Asigurarea dovezilor

ASIGURAREA DOVEZILOR

Se foloseste ca procedura speciala pentru a preveni disparitia unui mijloc de proba si pentru a-l conserva. Se cere existenta caracterului urgent. Acesta este o faurire a unei probe preconstituite pe cale judecatoreasca.

Cererea pentru asigurarea dovezilor se face de partea interesata inainte de pornirea procedurii si independent de declansarea unui viitor proces, dupa urmatoarea procedura: se face o cerere scrisa cu toate elementele necesare unei cereri procedurale; instanta primeste aceasta cerere si dispune citarea partilor interesate, iar prin exceptie se ocoleste citarea in cazuri foarte urgente. Instanta pronunta in camera de consiliu o incheiere de admitere / respingere a cererii, incheierea poate fi atacata in 5 zile de la pronuntare cu recurs de partile citate.

Asigurarea dovezilor are un caracter preparator in vederea unui proces viitor si limitarea probei conservate la scopul ei din acel proces. In cazuri foarte urgente, instanta poate delega un executor judecatoresc pentru constatarea starii de fapt a unor bunuri sau un expert pentru constatarea starii tehnice si evaluarea unor bunuri.

Asigurarea dovezilor se face pentru a se salva o recunoastere printr-un interogatoriu sau o declaratie de martor sau existenta, starea tehnica sau valoarea unor bunuri.

Efectul - constituie o proba in procesul ce va urma, proba ce va fi opozabila partilor citate in procedura de asigurare a dovezilor. Proba astfel confectionata poate fi combinata cu orice alt mijloc de proba si o data terminata procedura, proba va apartine cauzei si nu partii care a cerut-o.

Aprecierea probelor

In sistemul procedural romanesc a fost inlaturat sistemul probelor formale cu ierarhii preconstituite, dar a fost adoptat principiul liberei aprecieri a probelor de catre judecator. Judecatorul va aprecia concluziile din hotararea lui pe probele administrate in cauza, facandu-se o apreciere logica a probelor in complexul lor, motivat si justificat. Judecatorul trebuie sa faca o analiza a probelor considerate ca reflectand adevarul, sa demonstreze de ce alte probe trebuie inlaturate, deci judecatorul trebuie sa faca o dem 434c22e onstratie prin care sa convinga ca din probele cauzei le-a selectat pe cele adevarate si le-a valorificat in scopul aflarii adevarului, retinand astfel o stare de fapt la care va aplica normele juridice corespunzatoare raportului juridic dedus judecatii.

Actele de procedura

Procesul civil este o activitate desfasurata in timp si consta intr-un complex de acte procedurale ale instantei si ale partilor prin care procesul civil prinde viata, se dezvolta.

Forma si continutul actelor de procedura tind sa realizeze trei scopuri:

1. asigurarea dreptului la aparare;
2. impiedicarea sicanelor procedurale;
3. protectia partilor impotriva nepriceperii sau usurintei judecatoresti.

Actul de procedura este orice act facut in cursul si in cadrul procesului de catre instanta sau alti participanti, legat de activitatea procesuala a acestora.

Conditii de valabilitate:

1. forma scrisa ;
2. actul sa precizeze in chiar cuprinsul lui ca cerintele legii sunt indeplinite, mentiunea respectiva constituind proba legalitatii.

Sanctiunile actelor de procedura

1. nulitatea;
2. amenda civila.

1. Nulitatea

Nulitatea expresa se aplica pentru:

Necompetenta instantei care a emis actul;

Pentru incalcarea formelor legale (pentru necompetenta functionarului care a emis actul, numai daca partea a suferit o vatamare ce nu poate fi inlaturata altfel).

Cauzele de nulitate trebuie invocate la urmatorul termen de judecata de la aparitia neregularitatii, dar nu mai tarziu de intrarea in dezbateri. La judecarea in fond aceste cauze se invoca pe cale de exceptie. Dupa fond, ele se invoca pe caile de atac comune: apel, recurs.

Cauzele de nulitate absoluta se pot invoca de oricare parte dau de instanta din oficiu in orice faza a procesului si nu pot fi acoperite prin confirmare.

Cauzele de nulitate relativa nu pot fi invocate decat de partea prejudiciata prin acest act, pana la un anumit termen (prima zi de infatisare la instanta de fond).acest motiv de nulitate relativa poate fi asanat prin confirmare.

Efectele anularii actelor de procedura

1. Lipseste de eficienta actul procedural anulat
2. Lipseste de eficienta celelalte acte procedurale care se intemeiaza pe actul anulat si nu au o existenta independenta.

In principiu, un act nul poate fi refacut (ex. citatia). Anularea actului procedural se refera la functia lui procedurala, iar nu la constatarile de fapt si la manifestarile de vointa cuprinse in ea.

Principalele acte procedurale:

1. cererile procedurale ale partilor (cererea de chemare in judecata a reclamantului, intampinarea si cererea reconventionala a paratului);
2. cererile de interventie ale tertilor;
3. citatia;
4. incheierile de sedinta;
5. hotararea judecatoreasca si dovada de inmanare a ei;
6. cererile prin care partile isi exercita o cale de atac.

Citarea partilor

Este o obligatie legala care urmareste indeplinirea a doua scopuri:

• asigurarea dreptului la aparare;
• realizarea principiului contradictorialitatii.

Regula este aceea ca toate partile trebuie citate in procesul civil. Ea este reglementata de norme imperative. De la ea legea permite urmatoarele exceptii:

1. cand o parte, necitata valabil, in timpul unui proces se prezinta la termen in fata instantei, primeste in continuare termene in cunostinta, fiind in continuare incunostintata in proces. Termenul in cunostinta scuteste instanta de a cita partea pana la terminarea/suspendarea procesului. Aceasta exceptie este valabila si in cazul in care, pentru partea nevalabil citata se prezinta reprezentantul ei.
2. la depunerea cererii de chemare in judecata partea care se prezinta personal sau imputernicitul ei primesc termen in cunostinta de la judecatorul de serviciu, fara ca ulterior sa mai fie citati,
3. militarii in termen si detinutii nu primesc termen in cunostinta.

Modalitatea de citare

Citarea se face prin posta sau prin agentii procedurali ai instantei sau alti salariati ai instantei, prin orice mijloc tehnic ce permite o confirmare de primire a citatiei.

Citatia trebuie sa ajunga la destinatar cu cel putin 5 zile libere inainte de termenul procesului. Atunci cand termenul stabilit in sedinta de judecata se preschimba si procesul este programat la un termen mai scurt (pentru motive temeinice si la cererea partii interesate) se dispune citarea partilor pentru termenul nou stabilit. Aceasta preschimbare de termen se solutioneaza de completul de judecata al dosarului daca are sedinta de judecata in ziua depunerii cererii sau daca nu, in camera de consiliu de presedintele instantei sau vicepresedinte sau presedintele de sectie.

Citarea unor categorii speciale de persoane

• Statul se citeaza prin Ministerul Finantelor sau organele subordonate;
• Partile cu domiciliul necunoscut se citeaza prin afisare la sediul instantei cu cel putin 15 zile inainte de termen sau cu 5 zile in cazuri urgente, intocmindu-se un proces verbal de afisare. Se mai citeaza facultativ, prin citare in Monitorul Oficial sau intr-un ziar de larga raspandire;
• Persoana juridica se citeaza la sediul ei;
• Societatile comerciale in reorganizare se citeaza prin administratorul judiciar;
• Societatile comerciale in faliment se citeaza prin lichidatorul judecatoresc;
• Partile cu domiciliu sau resedinta in strainatate, intr-o tara cu care Romania are tratate de asistenta juridica reciproca, se citeaza prin scrisoare recomandata, care va cuprinde citatia propriu-zisa si copie dupa inscrisurile depuse de partea adversa, cu cerinta expresa ca destinatarul sa-si aleaga, pe timpul procesului, un domiciliu procesual in Romania, unde va primi actele procedurale. Confirmarea de primire a acestei scrisori face anuntul valabil;
• Personalul diplomatic aflat la post in strainatate se citeaza prin Ministerul Afacerilor Externe;
• In situatia in care una din parti moare in timpul procesului, vor fi citati mostenitorii la domiciliu lor, iar daca domiciliul nu este cunoscut, citarea se va trimite pe numele mostenitorilor la ultimul domiciliu al defunctului. In acest caz procesul se suspenda.

Cuprinsul citatiei

Citatia cuprinde mai multe mentiuni, unele esentiale, altele nu. Nerespectarea mentiunilor esentiale conduce la nulitatea absoluta a procedurii de citare.

Mentiuni speciale:

Mentionarea date, termenului si a orei de infatisare la proces;

Aratarea instantei si a sediilor ei;

Numele complet, domiciliul/resedinta si calitatea procesuala a partii citate;

Parafa presedintelui instantei si semnatura grefierului care confera autenticitate citatiei.

Numele si prenumele pot fi insotite de initiala tatalui si de porecla. Domiciliul este cel real, faptic, iar nu domiciliul mentionat in actul de identitate. Daca partea isi schimba domiciliul pe timpul procesului, este obligata sa anunte in scris instanta, sub sanctiunea citarii valabile in continuare pe vechiul domiciliu.

Mentiunile neesentiale pot atrage nulitatea citatiei daca partea este vatamata si procesul nu se poate amana. Aceste mentiuni sunt:

Numarul si data emiterii citatiei;

Numarul dosarului;

Numele si domiciliul adversarului;

Felul pricinii.

Inmanarea citatiei in situatii speciale

• Pentru destinatarii care locuiesc la hotel, citatia se afiseaza pe usa camerei sau receptiei;
• Pentru militarii in termen, citatia se inmaneaza punctului de comanda al unitatii militare;
• Pentru marinarii aflati in cursa, citatia se trimite capitaniei portului unde se inregistreaza vasul;
• Pentru detinuti citatia se trimite administratiei locului de detentie;
• Pentru bolnavii internati in spital citatia se trimite la administratia spitalului;
• Pentru persoanele juridice citatia se trimite la sediul acestora unde va fi primita de functionarul desemnat cu primirea corespondentei ce trebuie sa-si completeze clar numele si prenumele si functia si sa semneze. Aplicarea stampilei nu este obligatorie.

Indeplinirea actelor de procedura inseamna inmanarea valabila a acestora.

I. Destinatarul este gasit la domiciliu si semneaza dovada de inmanare a citatiei. Daca el refuza semnarea, agentul procedural consemneaza acest lucru in dovada de inmanare a citatiei, considerand citarea ca fiind valabila.

II. Destinatarul nu este gasit la domiciliu, dar este gasita o ruda sau o persoana apropiata.

III. Cand nu este gasit nimeni la domiciliu destinatarului citatia se afiseaza la domiciliu (se depune la cutia postala, iar daca nu, se afiseaza pe usa locuintei).

Citarea persoanelor juridice prin afisare la doua termene consecutive face procedura de citare valabila. Actul procedural are caracter autentic si mentiunile lui sunt considerate valabile pana la inscrierea in fals.

Procesul verbal de inmanare a actului de procedura trebuie sa cuprinda obligatoriu urmatoarele mentiuni:

Data exacta a intocmirii actului;

Numele agentului procedural si functia lui;

Numele si domiciliu destinatarului si modalitatea in care s-a facut incunostintarea;

Aratarea instantei, a felului actului comunicat si a termenului de judecata;

Enumerarea inscrisurilor comunicate;

Semnatura agentului procedural care incheie procesul verbal.

Lipsa oricareia dintre aceste mentiuni conduce la nulitatea comunicarii actului procedural. Inmanarea actului procedural se face in zilele de lucru si doar in cazuri exceptionale in zile de sarbatoare (cu aprobarea presedintelui instantei). Agentul procedural care isi incalca obligatiile de serviciu va putea fi: amendat, pedepsit disciplinar, obligat la despagubiri pentru amanarea procesului.

Instanta este obligata la fiecare termen sa verifice legalitatea cererii, iar daca ea nu este valabila, cu una sau mai multe parti, trebuie sa amane procesul si sa refaca procedura de citare. Daca procedura de citare este valabila instanta va amana procesul daca, din cauza de forta majora, una din parti nu se poate prezenta. La termenul in care procedura de citare este viciata nu se poate dispune nimic in proces, sub sanctiunea nulitatii. Aceste reguli sunt valabile pentru inmanarea oricaror acte de procedura.

Comunicarea actului de procedura este posibila si valabila si cand se face direct in instanta partii prezente care au refuzat primirea actului prin agent procedural (ex. inmanarea inscrisurilor partii adverse). Partea va putea cere termen pentru pregatirea apararii.

Termenele procedurale

In sens material termenul = zi fixata, stabilita.

In sens procedural termenul = perioada de timp inlauntrul careia trebuie indeplinite sau nu acte procedurale.

Rolul - limitarea in timp a procesului, executarea hotararilor si evitarea surprinderii partii adverse.

Clasificare:

I. 1. Termene imperative (peremptorii)

2. Termene prohibitive (dilatorii)

1. Termene legale - stabilite prin lege

2. Termene judecatoresti

3. Termene conventionale

II. 1. Termene absolute - obligatorii pentru instante si parti. Nerespectarea lor duce la decadere sau nulitate

2. Termene relative - nerespectarea lor are consecinte mai blande: amanarea procesului si amenzi sau sanctiuni disciplinare pentru functionarea instantei.

Calcularea termenelor

a) Modul de calcul

Termenul pe ani se implineste in ziua corespunzatoare a anului urmator;

Termenul pe luni se implineste in ziua corespunzatoare a lunii urmatoare;

Termenul pe saptamani se implineste in ziua corespunzatoare a saptamanii urmatoare;

Termenul pe zile se calculeaza pe sistemul zilelor libere ( de cate 24h);

Termenul pe zile libere - nu se calculeaza ziua de inceput si cea de sfarsit pentru ele nu sunt considerate zile de cate 24h.

In interiorul termenului se calculeaza si zilele de sarbatoare. Daca termenul se implineste intr-o zi de sarbatoare, el se prelungeste pana la urmatoarea zi de lucru.

Atunci cand actul de procedura se comunica prin posta, termenul se calculeaza in functie de data cuprinsa in stampila postei.

b) Durata curgerii termenului

In principiu, termenul curge de la comunicare, cu trei exceptii ce formeaza principiul echipolentei:

1. cand recursul/apelul se declara inainte de comunicarea hotararii, hotararea se considera comunicata din ziua declararii caii de atac;

2. cand partii i se comunica hotararea odata cu somatia de executare, termenul de atacare a hotararii curge din ziua primirii somatiei;

3. hotararea se considera comunicata din ziua in care partea a solicitat o copie de pe hotarare.

c) Caracterul termenului procedural

Termenele legale sunt, in principiu, fixe;

Termenele sunt continui; ele nu pot fi intrerupte, cu doua exceptii:

1. cand o parte decedeaza inainte de expirarea unui termen, termenul va incepe sa curga din nou pentru mostenitorii partii, dupa comunicarea actului de procedura pe numele succesorului.
2. cand partea este impiedicata de forta majora sa indeplineasca un act procedural, ea putand fi repusa in termen dupa 15 zile de la incetarea cauzei de forta majora.

Termenul mai poate fi suspendat.

d) Sanctiunile nerespectarii termenelor

Nerespectarea termenelor si sanctiunea aferenta se invoca prin exceptie. Sanctiunile sunt urmatoarele:

Perimarea cererii lasate in nelucrare din vina partii ( 1 an in civil, 6 luni in comercial);

Decaderea care sterge dreptul de exercitare, fiind echivalenta cu pierderea dreptului (Ex. nedepunerea unui act procedural la prima zi de infatisare);

Nulitatea, care desfiinteaza actul retroactiv, dar este mai putin grava decat decaderea, care sterge insusi actul.

e) Repunerea in termen

Este posibila atunci cand au existat motive temeinice care au oprit partea sa-si exercite obligatiile procesuale in termenul legal, din cauza fortei majore.

Instanta poate dispune exercitarea unui drept procesual in termenul general de 15 zile de la incetarea cauzei de forta majora care a impiedicat partea. Cererea de repunere in termen este de competenta instantei superioare celei ce a pronuntat hotararea.

Cheltuielile de judecata

Sunt suportate de partea care a pierdut procesul ca urmare a culpei ei procesuale. Ele constau in plata taxelor de timbru, onorariile de avocat, de expert, cheltuielile de transport si alte cheltuieli.

Taxele de timbru au ca beneficiar bugetul central al statului sau al Ministerului de Justitie. Taxele de timbru se platesc anticipat de petent; ele sunt reglementate prin hotarari sau ordonante de guvern si mai rar prin lege. Aceste acte normative apar regulat pentru a aduce la zi taxele de timbru cu procentul de inflatie.

Taxele pot fi:

fixe - pentru cereri cu caracter nepatrimonial

variabile - pentru cereri cu caracter nepatrimonial (divort, contestatia la executare)

variabile - pentru cereri patrimoniale propriu-zise - acoperind un anumit procentaj din obiectul cererii patrimoniale.

Exista posibilitatea de scutire de taxe de timbru. Aceasta scutire poate fi:

subiectiva: - fiind aprobata de organele Ministerului de Finante

- poate fi totala sau partiala

- poate consta in esalonarea taxei pentru cazuri personale (studenti, pensionari).

Obiectiva: stabilita prin lege pentru:

- plata unor drepturi salariale;

- procese privind pensii de intretinere;

- cereri de despagubire civila din cauza penala;

- cereri privind adoptia, tutela;

cereri privind redobandirea dreptului de proprietate imobiliara pentru imobile trecute abuziv la stat.

Timbrajul trebuie facut anticipat si total inainte de depunerea cererii. Judecatorul de serviciu care incalca acest principiu este susceptibil de sanctiuni disciplinare .

In cazuri exceptionale cererea poate fi netimbrata corespunzator cu obligatia petentului (reclamant) de a completa taxa de timbru pana la primul termen de judecata. Si mai rar, instanta, la primul termen, mai poate acorda o amanare pentru plata taxei de timbru integral. Neachitarea taxei integrale de timbru conduce la nulitatea cererii procedurale.

Cuantumul taxei de timbru datorat in caile de atac este mentionat pe citatie. In recurs instanta poate recalcula taxa de timbru si pentru judecata in prima instanta si pentru judecata in apel.

Legea permite ca o taxa de timbru neplatita integral sa poata fi platita ulterior la organele fiscale, partea datoare fiind data in debit.

Pe langa taxele judiciare de timbru mai exista taxe de timbru judiciar care sunt fixe pe anumite intervale valorice. Ele se fac venit la bugetul Ministerului de Justitie.

Evaluarea obiectului cererii, functie de care se calculeaza si valoarea taxei de timbru, se face de petent (reclamant). Aceasta evaluare poate fi contestata de parti sau instanta, situatie in care se va proceda la intocmirea unei expertize de specialitate. Daca pe parcursul procesului se modifica evaluarea, partea poate fi obligata la un timbru suplimentar si corelativ. Taxele de timbru platite pentru o cerere la care ulterior se renunta, se vor restitui.

Alte cheltuieli de judecata:

- onorariul avocatului: este stabilit prin contract intre avocat si client si nu poate fi cenzurat de instanta. Instanta poate obliga partea care a pierdut procesul sa restituie onorariul unui singur avocat al partii ce a castigat procesul, daca ea a avut mai multi avocati.

- onorariul expertului: este stabilit de instanta;

- cheltuielile de transport;

- cheltuielile de cazare;

- contravaloarea zilei de munca pierdute;

- taxe pentru multiplicarea unor acte;

- cheltuiala necesara administrarii unei probe: se suporta de partea care a cerut expertiza sau de partea in favoarea careia proba a fost dispusa din oficiu de instanta.

Lichidarea cheltuielilor de judecata (art.274 C. Pr. Civ.)

Partea care a pierdut procesul (paratul)nu va fi obligata la cheltuielile de judecata ale reclamantului daca a recunoscut cu buna credinta pretentiile acestuia cel mai tarziu la prima zi de infatisare. Aceasta exceptie nu se aplica daca paratul a fost pus in intarziere inainte de inceperea procesului printr-o notificare fata de care nu si-a executat benevol si cu buna credinta obligatiile.

Atunci cand se admite doar in parte o actiune, paratul va fi obligat proportional cu cheltuielile de judecata ale reclamantului.

Cand prin hotarare se admit cererile mai multor parti, cheltuielile de judecata se pot compensa total sau partial.

In situatia casarii unei hotarari si trimeterii sau retinerii spre rejudecare a cauzei, toate cheltuielile de judecata se vor calcula la sfarsitul rejudecarii.

In situatia coparticiparii procesuale, obligatia la cheltuielile de judecata se face in solidar pentru coparticipanti.

Daca partea care a castigat procesul nu cere in proces cheltuielile de judecata, instanta nu le poate acorda din oficiu. Partea castigatoare are insa dreptul sa ceara cheltuielile facute printr-o cerere separata in interiorul termenului de prescriptie (3 ani).

Amenzile judiciare

Sunt amenzi civile care se platesc in favoarea statului. Amendarea partilor se poate face pentru:

1. tulburarea sedintei de judecata;
2. partea poate fi amendata pentru abuzuri procesuale:

introducerea cu rea credinta a unei cereri de recuzare;

incercarea de a obtine o scutire a taxei de timbru pe motive nereale;

cererea de citarea a adversarului prin publicitate, desi domiciliul lui era cunoscut;

formularea cu rea credinta a unei cereri de verificare de scripte;

formularea cu rea credinta a unei contestatii in executare numai cu scop de a intarzia executarea.

3. amenzi cominatorii pentru fiecare zi de intarziere pentru a se asigura executarea unor obligatii de a face.

Amendarea altor participanti

- agentul procedural care indeplineste gresit sau nu indeplineste obligatia de citare sau de comunicare a actelor de procedura, ducand la amanarea procesului;

- martorul legal citat care nu se prezinta sau refuza sa depuna marturie;

- expertul care, nejustificat, refuza sau intarzie depunerea raportului de expertiza;

- avocatul care, repetat si nejustificat, nu se prezinta intr-un proces sau are o atitudine deontologica.

Indiferent, amenda se dispune prin incheiere de sedinta care este executorie, dar poate fi atacata de cel amendat. Daca se admite contestatia, amenda se anuleaza sau se reduce.

Procedura in fata instantei de fond

Procesul civil are mai multe faze /etape din care prima se desfasoara in fata instantei de fond care e de obicei Judecatoria .Judecata in fata instantei de fond are 3 etape : - pregatitoare (scrisa ) ; - contradictorie (publica) deliberarea si pronuntarea hotarari si redactarea si comunicarea hotararii .

La judecata pregatitoare se regasesc toate principiile procedurii civile .

I ) Faza scrisa incepe o data cu introducerea cererii de chemare in judecata si se incheie la prima zi de judecata .Scopul este de a se prezenta elementele pregatitoare ale procesului.

Aceste elemente sunt concretizate prin acte procedurale specifice :cererea de chemare in judecata ,intampinarea ,cererea reconventionala ,rezolutia judecatorului de serviciu la primirea cererii de chemare in judecata (C.D.C.I.J.) ,citatia

Cererile procedurale generale constituie mijlocul prin care oricare parte interesata poate cere instantei sa - i ocroteasca drepturile si interesele proprii sau ale altor persoane in conditiile legii .Sunt doua feluri : cereri introductive care declanseaza litigiul si sesizeaza instanta , cereri incidente care se fac pe parcursul procesului ,de parti sau terti.

Trebuie sa cuprinda obligatoriu urmatoarele elemente :aratarea instantei careia ii sunt adresate,numele si domiciliul partilor /reprezentantilor partilor ,obiectul cererii , semnatura .Cererile procedurale se fac in forma scrisa .La cererea formulata de reprezentant si nu de parte ,aceasta trebuie sa-si dovedeasca aceasta calitate prin procura /imputernicire avocatiala ,decizie de tutore sau de curator .Cererile procedurale reprezinta acte procedurale importante la fel ca si citatia ,incheierile / hotararile judecatoresti .

Cererile procedurale concrete specifice procesului in prima instanta

a) Cererea   de chemare in judecata (art. 112 CPC) este actul procesual prin care reclamantul isi formuleaza pretentiile impotriva paratului si prin care sesizeaza instanta cu solutionarea litigiului ; este modalitatea concreta de realizare a actiunii civile .

Cuprinsul cererii : numele si domiciliul / resedinta partilor .Aceste elemente sunt necesare pentru a identifica partile ,pentru a stabilii competenta teritoriala a instantei , pt. a comunica actele de procedura in timpul procesului .In proces intereseaza domiciliul real,faptic ,nu cel oficial .Partile insa ,au posibilitatea sa-si declare un domiciliu ales ,procedural .

Pt identificare se mai poate folosi initiala tatalui si eventual porecla .Cand paratul are domiciliul /resedinta in strainatate o data cu convocarea lui la primul termen ,convocare ce se face in scris (recomandata cu confirmare de primire ) , i se cere paratului sa-si declare un domiciliu ales in Rom. unde sa i se comunice actele procedurale .

Al 2-lea element este un element posibil: calitatea procesuala a partii ..

Reprezentantul titularului poate fi un reprezentant legal (tutore ,curator ) sau conventional (procurator ,avocat ) .Oricare dintre acestia trebuie sa faca dovada calitatii de reprezentant .Mai e posibil ca o parte sa actioneze atat in nume propriu cat si ca reprezentant al unor coparticipanti .

Pers juridice poate fi reprezentat in proces de administrator ,conducator sau consilier juridic in baza unei delegatii.

Al 3-lea element :obiectul cererii - pretentiile reclamantului (ex. plata unei sume, anularea unui act. jur.)Ob. cererii trebuie evaluat de reclamant atunci cand e posibil in urmatoarele scopuri.:

pt a fixa limitele procesului

pt a constitui un element necesar al dispozitivului hot. jud.

pt a individualiza actiunea

pt a stabili competenta materiala a instantei.

pt a determina taxa de timbru si implicit cuantumul cheltuielilor de judecata

Daca   evaluarea obiectului este contestata de parat se recurge la o expertiza in evaluare .Obiectul cererii trebuie sa fie licit si moral .

Al 4 -lea element :aratarea motivelor de fapt si de drept fixeaza cadrul procesului

Motivele de fapt :prezentarea succinta a faptelor materiale /juridice din care reclamantul isi deduce pretentiile impotriva paratului .Se face un scurt istoric al raportului juridic ,se subliniaza faptele care produc efecte juridice si care caracterizeaza litigiul si se explica temeiul pretentiilor .

Motivarea in drept = prezentarea temeiului juridic al cererii (textul de lege sau principiul juridic aplicabil )se raporteaza la norma juridica incalcata ce a generat conflictul .Daca reclamantul nu-si precizeaza temeiul de drept sau o face gresit , instanta poate pune in discutie, partilor, calificarea juridica a pretentiilor in limitele principiului disponibilitatii .

Al 5-lea elem. :aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere .

Reclamantul mentioneaza mijloacele probatorii pt fiecare capat de cerere .Acest lucru e util atat pt instanta care trebuie sa conduca procesul ,cat si pt parat pt a sti sa se apere .Mijloacele probatorii pot fi :

citarea paratului la interogatoriu

inscrisuri ce se anexeaza la C.D.C.I.J in exemplare suficiente atat pt instanta cat si pentru parti

martorii nominalizati in cerere sau la prima zi de judecata

expertiza de specialitate

cercetare locala

Al 6-lea element : semnatura reclamantului.

Practica jud. a statuat ca lipsa unei semnaturi poate fi complinita pe parcursul procesului ,eventual prin citarea reclamantului ,special cu aceasta mentiune .Semnatura presupune acordul reclamantului cu cuprinsul cererii si vointa lui valabila de a deschide procesul .Daca cererea e semnata de reprezentant reclamantului se poate pune in discutie insusirea cererii de reclamant , caz in care va fi citat pt a confirma vointa lui .

Dintre aceste elemente sunt esentiale: numele ,ob. cererii (scopul procesului) semnatura .Lipsa vreunuia din ac .elemente poate determina nulitatea CDCIJ. Celelalte elemente pot fi acoperite pe parcursul proc. fie la sesizarea paratului, fie din oficiu de instanta ,acordandu-se termen special pt complinirea lor .Doar daca nici dupa ac termen cererea nu se complineste aceasta poate fi anulata (nul. relativa) cu conditia sa fi produs o vatamare paratului .

b) Intampinarea (art 115 CPC) este actul procesual prin care paratul raspunde in scris la pretentiile reclamantului mentionand si care sunt apararile lui .Pin intampinare partile se plaseaza pe picior de egalitate cunoscandu-si reciproc pretentiile. Cuprinsul intampinarii:

elementele CDCIJ + 2 elemente specifice:

exceptiile pe care le ridica paratul (ex. lipsa ob. cererii, necompetenta instantei, lipsa semnaturii)

raspunsul paratului in fapt si in drept la fiecare capat de cerere al reclamantului (paratul poate nega cererile reclamantului, le poate recunoaste partial ,poate invoca nulitatea pretentiilor reclamantului

In prezent intampinarea e obligatorie (art.118,alin 2 ), nedepunerea intampinarii are drept consecinta decaderea paratului din dreptul de a cere probe si din dreptul de a invoca exceptii relative .El isi pastreaza posibilitatea de a-si face apararea si de a invoca exceptiile de ordine publica. Nedepunerea intampinarii nu creeaza imposibilitatea apararii, ci doar o ingreuneaza.

Intampinarea trebuie depusa cu cel putin 5 zile inainte de prima zi de infatisare /de primul termen. In aceste zile reclamantul poate observa intampinarea .

Intampinarea se depune in exemplare suficiente pt instanta si pt parti cu mentiunea ca pt coparticipanti se poate depune un singur exemplar .

c) Cererea reconventionala (art.119 CPC) este cererea paratului atunci cand are pretentii proprii impotriva reclamantului, pretentii conexe cu cererea reclamantului .Este o cerere incidenta, o contraactiune a paratului Scopul reconventionalei este acela de a compensa prestatiile partilor .Aceasta cerere are un caracter independent fata de cererea reclamantului, dar trebuie sa aiba si o legatura conexa cu actiunea .Datorita caracterului independent ,instanta e obligata sa se pronunte expres asupra cererii reconventionale , chiar daca cererea reclamantului a fost perimata ,anulata, neanalizata pe fond (ci doar pe exceptii).Pretentiile paratului din aceasta cerere creeaza un caracter ofensiv .

Cuprinsul acestei cereri se refera la aceleasi elemente ca si in cazul cererii reclamantului.

Avantajele cererii reconventionale :

solutioneaza pretentiile in acelasi proces

economiseste timp si bani

evita posibilitatea solutionarii contradictorii a cererilor

Dezavantaje :

poate intarzia judecarea actiunii principale; pt. a evita aceste dezavantaje instanta poate disjunge cele 2 cereri.

Prorogarea competentei in favoarea instantei competente cu solutionarea cererii reclamantului

Cererea reconventionala se poate formula intr-un inscris impreuna cu intampinarea sau in inscrisuri separate .Cererea reconventionala trebuie depusa la prima zi de infatisare ,sau la urmatoarele termene dupa ce reclamantul isi modifica sau intregeste actiunea Depunerea tardiva are ca efect judecarea separata de cererea reclamantului.

Cererea reconventionala se solutioneaza prin aceeasi hotarare la fel cu cererea de chemare in judecata.

Procedura prealabila sedintei de judecata

1) Primirea cererii de chemare in judecata. Este urmatorul pas al procesului prin care instanta e sesizata cu litigiul. Este in acelasi timp o reflectare a principiului disponibilitatii .Primirea se face de judecatorul de serviciu ,sau in cazuri speciale de presedintele instantei. Se depune personal de reclamant sau de reprezentantul acestuia ,situatie in care acestia primesc termen in cunostinta fara ca instanta sa mai citeze pe reclamant .Judecatorul de serviciu verifica la primirea cererii existenta elementelor cererii de chemare in judecata(CDCIJ) .Daca va constata lipsuri ii va cere reclamantului sa le remedieze .Daca reclamantul trimite cererea prin posta , instanta ii va comunica in acelasi mod deficientele cererii si ca trebuie sa fie remediate ,urmand ca cererea sa fie inregistrata numai dupa ce va fi depusa din nou . Daca reclamantul nu se conformeaza indicatiilor instantei ,aceasta poate suspenda printr-o incheiere de sedinta ,procesul. In momentul in care cererea e valabila ,ea va fi primita de judecatorul de serviciu si din acel moment ,instanta e sesizata cu litigiul .Judecatorul de serviciu adopta (cererea ?) prin rezolutie . Rezolutia se scrie de mana in coltul din dreapta sus al cererii si se semneaza de judecatorul de serviciu .Prin aceasta se puncteaza 3 aspecte .

se verifica plata taxei de timbru integrala si anticipata, neachitarea poate duce la neprimirea cererii; prin exceptie cererea netrimbata corespunzator poate fi primita cu obligatia reclamantului de a completa taxa pana la primul termen. Taxa platita va fi anulata de judecatorul de serviciu .Aici termenul de anulare are intelesul de inregistrare .

fixeaza primul termen de judecata .Termenul ,de principiu, trebuie sa fie de cel putin 300 de zile pt a se da posibilitatea citarii partilor si pregatirii apararii .Pt cauze urgent se poate da un termen de 5 zile (de regula de 5 zile )

dispune citarea partilor :obligatoriu il citeaza pe parat ,iar pe reclamant il citeaza doar daca n-a depus cererea personal .

Odata cu citatia ,paratului i se comunica si copia dupa CDCIJ si dupa inscrisurile reclamantului .Prin citatie ,paratul este invitat sa depuna intampinarea cu cel putin 5 zile inainte de primul termen. Uneori judecatorul de serviciu poate dispune chemarea la interogatoriu a paratului cu mentiunea acesteia in citatie.

Efectele primirii cererii de chemare in judecata

a ) cererea de chemare in judecata investeste instanta cu cercetarea si solutionarea cauzei (judecarea pricinii).

b ) cererea de chemare in judecata fixeaza natura si obiectul cauzei in sensul ca reclamantul precizeaza pretentiile si fixeaza limitele procesului ,isi stabileste temeiul juridic ,aspecte juridic ,aspecte fata de care paratul isi poate concepe apararea ..Aceste elemente pot fi modificate sau intregite de reclamant cel tarziu la prima zi de infatisare .

c) cererea fixeaza cadrul procesual si cu privire la parti ,respectiv la calitatea procesuala a acestora (reclamant ,parat) la care ulterior se pot adauga terti intervenienti .Acest aspect e important pt determinarea caracterului relativ al hotararii judecatoresti , iar pe de lata parte determinarea eventualelor exceptii de litispendenta(autoritatea de lucru judecat).

d) depunerea cererii determina instanta competenta alternativ (instanta competenta teritorial obisnuit )

e) depunerea cererii intrerupe prescriptia extinctiva. Acest efect se produce chiar daca cererea e depusa la o instanta necompetenta .Totusi ,prescriptia nu se considera intrerupta daca cererea s-a anulat ,perimat sau daca reclamantul renunta la ea .

f) depunerea cererii are ca efect punerea in intarziere a paratului sub urmatoarele aspecte :paratul posesor de buna-credinta nu mai are dreptul de a culege fructele dupa depunerea cererii; paratul chemat in judecata pentru predarea unui bun corporal preia riscul pieirii bunului ;paratul chemat in judecata pentru o obligatie de a face ceva /de a nu face ceva, va putea fi obligat prin admiterea actiunii reclamantului si la daune din ziua introducerii actiunii reclamantului; daca obiectul cererii este plata unei sume de bani ,din ziua introducerii cererii curg dobanzile; pt. cererile privind pensia de intretinere data primirii cererii este data obligatiei la plata pensiei prin hotarare.

g) actiunea personala si netransmisibila ,o data depusa de titular ,devine dupa decesul acestuia transmisibila catre mostenitori (act. in stabilirea paternitatii; tagada paternitatii ; revocarea donatiei pt. ingratitudine)

h) din momentul depunerii cererii dreptul supus judecatii devine drept litigios care nu mai poate fi transmis prin acte juridice, sub sanctiunea nulitatii acelui act.(art.1309).

2) Pregatirea sedintei de judecata .Dupa primire cererii si fixarea primului termen ,

CDCIJ impreuna cu anexele ei .(inscrisurile depuse de reclamant ,duplicatele pt comunicarea catre parat, chitantele de plata a taxei) se cos intr-un dosar pe coperta caruia se scrie nr. de inregistrare al litigiului care este nr. de dosar (acest numar se preia din registrul general al instantei)denumirea instantei ,denumirea partilor ,natura cauzei .Dosarul se inregistreaza in 4 registre :

Registrul general :nr de dosar si elementele de pe coperta.

Registrul informativ :nr de dosar ,data depunerii acestuia ,termenele urmatoare.

Opisul alfabetic : se trec in ordine alfabetica partile si in dreptul lor nr. de dosar, data introducerii cererii , natura cauzei .

Condica de termene pt arhiva :nr de dosar numele pt un anumit termen de judecata , semnandu-se pentru predarea dosarelor de la arhiva catre grefier si apoi pentru restituirea dosarelor dupa termen de catre grefier ,la arhiva .

Datele din cele patru registre pot fi corelate astfel incat putem sti oricand situatia si miscarea unui dosar .

Dupa inregistrarea dosarului acesta pleaca de la arhiva spre biroul de citatie pentru completarea si expedierea citatiilor si a duplicatelor de pe cererea reclamantului si de pe inscrisuri conform rezolutiei judecatorului de serviciu. Expedierea citatiilor si a inscrisurilor se mentioneaza intr-un borderou de corespondenta al institutiei ,mentionand ziua expedierii si nr de recomandata. Dupa aceasta , dosarul se intoarce in arhiva unde este depozitat intr-un dulap prevazut cu despartituri denumite ochiuri corespunzatoare diferitelor termene si complete de judecata. Aceste dulapuri trebuie inchise si securizate.

Cu 1 pana la 3 zile inainte de termen ,dosarele se scot din arhiva de catre grefierul de sedinta care semneaza de preluare.

Grefierul duce dosarele in biroul propriu si verifica la fiecare dosar daca partile sunt corect citate si daca taxa de timbru e valabil platita ,facand un referat scris pe concepta sau pe ultima incheiere de sedinta. Grefierul intocmeste lista de procese a completului pt termenul respectiv ,lista ce cuprinde dosarele in ordinea lor cronologica. Aceasta lista asigura publicitatea si dr. de aparare al partilor care pot participa la dezbaterea cauzei la momentul respectiv .Totusi pentru cauze urgente stabilite prin lege .(contestatie la executare )dosarele respective se trec in fata pe lista de procese .

Grefierul afiseaza lista de judecata cu cel putin 1 h inainte de inceperea sedintei la avizierul corespunzator salii de sedinta sau pe pe usa salii de sedinta in lipsa unui avizier .

II ) Judecarea publica si contradictorie (judecarea propriu-zisa a cauzei)Aceasta etapa are caracter preponderent oral ,contradictoriu si public .In aceasta etapa se administreaza probele .De regula aceasta etapa cuprinde mai multe termene de judecata fara a exclude posibilitatea judecarii procesului de la primul termen. In aceasta etapa se intocmesc acte procesuale specifice ;cererea reconventionala ,cererile de interventie ,procesul verbal al instantei ,citatii ale instantei, incheieri de sedinta .In legatura cu aceasta etapa ,trebuie abordate urmatoarele subpuncte:

sedinta de judecata

incidente care intarzie judecarea judecarea in fond a procesului

actele de dispozitie ale partii prin care se pune capat judecatii

Sedinta de judecata este un moment foarte important al procesului ,in cadrului ei efectuandu-se toate lucrarile publice ale procesului ,este forma specifica de activitate a instantei in raport cu principiul publicitatii .Se spune ca in afara sedintei de judecata nu exista proces civil. Trebuie avute in vedere 4 aspecte : 1)ordinea de judecata (dezbaterile )2)prima zi de infatisare ,3)incheierile de sedinta ,4)exceptiile de procedura .

1) Ordinea dezbaterilor cuprinde mai multe aspecte:

a) conducerea dezbaterilor - o asigura conducerea completului de judecata (in apel si recurs sau in alte cai de atac in care completul e format din mai multi membrii, presedintele completului asigura conducerea dezbaterilor, iar ceilalti membri nu por intervenii individual ,ci prin intermediul presedintelui completului). Presedintele poate lua masurile necesare :poate chema la ordine o persoana ce tulbura sedinta de judecata ,o poate evacua ,o poate amenda ,o poate trimite in judecata pt ultraj.

b) Inceperea dezbaterilor - sedinta de judecata are loc in sala de judecata , presedintele completului declara sedinta inceputa , o poate suspenda ,si tot el declara sedinta inchisa .Dezbaterile constau in strigarea pe rand a dosarelor in ordinea lor de pe lista. Presedintele completului poate modifica aceasta ordine acceptand strigarea cu prioritate a dosarelor in care partile s-au impacat sau a dosarelor in care partile au probleme speciale ori in dosarele cu amanarea fara discutii.

Strigarea cu prioritate a cauzelor se face numai cu conditia prezentei tuturor partilor / nu trebuie amanat (dezbatut un proces fara a fi anuntate partile ).

Fiecare dosar se striga de grefier mentionandu-se nr de ordine de pe lista , numele partilor ,obiectul cauzei .Pt asigurarea publicitatii, aceste elemente se repeta in afara salii de sedinta fie prin aprod ,fie prin mijloace de sonorizare .dupa strigarea dosarului ,grefierul face referat oral al procesului aratand cine e prezent si cine absent ,daca procedura de citare a fost corect indeplinita pt toate partile ,daca timbrul e platit ,daca relatiile ordonate de instanta au sosit la dosar sau nu ,dupa care se trece la dezbateri .Se invita partile sa ceara probe ,sa invoce exceptii, sa raspunda la acestea ,se administreaza probe ,se pun concluzii .Daca probatoriul cauzei nu e finalizat ,dosarul se va amana luandu-se masurile necesare pentru administrarea probelor care lipsesc (ex. declaratia unui martor ):Dosarul poate fi suspendat pt cauzele prevazute in lege.

Daca la strigarea cauzei una din parti/aparatorul partii lipseste ,dosarul poate fi lasat la sfarsitul sedintei de judecata, la a 2-a strigare..

Judecatorul are dreptul pe tot parcursul procesului sa incerce impacarea partilor

c) ordinea in care se da cuvantul partilor .Procesul civil este caracterizat de oralitate, partile sunt invitate sa-ti prezinte sustinerile in ordine prestabilita :intai reclamantul ,apoi paratul ,apoi intervenientii. Paratul va vorbi primul doar daca ridica o exceptie. Instanta e obligata sa dea cuvantul tuturor partilor prezente .La cererea partilor sau din proprie initiativa instanta poate sa acorde cuvantul in replica pt reclamant si in duplica pt parat .De asemenea ,poate limita timpul de expunere in mod egal pt fiecare parte si intr-un interval rezonabil pt. a asigura o aparare rezonabila in proces .Daca una din parti legal citata lipseste ,dezbaterile se desfasoara normal ,cuprinzand doar sustinerile partii prezente .La pronuntarea hotararii, instanta e obligata sa tina cont de apararile si probele administrate si de partea prezenta la termenul final .Inchiderea dezbaterilor are loc dupa ce toate probele admise au fost administrate si dupa ce toate partile prezente au pus concluzii sau au facut pledoarie .Prin concluzie partile fac o sinteza a procesului, isi sustin apararile si le argumenteaza ,rezultand ca pledoaria trebuie sa fie o demonstratie a temeiniciei solutiei solicitate , o lupta de argumente si contraargumente .

Declarand dezbaterile inchise ,instanta anunta ca se retrage pt deliberari .E posibila repunerea pe rol a cauzei dupa ce instanta a ramas in pronuntare atunci cand observa cu ocazia deliberarii ca au ramas neelucidate probleme ale cauzei .Repunerea pe rol se poate face doar inainte de pronuntarea hotararii , pt ca prin pronuntare instanta se desesizeaza de cauza .Repunand cauza pe rol, instanta intocmeste o incheiere de sedinta in care arata motivele repunerii , fixeaza un nou termen si citeaza partile .Dupa administrarea probelor ce au determinat repunerea pe rol ,partile vor pune din nou concluzii, iar instanta se retrage pt deliberari.

2) Prima zi de infatisare este pragul procesului, este un moment foarte important ce marcheaza nasterea / stingerea unor drepturi procesuale ale partilor .Avem prima zi de infatisare atunci cand :

partile sunt legal citate

partile pot pune concluzii

Ea poate coincide sau nu cu primul termen de judecata .Ea marcheaza inceputul fazei orale si contradictorii a procesului civil. Efecte:

a) cel tarziu la prima zi de infatisare, reclamantul isi poate modifica / intregii cererea de chemare in judecata ,caz in care instanta acorda un nou termen pt comunicarea acestor modificari catre parat .

Dupa prima zi de infatisare ,reclamantul este decazut din aceste drept procesual .Modificarea actiunii inseamna corectarea unor elemente prezentate gresit in cererea initiala. Intregirea actiunii = completarea unor lipsuri initiale .Modificarea si intregirea actiunii se pot face numai in prima judecata in fond ,nu si dupa rejudecare in fond dupa casare .Legea prezinta patru exceptii in care cererea de chemare in judecata poate fi modificata /schimbata dupa prima zi de infatisare (art. 131 ):

Reclamantul isi indreapta o eroare materiala a propriei actiuni.

Reclamantul majoreaza / micsoreaza catimea obiectului cererii .

Reclamantul cere contravaloarea obiectului pierdut in locul restituirii lui in natura .

Reclamantul inlocuieste o actiune in constatare cu o actiune in realizare .

b) cel tarziu la prima zi de infatisare se cer probele

c) cel tarziu la prima zi de infatisare se depune intampinarea si cererea reconventionala.

d) cel tarziu la prima zi de infatisare se invoca exceptiile relative.

e) cel tarziu la prima zi de infatisare se pot depune cererile de interventie .

3) Incheierea de sedinta este actul procedural al instantei de judecata intocmit dupa fiecare sedinta si in care se consemneaza cele petrecute in timpul dezbaterilor si masurile luate pt avansarea si solutionarea pricinii. Incheierile de sedinta constituie oglinda procesului .Ele au aceleasi parti componente ca si hotararea judecatoreasca:

practicaua: denumirea instantei ,termenul la care au avut loc dezbaterile , compunerea completului de judecata ,obiectul pricinii, rezumatul sustinerilor partilor prezente .

considerentele : motivarea masurilor luate de instanta.

dispozitivul : se mentioneaza masura ordonata de instanta ,masura obligatorie .

Incheierea de sedinta trebuie semnata de intregul complet de judecata.

Clasificarea incheierilor de sedinta :

incheieri preparatorii

incheieri interlocutorii.

Prin incheierea preparatorie, instanta adopta masurile procedurale pt cercetarea si solutionarea cauzei fara a anticipa asupra fondului cauzei. Aceste incheieri au un dublu caracter : nu rezolva pe fond o parte din cauza , nu au autoritate de lucru judecat si de aceea instanta poate reveni la masurile stabilite prin aceasta incheiere .

Incheierea preparatorie poate fi atacata numai o data cu fondul .

Incheierea interlocutorie rezolva imprejurarile de fapt / drept care lasa sa se intrezareasca solutia instantei asupra fondului . Au 2 trasaturi : prejudeca pricina ; au autoritate de lucru judecat. Ea poarta asupra unor aspecte dezbatute in contradictoriu de parti si pe care instanta le rezolva ,rezolvare ce ramane definitiva asupra aspectului respectiv si asupra careia instanta nu mai poate reveni. Procesul va continua pt celelalte aspecte ale cauzei ramase nesolutionate din cadrul procesual respectiv .In mod exceptional pt cereri noi , instanta poate completa incheierea interlocutorie .

Ex. De incheieri interlocutorii :

incheiere de admitere in principiu in partaj

incheierea de admitere in principiu a cererii de interventie

incheierea prin care se respinge o exceptie de fond .

Incheierea interlocutorie este atacabila in termenul general (15 zile ) de la comunicare .In aceasta situatie procesul se suspenda ,asteptandu-se solutionarea caii de atac .

Dupa ce se epuizeaza toate caile de atac ,se reia dosarul la prima instanta in functie de solutia pronuntata .

Partile au dreptul sa ia cunostinta de continutul incheierii de sedinta ,sa faca copii dupa ele si sa ceara pe cale incidenta indreptarea unor erori materiale sau completarea incheierilor cu elemente ce pot fi : confirmate de toate partile ,consemnate in caietul de sedinta al grefierului .

4)Exceptiile de procedura (cursurile trecute).

Incidente care intarzie solutionarea procesului

Suspendarea

De regula, avem un proces continuu care uneori se intrerupe. Uneori acest proces se intrerupe pentru perioade mai lungi prin suspendare. Intreruperea poate deveni permanenta prin perimare. Suspendarea procesului inseamna oprirea cursului judecatii datorita unor situatii voite de parti sau independente de vointa lor.

Cauzele suspendarii determina si felurile ei.

Suspendarea voluntara are loc in doua situatii posibile (art. 242 Cpc) - toate partile cer instantei sa suspende procesul. Este o reflectare a principiului disponibilitatii.

Cauzele posibile pentru aceasta suspendare pot fi : negocieri pentru o viitoare tranzactie sau pentru o eventuala plata voluntara. A doua sitautie in care poate avea loc suspendarea voluntara este situatia in care toate partile absenteaza voluntar la un termen de judecata. Aceasta situatie nu produce suspendare daca partile au avocat care le reprezinta, sau una sau mai multe parti au cerut judecarea in lipsa lor.

Suspendarea legala (suspendarea de plin drept - art. 243 Cpc) poate interveni in     4 situatii:

• in cazul decesului unei parti, procesul se suspenda pana la introducerea in cauza a mostenitorilor partii decedate ;
• prin punerea sub interdictie a unei parti, procesul se suspenda pana la numirea unui curator ;
• cand decedeaza mandatarul/reprezentantul unei parti, procesul se suspenda pana la numirea unui nou mandatar ;
• prin incetarea functiei tutorelui unei parti se produce suspendarea pana la numirea unui nou tutore daca partea este minora, sau pana la numirea unui reprezentant daca partea a devenit majora

Scopurile acestei suspendari : - inlocuirea legala a partii sau reprezentantului ei si respectarea principiului contradictorialitatii ; - evitarea unor amanari repetate si inutile.

Aceste cauze ale suspendarii legale isi gasesc aplicabilitatea inainte de incheierea dezbaterilor. Nu se poate suspenda un proces solutionat prin pronuntarea hotararii pentru ca din acest moment instanta se desesiseaza si nu mai poate adopta nici o masura pentru procesul respectiv.

Suspendarea facultativa (judecatoreasca)

Este atributul facultativ al instantei de judecata in 2 cazuri :

• cand solutia procesului depinde total/partial de existenta sau inexistenta unui drept ce face obiectul judecatii intr-un alt proces (ex : chestiunile prejudiciale)
• cand se ivesc indiciile unei infractiuni a carei constatare printr-o hotarare jud. penala poate influenta hotararea in procesul civil (ex : anularea unui contract de vanzare-cumparare in porcesul civil ; acelasi contract este considerat fals in procesul penal). In aceasta situatie devine incidenta autoritatea de lucru judecat din hotararea cu privire la existenta faptei, faptuitor, existenta vinovatiei.

Alte cazuri de suspendare

• suspendarea procesului pana la solutionarea cererii de stramutare
• suspendarea procesului pana la solutionarea unui conflict de competenta
• suspendarea procesului pana la solutionarea inscrierii in fals (vezi procedura falsului - cursurile anterioare)
• suspendarea procesului pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate
• posibila suspendare a actiunii reclamantului pentru nerespectarea cerintelor de valabilitate a cererii de chemare in judecata, cerinte indicate de instanta.

Aspecte comune pentru orice tip de suspendare

suspendarea se dispune prin incheiere de sedinta motivata ce poate fi atacata separat cu recurs

efectele suspendarii converg spre ideea ca procesul ramane in nelucrare si nu se mai poate intocmi nici un act de procedura, nici de parti, nici de instanta, sub sanctiunea nulitatii. Aceste efecte se produc fata de toate partile si fata de instanta. Ca efect specific, in suspendarea voluntara data suspendarii devine termenul de inceput al perimarii.

Suspendarea inceteaza atunci cand inceteaza cauzele care au determinat-o . La suspendarea voluntara inceteaza odata cu cererea de repunere pe rol, facuta de oricare parte inainte de a se perima procesul. La suspendarea legala inceteaza cand partea disparuta/reprezentantul disparut al partii sunt inlocuiti legal. La suspendarea judiciara, inceteaza atunci cand este solutionat irevocabil celalalt litigiu de care depinde litigiul suspendat.

Repunerea pe rol

Se poate face de oricare parte din proces printr-o cerere ce cuprinde : instanta, numarul dosarului, data suspendarii, motivul, termenul de drept al suspendarii, petentul. Cererea se timbreaza cu 50 % din valoarea timbrului initial numai in situatia suspendarii voluntare.

Cererea admisa de instanta duce la fixarea unui nou termen de judecata cu citarea tuturor partilor si a eventualilor martori admisi in proces, continuandu-se procesul din faza in care se afla la data suspendarii. Dupa repunerea pe rol, partile sunt citate obligatoriu pentru ca nu opereaza termenul in cunostinta avut inaintea suspendarii.

Perimarea

Inseamna stingerea procesului in orice faza a acestuia bazata pe prezumtia de desistare a partii, prezumtie dedusa din pasivitatea indelungata, peste termenul legal.

Obiectul perimarii - orice cerere in justitie se perima de drept atunci cand procesul a ramas in nelucrare din vina partii mai mult de 1 an pentru cauzele civile si mai mult de 6 luni pentru cele comerciale.

Exceptii :

a)      perimarea actiunii civile in procesul penal;

b)      contestatia la executare;

c)      cererile pentru masuri asiguratorii.

Perimarea odata dispusa produce efecte impotriva tuturor partilor si cu privire la toate cererile dosarului.

Conditiile perimarii

1. cererea de chemare in judecata trebuie sa fi dat nastere unei activitati judiciare de fond

2. cererea de chemare in judecata sa fi ramas in nelucrare mai mult de 1 an pt procesele civile / mai mult de 6 luni pt procesele comerciale

Cursul perimarii poate fi intrerupt fie prin cererea partii, fie atunci cand partea este impiedicata sa se prezinte la proces printr-un caz de forta majora.

3. vina partii ce consta in pasivitate ce conduce la prezumtia de desistare. Nu exista vina partii atunci cand : a) actul de procedura urma sa fie facut din oficiu ; b)cererea partii n-a ajuns la instanta din motive neimputabile partii ; c) nu se poate fixa termenul din cauze neimputabile partii.

Rezulta ca perimarea este posibila numai in cazul suspendarii voluntare.

Data inceperii perimarii este data ultimului act de procedura efectuat inaintea suspendarii.

Procedura perimarii

Perimarea se constata la sesizarea din oficiu a instantei sau la cererea oricarei parti.

Instanta citeaza partile care pot pune concluzii. Pentru termenul fixat pt judecarea perimarii, grefierul face un referat asupra motivelor sau admisibilitatii perimarii. Daca se respinge perimarea procesul va continua normal (prin incheiere). Daca se admite perimarea aceasta se consemneaza intr-o hotarare ce poate fi atacata cu recurs.

Efecte

perimarea stinge procesul cu toate actele sale de procedura

perimarea nu aduce atingere drepturilor subiective substantiale (de drept civil) si nici drepturilor procesuale ale partii care poate initia un nou proces inainte de implinirea termenului de prescriptie extinctiva. In noul proces se pot folosi probe din procesul perimat, probe ce au caracter extrajudiciar.

partea care a provocat perimarea porcesului poate fi obligata la cheltuieli de judecata.