu armament, substante toxice si radioactive sa cunoasca o dezvoltare fara precedent, fiind aproape scapat de sub control.

Organizatiile criminale sunt implicate tot mai mult in practici ilicite de dumping si inregistrarea unor pierderi fictive, operatiuni realizate deseori cu complicitatea unor functionari corupti.

O situatie de noutate, exploatata de crima organizata, este micsorarea ofertei mondiale de organe umane pentru transplant. Ca urmare, s-a dezvoltat o piata neagra cu astfel de produse care exploateaza saracia, indeosebi in tarile sub dezvoltate, iar progresele inregistrate in tehnicile de transplant a organelor prelevate sunt de natura a spori aceasta activitate atat de sumbra[9].

Sistemele electronice de comunicatie neputand fi secretizate perfect, devin vulnerabile in fata actiunilor criminale comise prin intermediul computerelor. Prejudiciul este enorm iar autorii au foarte mari sanse de a nu fi descoperiti.

Fata vazuta a profiturilor ilicite, realizata prin spalarea banilor, cunoaste mijloace din ce in ce mai sofisticate, iar sumele uriase obtinute sunt valorificate de cartelurile criminale pentru a tine sub control importante institutii financiar bancare ori institutii economico-sociale, creandu-se de multe ori adevarate monopoluri prin inlaturarea concurentei.

Prin coruptie, arma cea mai teribila si perfida, crima organizata urca spre varfurile societatii, cuprinzand institutii vitale ale statului, sugrumand libertatea si independenta acestuia, punand in pericol siguranta sa.

Crima organizata la cumpana celor doua milenii

Aspecte privind drogurile ilicite

Buletinul statistic[10] 2002 al Oficiului Natiunilor Unite pentru controlul drogurilor si prevenirea crimei privind tendintele mondiale ale drogurilor ilicite, referitor la unul dintre cele mai dure si frecvent uzitate droguri - heroina, ne prezinta situatii mondiale alarmante si cutremuratoare:

in perioada 1990 - 2000 din cantitatea totala de heroina de 5083 tone obtinuta din opiu brut nu s-a reusit recuperarea acesteia decat intr-un procent mediu de 15,5%[11]

in aceasta perioada au fost identificate ca fiind ca fiind descoperite 25335 laboratoare clandestine de confectionare a drogurilor[12]

pretul mediu de vanzare al gramului de drog a crescut enorm (ex. la 677 dolari - heroina si 720 dolari - cocaina)

traficul drogurilor este in crestere uriasa[13]

la nivelul anului 2000 s-a estimat ca fiind dependente de droguri 185 mil. persoane reprezentand 3,1% din populatia mondiala din care 4,3% tineri de peste 15 ani, iar consumul se estimeaza ca fiind in crestere[14]

infestarea HIV ca urmare a injectarii drogurilor este un pericol in crestere[15]

decesele ca urmare a abuzului de droguri sunt in numar foarte mare[16]

Aceste cateva date ne fac o imagine sumbra, cutremuratoare a ceea ce inseamna numai o parte a crimei organizate si anume traficul de droguri. Tragem concluzia ca zone geografice insemnate ale globului se ocupa ca indeletnicire de baza cu plantarea si cultivarea drogurilor (Asia Centrala si de Sud, America de Sud), de prelucrarea acestora. Drogurile sintetice sunt la concurenta cu cele obtinute din culturi si le depaseste ca productie si consum, dovada imensa cifra a laboratoarelor identificate. Traficul este indreptat inspre zonele geografice bogate si cu o civilizatie avansata in acelasi timp, unde si consumul este cel mai mare dar si pericolul de deces. Castigurile sunt fabuloasse dar din nefericire se indreapta tot impotriva omenirii fiind sursele de baza pentru inarmari in zonele de conflict si terorism. Ca urmar lupta impotrica crimei organizate nu va fi usoara si nu va scuti noul secol de pericole mari.

Aspecte privind crima organizata

La nivelul anului 1997 o serie de state prezentau la Colocviul pregatitor al AIDP, desfasurat la Alexandria, dimensiunile fenomenului in tarile lor. Astfel, in China, conform statisticilor Securitatii Publice, intre 1991-1995, Politia chineza a depistat mai mult de 700.000 de bande criminale, a capturat peste 2.000.000 de autori si 600.000 de persoane suspecte de a fi membrii unor astfel de bande. S-au rezolvat peste1.900.000 de cazuri cu o medie anuala de 140.000 de bande descoperite si 530.000 de membrii capturati. Numarul membrilor capturati reprezinta 37% din numarul total al infractorilor[17].

Spania a atins o cifra de aproximativ 350.000 de milioane pesetas anual, suma ce provine din traficul de droguri, constituindu-se astfel ca tara europeana cu cele mai multe confiscari de stupefiante si de precursori, iar numeroase asezari turistice din aceasta tara au fost alese de diverse mafii internationale pentru operatiile de spalare a banilor[18].

In Germania, potrivit cifrelor publicate de Guvernul Federal existau 782 de cazuri cu un numar total de 7.922 de suspecti in 1995, cifra poate fi insa mai mare. Numarul infractiunilor cu legaturi internationale este foarte ridicat (69,5%), iar in Rhinewestphalia 90% din cazuri au legaturi internationale. Pe piata traficului de droguri, legaturile internationale sunt cu Olanda si Turcia, iar in ceea ce priveste furtul in bande organizate, este comis in cea mai mare parte de tigani romani. Traficul de arme si produse nucleare este tot mai des comis de persoane venite din C.S.I., traficul de tigari este organizat de vietnamezi, iar traficul cu masini furate isi are baza in Polonia si Cehia. Numarul strainilor suspectati de infractiuni ale crimei organizate este mult mai mare (63,9%) decat cei suspectati de infractiuni comune (30%). In 1995 suspectii de infractiuni organizate erau de 87 nationalitati: 14% din Turcia, 7,5% din fosta Iugoslavie, 5,7% din Italia, 5,7% din Polonia, 2,2% din Vietnam. In 64,3% din cazuri, indivizi de diferite nationalitati lucrau impreuna. Intr-un numar total de 105 cazuri au fost descoperite legaturi posibile cu asociatii renumite ale crimei organizate (Camorra, Mafia, Mafia Ruseasca, P.K.K. din Kurdistan, Cartelul Columbian CALI, Cartelul Medellin)[19].

In Austria, Biroul de Interne estimeaza, in raportul sau de securitate pe 1995, ca 30 pana la 35% dintre infractiuni (in 1995 au fost savarsite in Austria 483.433 de infractiuni) au fost comise de grupurile crimei organizate in care se afla numerosi cetateni straini, pe tipologii criminale - spargeri cu infractori din fosta Iugoslavie, talharii cu infractori romani, infractiuni economice (spalare de bani) cu infractori din gruparile mafiote rusesti. Se apreciaza insa ca realitatea poate fi putin diferita daca luam in consideratie faptul ca Austria nu pedepseste participarea la o organizatie criminala, ci numai infractiunea comisa[20].

In Grecia, crima organizata incepe sa se diferentieze de criminalitatea obisnuita prin formele sale specifice: terorismul (in jur de 461 acte teroriste), traficul si consumul de droguri[21], aparitia sindicatelor gangsterilor si ucigasilor (folosirea cu rafinament a omorurilor pentru obtinerea de polite ori acte testamentare in alb), asociatii de asasini (platite pentru omoruri la comanda), rapiri mafiote pentru obtinerea de bani, bandele "nasilor" (asigurarea de "protectie", sub presiune pentru sume fabuloase a proprietarilor de stabilimente, baruri, cazinouri etc.), spalarea banilor, fraude impotriva intereselor Comunitatii Europene (incasari fictive de prime ce se acorda celor ce exporta produse in afara statelor U.E. - export fictiv, insusirea subventiilor primite nematerializate ori materializate defectuos etc.).

In Japonia, potrivit estimarilor facute de Agentia Nationala de politie, asociatiile Boryokundan obtin anual un venit de peste 1.300 miliarde de yeni din jocuri de noroc, escrocherii, prostitutie, distribuire de narcotice, frauda bancara si produse falsificate[22].

In Polonia, dupa statisticile din februarie 1997, reiese ca Politia a descoperit 340 grupari criminale cu 4.424 infractori, din care 453 straini. Acestia au savarsit infractiuni mai ales in domeniul financiar sau economic. Pentru grupurile criminale straine Polonia este o tara unde se regleaza conturile, sau o tara de tranzit pentru contrabanda (stupefiante, tigari, substante radioactive, masini furate, emigrari ilegale). In Polonia crima organizata dateaza de la inceputurile anilor 1990 si este o consecinta a transformarilor economice si sociale specifice tarilor din vechiul sistem comunist[23].

Organizatii criminale traditionale

Nu exista un singur model de organizatie criminala transnationala. Acestea difera in structura, specializare, traditii, zona geografica in care actioneaza, pietele acaparate etc. Frecvent, acestea coopereaza si folosesc tehnici si metode specifice de informatii si autoprotectie. Ca urmare, crima organizata nu se confunda numai cu un anume tip de organizatie: Mafia, Yacuza, Triadele. Acestea sunt cele de baza, preluate in diverse state si zone sub diverse denumiri. Datorita rezistentei lor in timp, s-au perfectionat si au reusit sa reziste ofensivei autoritatilor impotriva lor. In perioada actuala se regasesc nu numai in zona originara ci aproape pe intreg globul, constituind, ca structura, baza pentru alte grupuri, sub diverse denumiri.

Mafia

In vorbirea curenta, cei mai multi confunda crima organizata, ca fenomen, cu Mafia. Ca urmare, pentru a include manifestarile unei organizatii criminale in sfera crimei organizate, s-ar intelege ca aceasta ar trebui neaparat sa fie de tip mafiot.

Ce este insa Mafia? Multi cercetatori precum si organisme guvernamentale si-au pus aceasta intrebare pentru cunoasterea mecanismelor de formare, functionare si spalare a profiturilor, a cailor si metodelor folosite, a domeniilor accesibile acesteia si cauzele ce o pot genera[24]. Desigur, nu este usor si nici pana acum nu se cunoaste totul despre Mafie, deoarece anumite caracteristici privind organizarea si codul comportamental al componentilor sai sunt greu de penetrat.

In opinia unor cercetatori[25], termenul "Mafia" - ca modalitate a crimei organizate - deriva din limba araba si inseamna "loc de refugiu", concept ce se pare ca ar fi fost adoptat in Sicilia in timpul stapanirii arabe.

Potrivit unei alte opinii[26], Mafia ar reprezenta o organizatie secreta constituita in anul 1282, in timpul unei revolte, cunoscuta in istorie sub numele de "viespile siciliene", indreptata impotriva ocupantilor francezi, iar termenul de Mafia ar corespunde prescurtarii cuvintelor unei lozinci frecvent utilizate: "Morte alla Francia, Italia anela" (Moarte Frantei, striga Italia).

Ca urmare, in ambele opinii, existenta unei forme de stapanire a nascut automat o forma de rezistenta, de protectie a bunurilor, valorilor si vietii si, in acelasi timp, o posibilitate de contracarare, de lupta. Evident ca pentru a realiza asa ceva trebuie sa se formeze un spirit foarte puternic de nesupunere, sa fie adaptate unele forme organizatorice bine ascunse, cunoscute de foarte putine persoane, un cod precis de comportament, o lege a tacerii si pedepse aspre pentru tradatori. Toate aceste trasaturi s-au perfectionat in timp, au devenit instinctuale, avand si un sens pozitiv in diferite momente istorice.

Dupa succesiunea ocupatiilor in sudul Italiei, intervine perioada Evului Mediu si a deselor conflicte dintre taranimea mult saracita din sud pe de o parte si boierime si burghezie pe de alta[27]. Metodele de rezistenta de odinioara degenereaza si sunt folosite de unii briganzi (un fel de haiduci) ai taranimii, care se dedau la actiuni de rezistenta, la inceput, apoi la jafuri pentru obtinerea de profituri, dupa care se ajunge la practicarea diverselor fapte infractionale aducatoare de castig (contrabanda, trafic de carne vie, jocuri de noroc), mentinand formele de actiune, autoprotectie si atitudinile comportamentale de odinioara.

Emigratia italiana din sudul saracit al Italiei, ce incepe cu 1870, ajunge sa fie la un moment dat extrem de numeroasa[28]. Ea face ca aceste modalitati infractionale sa fie exportate pe continentul american, in comunitatea italiana si sa reinvie formele de rezistenta de odinioara, specifice de aceasta data unei comunitati de imigranti in fata unei societati mult mai dinamice, explozive si de cele mai multe ori agresive cu acestia.

Pe parcursul acestei lungi perioade, pana in zilele noastre, Mafia a continuat sa parcurga etapele rezistentei interne impotriva saraciei, prin formele de atac fata de proprietarii de pamant si burghezie, si fata de normele de progres si ordine de drept instaurate in perioada moderna a centralizarii statului italian. In aceasta a doua etapa s-a schimbat sensul termenului de Mafia in unul cu rezonanta criminala pentru autoritati, mai putin pentru membrii structurilor mafiote, care si astazi considera primirea in organizatie ca fiind o onoare.

In evolutia sa, Mafia, prin dinamismul si adaptabilitatea sa, s-a transformat dintr-o organizatie de tip rural initial, intr-una industriala si de afaceri, de la o forta locala si nationala, intr-o redutabila retea transnationala[29].

In mod traditional, cand se vorbeste de Mafie se au in vedere Cosa Nostra (mafia siciliana), Camorra Napolitana, N'drangheta[30] calabreza, in Italia, si Cosa nostra in America, cat si unele filiale ale acestora (Sacra Corona unita din Apreia - Italia, desemnata de mafia siciliana sa foloseasca in exclusivitate zona litorala din regiunea respectiva pentru a face trafic de droguri s.a.)

Acestea au aceleasi caracteristici (structura[32], conspirativitate, ermetism, profit, utilizarea fortei fara retinere in atingerea scopului, existenta codului comportamental specific). Se deosebesc, prin aria geografica nationala sau transnationala unde isi desfasoara activitatea, traditii si tipurile de infractiuni comise (droguri, jocuri de noroc, camata etc.). Delimitarea sferei si zonei de actiune se realizeaza pe baza de intelegere. Nerespectarea acestora a dus, de multe ori, la lupte sangeroase intre organizatii ca si intre familiile acestora .

Celebrul judecator Giovanni Falcone, asasinat la 23.05.1952, enunta: "Mafia este o lume logica, rationala, functionala si implacabila. Mult mai logica, mai rationala si mai implacabila decat statul. Mafia este o articulatie a puterii, o metamorfoza a puterii, dar si o patologie a puterii. Mafia este un sistem economic, o componenta obligatorie a sistemului economic global. Mafia se dezvolta datorita statului si isi adapteaza comportamentul in functie de acesta"[36].

Yacuza

Yacuza sau Boryokudan este o organizatie criminala in sfera crimei organizate specifica Japoniei. Cercetatorii[37] sustin ca, in istoria Japoniei, incepand cu epoca feudala, organizatiile yakuza au avut o imagine pozitiva la nivelul oamenilor simpli, in sensul ca au acordat sprijin celor ce au suferit opresiunile autoritatii. Yakuza pretinde ca membrii sai sunt razboinici (samurai) moderni care pastreaza valorile traditionale japoneze . Exista in acest sens o serie de romane sau piese de teatru ce creeaza inca o imagine pozitiva la nivelul societatii japoneze. Faptul ca yakuza a fost acceptata de societatea japoneza de mult timp, inca influenteaza modul in care oamenii si chiar politia gandesc despre ei. Pe de alta parte, cultura japoneza a promovat armonia dintre oameni in detrimentul instaurarii unui sistem penal si civil de sanctiuni aspre, lasand solutionarea unor abateri la nivelul unor "instante" de mediere. Ori Yakuza era recunoscuta pentru acest lucru, sustragandu-se implicit autoritatilor statului. De asemenea, yakuza a furnizat servicii de sprijin statului in colectarea datoriilor, evacuarea chiriasilor si intr-o gama larga de tranzactii. Aceasta inseamna ca linia dintre lumea interlopa si lumea obisnuita a fost intunecata, astfel ca infiltrarea in afacerile legitime de catre crima organizata nu a fost o problema pentru Japonia.

Sistemul de organizare este piramidal si are la baza familia pe principiul latin "pater familias" (seful sau tatal - oyabur, copii - kobun, fratii tineri - shatei, fratii in varsta - aniki, unchii - oyi). Membrii familiei (ikka) executa fara sovaire ordinele sefului, juste sau nu, bune sau rele.

Pentru actiuni ce lezeaza autoritatea sefului ori violarea regulilor familiei, celui vinovat se aplica pedepse corporale severe, expulzarea, ori taierea degetului de la mana de catre el insusi. Cand un membru este expulzat, el este comunicat tuturor organizatiilor boryokundan pentru a nu mai putea fi primit de catre alte organizatii. Yakuza cunoaste trei ramuri majore: yamaguchi-gumi (se estimeaza ca dispune de 26000 membri afiliati si 944 bande mai mici), inagawa-kai (cu peste 6.800 membri) si sumiyoshi-kai (peste 7.000 de membri)[39]. Dupa unele date mai recente, bazate pe statisticile Agentiei Nationale a Politiei Japoneze, exista peste 46.600 membri si aproximativ 32.700 asociati in 1995, iar membrii celor trei familii yakuza reprezinta 66,5% din toti membrii yakuza .

Specific yakuza este faptul ca membrii familiilor desfasoara activitati infractionale de cele mai multe ori obisnuite (trafic de orice fel, jocuri si pariuri clandestine, racket etc.) si, din profit, platesc un tribut structurilor superioare ale organizatiei[41]. Astfel legatura dintre infractiunile comise de membrii simpli si capii organizatiei este dificil de probat. Informatii mai recente demonstreaza ca yakuza desfasoara activitati specifice crimei organizate la nivel transnational, mai activ decat triadele chinezesti, in principal spalarea banilor, trafic cu armament usor, droguri, folosind ca baza teritoriul filipinez, S.U.A. si Hawai . In ceea ce priveste caracteristicile crimei organizate, acestea se regasesc din plin la yakuza japoneza, diferentiindu-se insa de celelalte organizatii traditionale prin transparenta . Bandele boryokudanilor au birouri in centrele oraselor unde isi afiseaza ostentativ emblema pe usile de la intrare. Membrii isi pun, de asemenea, pe reverul hainei semne distinctive ce-i atesta calitatea de membru al bandei si, nefolosind de obicei violenta, este dificil pentru politie in a-i acuza sau in a le demonstra escrocheriile. Legislatia japoneza nu incrimineaza asocierea ca infractiune de sine statatoare pentru a nu incalca principiul constitutional al liberei asocieri, iar Legea Anti-Boryokudan, adoptata in 1991, la solicitarea politiei, are un caracter administrativ. Potrivit acestei legi, bandele sau grupurile boryokudanilor trebuiesc sa obtina aprobarea inregistrarii la o instanta judecatoreasca. Astfel, prin asezarea la "vedere" a organizatiei se depaseste interdictia constitutionala privind dreptul la asociere. Pe de alta parte sunt stabilite trei conditii pentru autorizare: In primul rand "scopul", sa nu fie comiterea de infractiuni. In al doilea rand, "raportul", in grup intre membrii cu o proasta reputatie sa nu depaseasca raportul general din Japonia, stabilit de guvern ca fiind 4,11% pentru organizatii care au mai mult de 1.000 de membrii si de 66,67% pentru organizatia care are 3 sau 4 membrii. In al treilea rand sa nu aiba structura ierarhica. Neindeplinirea acestor criterii califica grupul ca fiind in sfera crimei organizate si este sanctionat cu amenda de 1 milion yeni si inchisoare de 1 an. Pe de alta parte, pentru a satisface cererea legala de aprobare, politia are nevoie sa stie identitatea membrilor grupului, astfel incat aceasta sa cunoasca mai usor cine sunt acestia si ce trecut infractional au.

Acest mecanism al legii a rezolvat multe probleme delicate cum sunt:

respectarea Constitutiei;

scoaterea la suprafata a organizatiei;

trecerea in sfera crimei organizate si sanctionarea penala a bandelor ce nu se declara;

posibilitatea Politiei de a-i cunoaste si de "a interveni" in mecanismul obtinerii procentului legal cerut de lege pentru inregistrare;

asigurarea opiniei publice ca fortele judecatoresti si politia nu actioneaza impotriva traditiilor onorabile japoneze, ci impotriva crimei organizate ce a infestat yakuza;

atragerea opiniei publice in activitatea de legiferare, prin infiintarea Comisiilor de securitate publica, potrivit Legii Anti-boryokudan, comisii care analizeaza grupul si-l supun autoritatii judecatoresti.

In perioada 1992-1996, au fost emise 4.685 de ordine judecatoresti de aprobare in conditiile legii si 893 de interzicere a functionarii[44].

Triadele chinezesti

Triadele chinezesti sunt considerate cele mai vechi societati criminale asiatice, formate initial din grupuri de rezistenta impotriva dinastiei chineze Manchu, ce a condus China de la inceputul secolului XVII, avand initial scopul rasturnarii acesteia[45].

Cuvantul "triada" este un termen englezesc, folosit inca de la inceputul dominatiei engleze asupra unor porturi si teritorii chineze, el reprezentand emblema sacra a organizatiilor criminale autohtone, respectiv triunghiul cu cele trei mari puteri de baza: cerul, pamantul si omul.

Dupa formarea Republicii China in 1912, dezvoltarea acestor organizatii s-a accentuat in Taiwan si Hong Kong - teritorii ramase sub tutela britanica. Se estimeaza ca exista 160.000 persoane in Hong Kong cuprinse in 50 de organizatii diferite[46].

Cu toate ca structura Triadelor de astazi difera de cea din trecut, ele au la baza in mare masura aceleasi metode si traditii. Asa de exemplu, ceremonia de initiere, cunoscuta sub denumirea de "Atarnarea lanternei albastre" impune si acum recrutilor sa repete cele 36 de juraminte prin care isi exprima loialitatea si fratia cu ceilalti membrii si obligatia sacra de a pastra secretul absolut.

In opinia unor cercetatori[47], la care ne raliem, originea, evolutia, ritualurile si chiar practicile trecute sau prezente ale triadelor sunt, in mod surprinzator, foarte apropiate de cele ale Mafiei ca urmare a similitudinilor conditiilor in care au aparut. Semnificativ este principiul "tacerii" sanctionata de omerta in cazul mafiei, iar in cazul Triadelor semnificativa este aplicarea unei vechi zicale chinezesti ce spune "Cand esti viu nu te duce la autoritati, cand esti mort nu te duce in iad". Sub aspectul pedepsirii cu o mare cruzime a celor vinovati de incalcarea regulilor organizatiei exista "suportul rosu" la Triade si "locotenentii" cu protectia interna in cadrul Mafiei.

In prezent, triadele sunt compuse din doua grupuri principale de persoane, primul si cel mai mare cuprinzand persoane ce au intrat in organizatie din dorinta de a evita sa fie hartuiti, tracasati, victimizati, iar cel de-al doilea este compus din cei care au aderat din dorinta de a fi temuti, de a intra in lumea interlopa pentru a obtine castiguri financiare.

Majoritatea triadelor participa, intr-o gama foarte larga, la activitati criminale obisnuite indeosebi la traficul cu droguri, jocurile de noroc, santajul, traficul de carne vie, pornografia si spalarea banilor proveniti din aceste activitati ilegale. Gruparile cele mai sofisticate, mai moderne, se lupta sa monopolizeze jocurile de noroc si piata de casete video din Hong Kong si China. Triadele din SUA se ocupa indeosebi cu traficul de droguri, de arme de foc, emigratie clandestina, iar in unele situatii sunt buni executanti de rapiri si asasinate.

Acestea sunt active si in Europa, in special la Amsterdam, Londra si indeosebi in Spania unde contrabanda s-a intensificat in mod deosebit. Aceasta activitate este controlata de ramura SUNYET ON TRIAD. Traficul de heroina este asigurat de ramurile CHINA WHITE si 14K, in timp ce prostitutia, pornografia si traficul de copii sunt controlate in mod predominant de gruparea WO OM LOK. In plus, exista numeroase probe de imprumuturi pirat si de jafuri pe scara larga, initiate de ramura DAI HOOD care dispune de o banca ilegala ce imprumuta bani cu dobanzi foarte mari, acorda credite pentru jocurile de noroc si asigura bani pentru imigrantii ilegali .

O alta forma de organizare a emigrantilor chinezi in SUA[49], este reprezentata de asa zisele tong-uri (in traducere, sali sau locuri de intalnire), care sunt organizatii de afaceri, cu sucursale in marile orase americane si care, prin modul de construire au traditii si ceremonii identice. Desi, in principiu, nu sunt organizatii criminale, tong-urile comunica tot mai mult cu triadele, existand indicii ca in ultima perioada sunt implicate si acestea in jocuri de noroc, santaje, prostitutie.

Incercari actuale de clasificare a crimei organizate

Mafia, Yakuza si Triadele sunt tipuri traditionale de organizare si manifestare a criminalitatii ce s-au dovedit a fi longevive si care au avut, initial, un rol pozitiv, dar au degenerat abandonand scopul, mentinand insa principiile de lupta. La baza acestora, in procesul formarii, au stat opresiunea externa asupra tarii, opresiunea interna asupra unei paturi sarace si saracia generalizata demonstrand astfel ca se poate forma crima organizata oricand si oriunde aceste conditii vor exista. Inspirate din aceste trei tipuri, intr-o serie de alte tari crima organizata se manifesta, de mai mult sau de mai putin timp, abordand aceleasi infractiuni sau altele moderne, noi, important fiind castigul. State sarace sau in proces de transformare politica si sociala, sunt victime atat ale criminalitatii autohtone ce se cristalizeaza, cat si piete ale criminalitatii externe, transnationale existente deja. Astfel au aparut organizatii tip Mafia formate de catre alte grupuri etnice - vietnamezi, turci, kurzi, tigani, rusi, nigerieni (organizatiile criminale nigeriene detin locul doi, dupa chinezi, in SUA pe piata drogurilor), columbieni, portoricani etc. Triadele ori Yakuza servesc de model popoarelor asiatice de care sunt legate prin obiceiuri si traditii, constituind un real pericol pentru ordinea planetara, avandu-se in vedere ca aceste popoare depasesc cu mult jumatate din populatia globului.

Daca s-ar incerca o clasificare a tuturor organizatiilor din sfera crimei organizate, cea facuta de INTERPOL[50] ar corespunde cel mai exact cu realitatea, acestea fiind impartite in cinci grupe distincte.

a)      Familiile Mafiei, in care gasim de regula structuri ierarhice, norme interne de disciplina, un cod de conduita si o anumita diversitate de activitati licite si ilicite (se includ si carteluri columbiene ale drogului, bandele de motociclisti etc.).

b)      Organizatiile profesionale ai caror membrii se specializeaza in una sau mai multe tipuri de activitati criminale (traficul de masini furate, laboratoarele clandestine pentru fabricarea drogurilor, imprimerii clandestine de moneda falsa, rapiri de persoane pentru rascumparare, jafuri etc.).

c)      Organizatii criminale etnice, ca rezultat al unui concurs de imprejurari, cum ar fi imensa discrepanta a nivelurilor de viata, severitatea excesiva a autoritatilore, procedurile restrictive de imigrare, expansiunea geografica a criminalitatii, slabiciunea legilor (Triadele, Yakuza, Kastafaris - grupuri jamaicane s.a.).

d)      Organizatiile teroriste internationale care practica asasinatele, deturnarile de avioane, rapirile de persoane, sub motivatii politice, militare, religioase sau rasiale[51].

e)      Reciclarea banilor - fenomen international cu o clientela variata. Vanzatori stanjeniti de milioane de dolari lichizi obtinuti din afaceri ilicite, oameni de afaceri care incearca sa se sustraga de la impozite, detinatori de fonduri obscure destinate coruptiei si mituirii, oameni obisnuiti care incearca sa-si ascunda capitalurile.

Romania - placa turnanta a crimei organizate la nivel regional, european si international

Exista crima organizata in Romania?

Romania, ca si celelalte tari aflate sub regim totalitar, cunoaste doua perioade in evolutia fenomenului infractional in sfera crimei organizate:

a) Anterior instaurarii regimului democratic exista un control aproape absolut in toate sferele economico-sociale, control exercitat indeosebi pentru mentinerea sistemului dictatorial, dar si pentru controlul permanent in interiorul tarii, in tranzit, sau in exterior, al cetatenilor romani. Astfel, prin sistemele informative si de supraveghere, se puteau identifica germenii crearii unor structuri infractionale de anvergura si legislatia deosebit de represiva putea stopa orice evolutie in acest sens. Totodata, principalele conditii favorabile dezvoltarii crimei organizate lipseau: aproape imposibilitatea circulatiei transfrontaliere a cetatenilor, cu atat mai putin a infractorilor si deci dificultatea importului de tehnici si tipologii criminale ori perfectionarea sau extinderea celor existente. Astfel, unele forme clasice ale crimei organizate, nu puteau patrunde ori dezvolta (traficul si consumul de droguri, traficul de arme, carne vie, de autoturisme furate etc.)[52].

Acest lucru insa nu a facut ca Romania sa fie o zona curata, fara infractiuni si infractori. Dimpotriva, infractiuni deosebit de grave atingeau cote alarmante. De exemplu, rata criminalitatii privind infractiunile de coruptie in 1986, este superioara tuturor celorlalte infractiuni[53].

In al doilea rand, datorita controlului extrem de scrupulos in sistemul financiar-bancar cat si limitarea la minimum a proprietatii private, facea imposibila spalarea banilor murdari. Ori, lipsind acest mecanism, profiturile mari nu puteau fi un scop al infractiunilor, iar cotele de evolutie a crimei organizate erau minime.

In al treilea rand, lipsa pluralismului politic nu facilita existenta unor structuri ale criminalitatii gulerelor albe in sfera puterii politice aducatoare de fonduri ilicite uriase, prin deturnari ori coruptie, necesara accesului ori mentinerii in structurile puterii[54].

Cu ce pret nu au putut evolua structurile crimei organizate? Cu pretul ingradirii de catre statul totalitar a unor drepturi fundamentale, cum au fost dreptul la libera circulatie, dreptul prezumat de proprietate particulara, dreptul de asociere, dreptul la intimitate s.a.

b) Instaurarea regimului democratic in 1989 a facut ca, pe langa dobandirea tuturor drepturilor democratice de catre cetatenii romani, cat si cei straini, veniti in Romania, sa se sfarame si barierele existente ce impiedicau dezvoltarea crimei organizate. Astfel, o societate fragil democratica, cu institutii in formare sau reconstructie din temelii, cu legislatie in contratimp cu fenomenul social si infractional, cu framantari electorale exasperant de lungi, nu a putut face fata ritmului extrem de rapid al evolutiei crimei organizate. Totodata au survenit schimbarile in comportamentul oamenilor. Asa se face ca pentru multi indivizi si chiar categorii de persoane, autentica libertate castigata a insemnat, in fapt, conturarea unor posibilitati facile de savarsire a unor infractiuni, cu inalt grad de violenta si cu moduri de operare deosebit de grave, si de imbogatire rapida prin comiterea de infractiuni. Apar si se consolideaza astfel caracteristicile crimei organizate: organizarea ierarhica a grupurilor, caracterul transfrontalier si racordarea la gruparile criminale transnationale, folosirea violentei, indeosebi pentru reglarea unor conturi, practicarea coruptiei si a intimidarii s.a.[55] Ca urmare, in Romania exista in prezent crima organizata, opinie formulata si acceptata atat in mediile politice si juridice, precum si in cele stiintifice si de specialitate .

Aspecte specifice crimei organizate in Romania

In perioada 1990-1999, prin particularitatile faptelor infractionale comise si a fenomenelor ce au avut loc in societatea romaneasca, se poate aprecia ca evolutia crimei organizate s-a produs prin conturarea urmatoarelor directii:

- grupuri, manifestari si tipologii criminale cu specific autohton sau care s-au dezvoltat fara influente exterioare;

- grupuri, manifestari si tipologii criminale de origine externa ce s-au implantat si isi desfasoara activitatea in spatiul national romanesc;

- grupuri criminale autohtone ce s-au racordat la activitatea unor vaste retele criminale transnationale.

Grupuri, manifestari si tipologii criminale autohtone

Aceste structuri s-au putut forma ca urmare a existentei unor conditii  economico-sociale interne, fara a fi fost necesar imprumutul ori racordarea la alte structuri criminale. Timide la inceput, oarecum favorizate de lipsa de cunoastere dar si de reactie a autoritatilor, ele au evoluat treptat, creand serioase probleme atat in planul ordinii de drept intern, cat si imaginii tarii in exterior. Grupurile actioneaza de sine statator, nefiind necesara dezvoltarea unor retele vaste, fara o colaborare deosebita pe plan intern sau international.

Aceste tipologii ale crimei organizate sunt cunoscute cel mai frecvent sub forma: criminalitatii "gulerelor albe", contrabanda si evaziunea fiscala, camata, mafia "tiganeasca" si "recuperatorii".

Criminalitatea "gulerelor albe"

Dificultatea stabilirii barierei dintre infractiunile comise in sistemul crimei organizate si cele cunoscute sub denumirea de criminalitatea "gulerelor albe" influenteaza in mod considerabil reactia sociala impotriva acestor fenomene antisociale[57].

Cert este ca dominanta comportamentala a infractorilor romani ce fac parte din categoria "gulerelor albe" este atitudinea de dispret si de indiferenta fata de societatea civila, fata de proprietatea publica, fata de lege, actiunile lor constituind un "jaf" de mari proportii, cu consecinte nefaste asupra nivelului de trai al majoritatii populatiei.

Manifestarea acestei forme de criminalitate are loc in cele mai multe situatii sub "protectia" autoritatilor publice, (administratie centrala si locala, justitie, organisme de control si constatare, politie, garda financiara, curtea si camera de conturi, protectia consumatorului, inspectia sanitara s.a.), precum si a factorilor politici sau de decizie, inclusiv a parlamentarilor. Asemenea activitati se produc in majoritatea sferelor economico-sociale, cum ar fi:

- comertul desfasurat prin vanzarea de produse contrafacute infestate, depreciate, expirate, cu prejudicii mari sub aspectul protectiei sanatatii populatiei, dar si a evaziunii fiscale, societatii comerciale ilegal constituite, titluri de credit fara acoperire, contrabanda etc.;

- mediul prin traficul reziduurilor, amplasamente imobiliare si edilitare cu nerespectarea legii, defrisari, escavari etc.;

- domeniul invatamantului, sanatatii, asigurarilor sociale, precum si majorarile irationale ale pretului produselor de baza, instituirile de impozite si taxe pentru mentinerea unor sectoare nerentabile sau pentru acoperirea "gaurilor negre" din sectorul industrial si financiar, jocuri piramidale tip Caritas, autorizari si avizari contrare legii, licitatii contrafacute, mita in institutiile publice, justitie etc.

- in industrie[58] prin activitatea societatilor "capusa", directionarea fluxului de produse spre societati private "recunoscatoare" de la firmele de stat ori achizitii de produse ce nu sunt necesare, ori slabe calitativ de la firme private, diminuarea artificiala a valorii patrimoniului in vederea privatizarii, creditarea cu produse si valori a firmelor particulare in conditii nelegale, facilitati salariale, bonificatii, diurne, premieri in scopul unor profituri uriase, privatizari ilegale etc;

In domeniul financiar - bancar prin acordarea de credite fara acoperire, cu facilitati nelegale, dobanzi preferentiale, reesalonari repetate, nerecuperarea debitelor, acceptarea de garantii supraevaluate, cheltuieli costisitoare in imobile si mobile, sponsorizari costisitoare etc.

Contrabanda si evaziunea fiscala

Contrabanda si evaziunea fiscala sunt tipologii ale crimei organizate, cel mai bine dezvoltata in Romania. S-au identificat bande cu activitati programate in timp, bine documentate si pregatite logistic, in care autorii isi au roluri prestabilite, urmarind profituri uriase si putere prin violenta, frauda si coruptie.

Prin contrabanda si evaziune fiscala se intretin si se dezvolta economia subterana[60], fiind atrase in asemenea activitati ilicite personalitati politice, guvernanti, functionari publici cu putere de decizie .

Din practica organelor vamale si ale politiei rezulta ca infractiunile de contrabanda se savarsesc in forma clasica, respectiv prin trecerea unor bunuri peste frontiera, prin alte locuri decat cele stabilite prin lege. Cazuistica in acest domeniu scoate in evidenta faptul ca zonele cele mai afectate ale tarii au fost Portul Constanta, Dunarea inferioara, Portul Giurgiu, frontiera de vest cu Iugoslavia si Ungaria. In aceste zone, grupurile de contrabandisti autohtoni si straini au stabilit legaturi infractionale cu filiere internationale bine organizate ce sunt in complicitate cu lucratorii vamali si capitaniile porturilor, dispun de mijloace financiare si materiale deosebite, de relatii in randul autoritatilor, astfel incat descoperirea si documentarea activitatii lor infractionale este deosebit de dificila[62].

Modalitatile de comitere cel mai des intalnite sunt:

- prezentarea de documente de provenienta a marfii din Republica Moldova, desi au alta origine, pentru a beneficia de scutirea de taxe import, ca urmare a acordului economic existent intre cele doua tari;

- ambalaje false, pentru marfuri de valoare scazuta (servetele, produse alimentare etc.) ce ascund marfuri cu taxa de import ridicata (cafea, alcool etc.);

- prezentarea de documente ce atesta ca marfurile au fost in tranzit si au iesit din tara, desi au fost comercializate in interior;

- practicarea introducerii sau scoaterii din tara de marfuri, pe cale maritima sau fluviala, prin andosarea in fals a canosamentelor nominative si mai recent pe cale aeriana.

Mafia tiganeasca

Etnia tiganeasca din Romania numara, dupa unii autori[63], peste 800.000 de persoane ce ar reprezenta 3,5% din populatia tarii in familii compuse din 7-8 persoane (45,8%), cifra pe care o consideram foarte aproape de realitate. Liderii acestei etnii prezinta o cifra superioara de aproximativ 2 milioane de persoane, aceasta pentru a solicita unele drepturi sociale si pentru a-si evidentia pozitia lor in societatea romaneasca.

Cert este ca, intr-un studiu facut in 1994 - 1995, rezulta ca din numarul invinuitilor si inculpatilor cercetati pentru diverse infractiuni, aproximativ 10%, provin din randul tiganilor. De asemenea, daca rata generala a criminalitatii era de 766 la suta de mii de locuitori, in mediul etniei tiganesti aceasta se ridica la 4.377 la suta de mii.

Rata criminalitatii in randul etniei tiganesti este ridicata si in alte state europene, insa organizarea fenomenului infractional la nivelul crimei organizate in randul tiganilor romani s-a desfasurat cu mult mai mare rapiditate fata de alte medii. Astfel, imediat dupa deschiderea frontierelor in 1989, in Occident au fost identificate numeroase grupuri de tigani romani organizati in sistem mafia ce au surprins autoritatile statale respective prin explozia infractionala a acestor categorii deautori.

Astfel de grupuri au inceput cu cersetoria organizata, au continuat cu furturile din buzunare, jocurile de noroc, alba-neagra, apoi talharii si furturi, fapte de traditie in mediul lor, adaptandu-se ori specializandu-se in talharirea conationalilor (racket), prostitutie, trafic cu copii, trafic cu autoturisme furate.

Organizarea acestor categorii de infractori s-a produs si in interiorul tarii[64], cu comiterea, in mod organizat, a acelorasi genuri de fapte la care se adauga intr-un mod mult perfectionat "camata", "recuperatorii" si "reglarile de conturi".

Modul de organizare este de tip mafiot. Familia, destul de numeroasa, reprezinta primul pas in organizare. In principal, aceasta are la baza principiul rudeniei (prolificitatea rasei permitand acest lucru) si legea tacerii. In capul familiei se afla seful, ce conduce totul si are drepturi depline asupra celorlalti. Specificul relatiilor dintre seful bandei si executanti nu este bazat numai pe profit ori teama, ci si solidaritate de neam si o admiratie fata de sef. Acesta este de obicei cel mai puternic, falos si siret. In relatiile infractionale se foloseste violenta fara retinere, indeosebi impotriva autoritatilor[65] cand sunt surprinsi in flagrant.

De asemenea, santajul si coruptia sunt folosite cu mare maiestrie si cu mult succes, fiind arma de baza impotriva reactiei autoritatilor.

Structura unui grup mafiot tiganesc se prezinta ierarhic, dupa cum urmeaza: executantii (pe zone si tipologii infractionale), coordonatorii, seful, protectorii (1-2 din institutiile de baza - politie, magistratura, control finante ori factori de decizie inclusiv din sfera politicului, administratie, foarte bine protejati si sprijiniti sub diverse forme - bani, case etc.). Din grup mai fac parte membrii consiliului de judecata, membrii grupului protectie si reglari conturi si tainuitorii (cel mai adesea sub forma legala a caselor de amanet).

Intre grupuri au loc frecvent rafuieli deosebit de violente in care se folosesc arme albe si arme de foc, generate indeosebi de nerespectarea teritoriului de influenta. De asemenea, aceste grupuri au legaturi transfrontaliere, indeosebi in comiterea infractiunilor de proxenetism si prostitutie, trafic cu autoturisme furate, contrabanda.

In afara de cauzele sociale ce au favorizat dezvoltarea crimei organizate, in general, la formarea grupurilor tiganesti se adauga lipsa de cultura, refularile etniei generate de agresiunea sociala din timpul regimului totalitar, inclinarea spre activitati facile generatoare de profituri mari si spre violenta.

O reusita in activitatea acestora o reprezinta coruperea autoritatilor si a factorilor de decizie, indeosebi din politie si justitie, fiecare grup platindu-si protectorii din randul acestora.

Formele crimei organizate cele mai larg raspandite si practicate de mafia tiganeasca in Romania sunt taxe de protectie, camata, escrocheriile de masa (ghicitul sub diverse forme), cersetoria, "recuperatorii", furturile din buzunare, traficul de autoturisme furate, jocurile de noroc, trafic valutar.

Profitul obtinut este investit in imobile si autoturisme de lux, banii sunt spalati prin sistemul financiar bancar, ca urmare a legislatiei actuale permisive.

Importul de crima organizata

Dupa 1990 Romania, ca si alte tari din fostul bloc comunist, nu a fost ocolita de extinderea formelor de crima organizata provenita din exterior. Aceste forme infractionale de import, ce nu urmaresc aderenta la mediile infractionale autohtone, sunt raketii si organizatiile infractionale ale imigrantilor .

Raketii

Racketii in acceptiunea initiala, sunt grupari criminale specializate in obligarea patronilor prosperi, prin mijloace deosebit de violente ori amenintari grave, sa accepte "protectia" impotriva altor bande de raufacatori sau infractori izolati, pretinzand in schimb, periodic, sume importante de bani. Acest mod de criminalitate a aparut in America in perioada in care lumea interlopa era dominata de celebrul Al Capone.

In contextul criminalitatii din Romania anilor '90, primele manifestari ale crimei organizate straine, pe teritoriul tarii, au apartinut acestor grupuri originare din fostele state C.S.I.. Acestia, inarmati cu arme de foc, au actionat impotriva conationalilor aflati in Romania in interes de afaceri sau ca turisti.

Structura retelei este formata din conducatorul cel mare ("capul"), conducatorii de grupuri, culegatorii de informatii (cei ce culeg informatiile si le transmit, privind traseul si locul unde urmeaza a se actiona), complicii (existenti in societatile de transport, soferii autocarelor). Un grup este format din 2-10 indivizi, condusi de fosti luptatori din fostele structuri militare ale statelor C.S.I., bine antrenati si gata oricand sa foloseasca orice fel de arme.

Actiunile sunt puse la punct in tara de origine, in cele mai mici detalii si urmaresc jefuirea autoturismelor sau turistilor din autocare in situatia cand nu platesc taxa de protectie solicitata. Refuzul duce la violenta, indeosebi la revenirea in tara de origine. Fenomenul Racket s-a manifestat mai pregnant in 1992-1993, dupa care a scazut din intensitate, ca urmare a eforturilor politiilor nationale din Romania, Moldova, Ucraina si Ungaria[67].

Elementul chinezesc

Dupa 1990, Romania a devenit un veritabil cap de pod pentru gruparile criminale chineze, specializate in organizarea si desfasurarea de activitati infractionale specifice crimei organizate, aspect rezultat din investigarea celor peste 150 de cauze penale, in care acestea au fost implicate. Din analiza dosarelor rezulta ca marea majoritate a chinezilor vin in Romania nu direct din China, ci din alte state europene (Rusia, Portugalia, Ungaria, Spania etc.) incercand sa articuleze retele infractionale chinezesti. Acestia declara oficial, la venire, scopuri licite, comerciale. Pentru a-si masca adevaratele preocupari si scopuri urmarite, infiinteaza firme comerciale, iar dupa obtinerea dreptului de sedere isi retrag capitalurile depuse in banci (minim 100 dolari).

Profitand de lacunele legislatiei in vigoare, o data ajunsi in Romania se preocupa de aducerea altor concetateni, o parte din ei fiind complici si membrii ai grupurilor infractionale constituite, actiune ce se realizeaza sub masca chemarilor oficiale, ca rude sau viitori angajati, la societati reale sau fictive din diferite localitati ale tarii.

Instrumentarea faptelor penale in care sunt implicati cetatenii chinezi ridica probleme deosebite, ce izvorasc din particularitatile modurilor de comitere folosite in savarsirea faptelor, duritatea si ermetismul grupurilor, lipsa de cooperare a martorilor sau rudelor celor implicati. Totodata, acestia isi schimba formal resedinta ori actele de identitate, fizionomia lor asiatica favorizandu-i, fiind dificila identificarea ori stabilirea prezentei intr-un loc sau altul.

Din datele obtinute de oficialitati, rezulta ca se urmareste constituirea la Bucuresti a unei comunitati chinezesti puternice, care sa controleze activitatile ilicite din lumea interlopa, mai ales a tranzactiilor desfasurate de oameni de afaceri din China, Taiwan, Hong Kong, in atentia acestora aflandu-se si marile municipii: Constanta, Timisoara, Cluj-Napoca si Iasi[68].

Romania in lantul international al crimei organizate

Romania, prin pozitia sa geografica si ca piata de desfacere cu o legislatie permisiva, a intrat in atentia crimei organizate transnationale aproape sub toate formele de manifestare ale acesteia. Folosind spatiul romanesc si potentialul criminologic autohton, multe tipologii ale crimei organizate s-au articulat rapid, formand chiar un segment romanesc destul de puternic.

Traficul si consumul de droguri

Traficul de droguri reprezinta o prima si importanta articulare a crimei organizate in spatiul romanesc. Aceasta concluzie rezulta din datele statistice ale autoritatilor romanesti, care, in ultimii 8 ani, au confiscate peste 96 tone de asemenea substante[69] iar numai in anul 2003 au fost identificate si anihilate 236 grupuri si retele.

Din analiza acestor cazuri se desprinde concluzia ca Romania prezinta un interes din ce in ce mai mare pentru retelele de traficare a hasisului din Africa si a cocainei din America de sud spre statele membre ale Uniunii Europene, mai ales Germania, Olanda, Belgia, Austria, Italia si Spania, cat si faptul ca numai o mica parte din drogurile care intra in Romania raman in tara pentru consum[70].

Tara noastra, datorita pozitiei geografice si a conflictelor militare din fosta Iugoslavie, a devenit o veritabila placa turnanta a rutei balcanice de traficare a drogurilor.

Ruta balcanica este orientata pe doua trasee principale, si anume:

Prima ruta: Turcia-Bulgaria-Rusia-Ungaria (varianta Turcia-Albania-Rusia) ocoleste Romania, dar oricand poate folosi spatiul romanesc.

A doua ruta: Turcia-Bulgaria-Romania-Ungaria-Slovacia-Cehia-Germania (variante Turcia-Constanta-Bucuresti, pe cale maritima - Ungaria si Romania-Ucraina-Polonia-Germania).

Observam ca pe traseul celei de a doua rute, cu cele doua variante, Romania ocupa un tronson foarte important.

Drogurile patrund in Romania, de regula, prin frontiera din sud (Portul Constanta si cele dunarene, punctele vamale Giurgiu si Vama Veche), sunt stocate pentru anumite perioade de timp, apoi redistribuite pe rutele amintite. Mijloacele de transport sau locurile de disimulare folosite sunt containerele, TIR-urile, autoturisme, bagaje de mana. Un rol important in transportul drogurilor spre Romania il au firmele turcesti de transport persoane, cat si cursele Ro-Ro din Portul Constanta. Acelasi procedeu este folosit la redistribuirea drogurilor spre alte state europene.

Grupurile de traficanti sunt formate din organizatori, curieri (de multe ori acestia nu cunosc ce transporta), si destinatari.

Organizatorul si destinatarul, fiind din afara Romaniei, in multe cazuri nu s-a reusit identificarea si retinerea acestora si nici confiscarea sumelor rezultate din vanzari.

Sub aspectul consumului de droguri in Romania, in prezent se incearca formarea unei piete, indeosebi in mediul tineretului aflat in licee, centre universitare etc., din randul acestora evidentiandu-se, mai ales, rockerii. Daca initial se consumau droguri usoare (ex: tigari cu marijuana), actualmente a crescut consumul drogurilor sintetice (pastile de amfetamina si MDMA) si a heroinei.

Migratia ilegala

In cursul anilor 1990-2000, teritoriul Romaniei a fost tranzitat de peste 100 de milioane de cetateni straini, perioada in care unui numar de 145.248 nu li s-a permis intrarea in Romania pentru diverse motive, 6.664 au fost returnati in tarile de origine, iar pentru 15.000 de cetateni de diferite nationalitati s-a dispus masura interdictiei de intrare in Romania.

Retelele de traficanti descoperite s-au ocupat cu trecerea ilegala prin Romania a unor imigranti, de regula din Sri Lanka, Pachistan, Iran si Bangladesch, racolati din tarile lor de origine, iar apoi transportati pe ruta Singapore-Moscova-Chisinau-Romania[71].

Participantii la filierele de trafic ale cetatenilor straini pe relatia Est-Vest, incaseaza sume importante de bani care, nu in putine cazuri, sunt spalate prin intermediul unor firme si agentii particulare din tara noastra.

Pentru a preintampina expulzarea din tara, de catre autoritatile romane, a imigrantilor ilegali in Romania, acestia sunt sfatuiti de catre sefii de retele si calauze sa-si distruga documentele de identitate, precum si celelalte acte doveditoare eliberate in statele tranzitate.

Imigrarea de persoane in Vest este o forma concreta de materializare a crimei organizate de inspiratie rusa, cu ample tendinte de amplificare si facilitata de vulnerabilitatea frontierei de stat cu Republica Moldova, in special in Lunca Prutului[72].

Traficul cu armament, munitii, explozivi, substante radioactive si nucleare

Traficul cu asemenea materiale se desfasoara pe axa Est-Vest si a luat amploare in urma desfiintarii fostei Uniuni Sovietice, pe fondul slabirii excesive a mecanismelor de control intr-o serie de domenii de activitate, inclusiv cel nuclear.

In cautarea de cumparatori a unor astfel de produse, organizatiile criminale ruse au sprijinit constituirea, pe teritoriul Romaniei, a unor retele de initiere a afacerilor pentru cumparatori pe relatia Germania, S.U.A., tarile islamice, indeosebi Iran si Libia.

In acelasi timp, unii cetateni romani, realizand ce castiguri pot obtine din tranzactiile ilegale in acest domeniu, s-au integrat foarte repede in mediul comerciantilor de materiale strategice si substante radioactive, desfasurand activitati infractionale in acest sens[73].

In perioada 1990-1999 au fost depistate 53 grupuri organizate cu 120 de membrii care au traficat: 11 focoase pentru rachete sol-aer si 10 proiectile tip OFZ, 175 diferite arme de foc, 2.806 cartuse, precum si alte 14 grupari infractionale din care faceau parte 34 membrii ce au traficat peste 340 kg de mercur si peste 300 kg de combustibil nuclear.

Traficul ilegal cu autoturisme furate

Traficul ilegal cu autovehicule furate cu extensie internationala a luat o amploare deosebita si vizeaza furtul autovehiculelor de lux din Occident ce sunt valorificate apoi pe diferite filiere[74].

Acest fenomen a cuprins si Romania, unde grupuri organizate de infractori autohtoni s-au racordat retelelor italiene, germane, poloneze, bulgare, ucrainiene si din Republica Moldova. Se constata existenta unei colaborari infractionale intre diferite filiere de traficanti, materializata indeosebi in valorificarea de masini furate, acoperirea faptelor prin documente contrafacute ori falsificate, transportul autovehiculelor furate pe diverse rute pentru beneficiari prestabiliti si chiar schimburi de asemenea autovehicule.

Inlesnirile vamale privind introducerea si scoaterea din tara a diverselor bunuri au fost exploatate cu promptitudine de organizatiile criminale interesate, care au plasat Romania in ruta balcanica de tranzitare a autovehiculelor furate din Occident catre Orient, folosind-o, totodata si ca o piata rentabila de desfacere[75].

In anul 2003 au fost descoperite peste 69 de retele transnationale, compuse din 276 traficanti (italieni, germani, polonezi, bulgari, ucrainieni, unguri, sarbi, arabi si romani), fiind identificate si indisponibilizate 178 auto de lux furate. Fenomenul este in scadere, urmare a masurilor preventive intreprinse dar si a interzicerii introducerii in tara a autoturismelor ce nu corespund normelor "Euro 3".

Traficul cu fiinte umane

Pe fondul dezorganizarii sociale, a somajului si a lipsei de perspectiva profesionala a multor tinere, indeosebi minore, prostitutia a renascut nu numai in tara, dar s-a internationalizat prin intermediul retelelor de proxeneti, indeosebi din Turcia, Grecia, Cipru, Austria, Ungaria, Italia, Germania s.a. Retelele isi au, de regula, sediul in aceste tari, iar prin membrii lor racoleaza tinerele sub diverse forme (excursii, fotomodele, concursuri, angajari artistice etc.), le scot legal sau ilegal din Romania, fortandu-le, pe cele care nu vor, sa practice prostitutia. Numai in 2003 au fost descoperite 266 grupuri si retele constituite din 917 inculpati cu 77% mai mult fata de 2002.

Cel mai ingrijorator fenomen dupa 1990 a fost traficul cu copii si abuzul sexual efectuat asupra acestora. Astfel, s-au identificat 128 de cazuri de trafic ilegal cu copii, in care sunt cuprinsi 152 de cetateni ce fac parte din mai multe retele transnationale din Grecia, Italia, Anglia, Germania si Israel, prin care s-au traficat peste 1.600 de copii. Din cercetarile efectuate rezulta ca, in majoritatea situatiilor, retelele de traficanti s-au folosit de intermediari din randul avocatilor romani, directori de camine de copii, asistente medicale[76] etc. Este greu de crezut ca parintii pot adopta copii adusi prin retele de traficanti, existand date si informatii ca unii sunt folositi pe post de cobai si donatori de organe pentru transplant, iar altii cad victime pedofiliei si altor abuzuri sexuale .

Din cuprinsul studiului facut de Helena Karlea si Christina Haprer, referitor la exploatarea sexuala a copiilor in scop comercial, in unele tari centrale si est europene (Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Rusia, Ungaria), rezulta ca tinerii adolescenti romani constituie un important segment al comertului masculin in Europa, multi dintre ei fiind dusi in Berlin si Amsterdam. Conform datelor obtinute, coroborate cu cele elaborate de A.R.A.S. (organizatie privata ce activeaza pentru prevenirea SIDA), in Berlin sunt mai mult de 1000 de tineri romani, iar in Amsterdam pe putin 200, care sunt dirijati de proxeneti si folositi in practicarea prostitutiei si a relatiilor homosexuale, o situatie asemanatoare intalnindu-se si in Budapesta . De asemenea, retelele de proxeneti si prostitutia au creat in plan regional o adevarata piata romaneasca pana in Turcia si Italia, frontiere care au inceput sa fie depasite in ultimii ani .