Participantii in Procesul civil

1. Precizari prealabile

Primul Titlu al celei de-a doua Carti  a Codului de procedura civila este consacrat partilor.

Solutionarea litigiilor civile implica, cu necesitate, participarea la activitatea judicia 626e48g ra a unor autoritati statale si a unor persoane fizice. Autoritatile si persoanele care participa la activitatea de judecata se numesc participanti sau subiecti procesuali.

In activitatea judicia 626e48g ra un rol central il ocupa instanta de judecata. Ea actioneaza in calitate de autoritate statala specializata in activitatea de distribuire a justitiei.

Solutionarea procesului civil nu poate fi conceputa fara participarea partilor intre care s-a ivit litigiul: reclamantul si paratul. In cadrul si in cursul procedurii pot interveni de asemenea alte persoane. Asa este, in primul rand, cazul tertilor, care pot participa la activitatea judicia 626e48g ra, fie din initiativa lor, fie din initiativa partilor principale. Odata introduse in proces, tertele persoane devin parti.

Procesul civil parcurge adeseori si ultima sa faza - executarea silita. In asemenea situatii, participante la activitatea judicia 626e48g ra devin si organele de executare.

Instanta, partile, tertele persoane si organele de executare sunt participanti procesuali principali, intrucat prin activitatea lor influenteaza desfasurarea si soarta procesului civil. Dintre acesti participanti instanta, reclamantul si paratul sunt subiecti procesuali indispensabili, caci fara "prezenta" lor nu este posibila activitatea judicia 626e48g ra.

In procesul civil pot participa si alte persoane, cum ar fi: martorii, expertii, interpretii etc. Acestia sunt insa participanti procesuali auxiliari; rolul lor este subsidiar si vizeaza doar lamurirea unor imprejurari de fapt ale cauzei.

O pozitie aparte in procesul civil revine Ministerului Public. Acesta participa la activitatea judicia 626e48g ra atat in calitate de subiect procesual, cat si ca organ de stat specializat in asigurarea si garantarea legalitatii.

2. Instanta de judecata

O intelegere deplina a problematicii privitoare la partile implicate in procesul civil nu poate face abstractie de cadrul de desfasurarea a procedurii judiciare si nici de organizarea autoritatii chemate a realiza actul de justitie.

In orice stat de drept instantele judecatoresti sunt organizate intr-un sistem propriu. Totalitatea instantelor judecatoresti dintr-un stat alcatuiesc autoritatea judecatoreasca.

Codul de procedura civila foloseste adeseori notiunile de "parte", "reclamant" si "parat", fara a le preciza continutul. In conceptia legiuitorului, stabilirea continutului notiunii de parte revine literaturii de specialitate si jurisprudentei. O atare conceptie s-a regasit atat in legislatiile procesuale adoptate in secolul trecut, cat si in unele legislatii recente. Lipsa unei definitii legale a constituit si sursa unor controverse teoretice privitoare la conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile.

Determinarea continutului notiunii de parte prezinta un interes teoretic si practic evident. Cunoasterea acestui concept prezinta interes pentru determinarea drepturilor si obligatiilor participantilor procesuali. Aceasta deoarece, in mod firesc, unele drepturi si obligatii sunt prevazute de lege numai pentru parti. Pe de alta parte, hotararea judecatoreasca va produce efecte numai fata de persoanele care au participat la activitatea judicia 626e48g ra in calitate de parti.

Conceptul de parte prezinta importanta si in solutionarea unor exceptii de procedura, cum sunt: exceptia lipsei de calitate, exceptia de litispendenta, exceptia puterii lucrului judecat. Or, solutionarea unor atare exceptii implica cunoasterea exacta a continutului notiunii de parte.

Literatura de specialitate nu este unanima in ceea ce priveste definirea conceptului de parte in procesul civil, iar o atare controversa staruie si in prezent. Astfel, in determinarea notiunii de parte s-au avut in vedere uneori "interesele contrarii" ale persoanelor intre care s-a ivit litigiul. In aceasta conceptie devin parti in procesul civil persoanele care exprima interese contrare, in sensul ca cel putin una dintre ele "[] pretinde ca are de realizat un drept impotriva celeilalte sau celorlalte, care au nesocotit acest drept."

De asemenea, interesul afirmat in justitie trebuie sa fie personal, adica sa fie propriu celui ce promoveaza actiunea sau celui care se apara in procesul civil. Aceasta cerinta nu poate fi insa conceputa in mod rigid in dreptul modern. In sistemul nostru juridic, ca si acela al altor state, actiunea civila poate fi promovata si de alte persoane sau organe decat acelea ce se pretind a fi titulare ale unui drept subiectiv. Este cazul acelor actiuni pentru promovarea carora legea admite o legitimare procesuala extraordinara.

Activitatea procesuala poate fi declansata si intretinuta numai pe baza unui interes nascut si actual. In principiu, interesul judiciar se considera ca exista si a devenit actual din momentul incalcarii unui numit drept subiectiv. Totusi, se poate intampla uneori ca interesul sa fie actual fara ca dreptul sa aiba acest caracter. Este ceea ce se intampla in situatiile prevazute de art. 110 C. proc. civila.

Texte legale

Codul de procedura civila (extras)

Articolul 41. (1) Orice persoana care are folosinta drepturilor civile poate sa fie parte in judecata.

(2) Asociatiile sau societatile care nu au personalitate juridica pot sta in judecata ca parate, daca au organe proprii de conducere.

Articolul 45. (1) Ministerul Public poate porni actiunea civila ori de cate ori este necesar pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor, precum si in alte cazuri expres prevazute de lege.

(2) In cazul in care procurorul a pornit actiunea, titularul dreptului la care se refera actiunea va fi introdus in proces. El se va putea folosi de dispozitiile prevazute in art. 246-247 si 271-273, iar in cazul in care procurorul si-ar retrage cererea, va putea cere continuarea judecatii.

(3) Procurorul poate pune concluzii in orice proces civil, in oricare faza a acestuia, daca apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept, a drepturilor si libertatilor cetatenilor.

(4) In cazurile anume prevazute de lege, participarea si punerea concluziilor de catre procuror sunt obligatorii.

(5) Procurorul poate, in conditiile legii, sa exercite caile de atac impotriva oricaror hotarari, iar in cazurile prevazute de alin. (1) poate sa ceara punere in executare a hotararilor pronuntate in favoarea persoanelor prevazute la acel alineat.

Alte persoane care pot lua parte la judecata

Interventia

Art. 49 - Oricine are interes poate interveni intr-o pricina ce se urmeaza intre alte persoane.

Interventia este in interes propriu cand cel care intervine invoca un drept al sau.

Ea este in interesul uneia din parti cand sprijina numai apararea acesteia.

Art. 50 - Cererea de interventie in interes propriu va fi facuta in forma prevazuta pentru cererea de chemare in judecata.

Ea se poate face numai in fata primei instante si inainte de inchiderea dezbaterilor.

Cu invoirea partilor, interventia in interes propriu se poate face si in instanta de apel.

· Chemarea in judecata a altor persoane

Art. 57 - Oricare din parti poate sa cheme in judecata o alta persoana care ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul.

Cererea facuta de parat se depune o data cu intampinarea. Cand intampinarea nu este obligatorie, cererea se va depune cel mai tarziu la prima zi de infatisare.

Cererea facuta de reclamant se depune cel mai tarziu pana la inchiderea dezbaterilor inaintea primei instante.

Cererea va fi motivata si se va comunica atat celui chemat, cat si partii potrivnice. La exemplarul cererii destinat celui chemat se vor alatura copii de pe cererea de chemare in judecata, intampinare si de pe inscrisurile de la dosar.

Art. 58 - Cel chemat in judecata dobandeste calitatea de intervenient in interes propriu, iar hotararea ii va fi opozabila.

Chemarea in garantie

Art. 60 - Partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte, in cazul cand ar cadea in pretentiuni cu o cerere in garantie sau in despagubire.

In aceleasi conditii, cel chemat in garantie poate, la randul sau, sa cheme in garantie o alta persoana.

Art. 61 - Cererea va fi facuta in conditiile de forma pentru cererea de chemare in judecata. Cererea facuta de parat se va depune o data cu intampinarea; cand intampinarea nu este obligatorie, cererea se va depune cel mai tarziu la prima zi de infatisare.

Cererea de chemare in garantie facuta de reclamant se poate depune, pana la inchiderea dezbaterilor, inaintea primei instante.

Art. 63 - Cererea de chemare in garantie se judeca o data cu cererea principala.

Cand judecarea cererii principale ar fi intarziata prin chemarea in garantie, instanta poate dispune despartirea spre fi judecate deosebit.

· Aratarea titularului dreptului

Art. 64 - Paratul care detine un lucru pentru altul sau care exercita in numele altuia un drept asupra unui lucru va putea arata pe acela in numele caruia detine lucrul sau exercita dreptul, daca a fost chemat in judecata de o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului.

Art. 65 - Cererea privitoare la aratarea titularului dreptului va fi motivata si se va depune o data cu intampinarea, iar, daca aceasta nu este obligatorie, cel mai tarziu la prima zi de infatisare.

Cererea va fi comunicata celui aratat ca titular, impreuna cu citatia, copiile de pe cerere si inscrisurile de la dosar.

PRACTICA JUDICIARA

Speta I

Pentru a fi parte in proces se impun a fi indeplinite urmatoarele conditii: calitatea procesuala, capacitatea procesuala, existenta unui interes si afirmarea unui drept sau a unei situatii juridice pentru a carei realizare poate fi folosita calea justitiei.

Calitatea procesuala presupune existenta unei identitati intre persoana reclamantului si titularul dreptului afirmat precum si intre persoana paratului si cel despre care se pretinde ca este obligat in cadrul raportului juridic dedus judecatii.

Reclamantul este cel obligat sa faca dovada ambelor calitati procesuale (activa si pasiva) prin indicarea obiectului cererii, a motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza pretentia sa si a persoanei cu care intelege sa se judece.

Actiunea in revendicare se indreapta impotriva celui care are posesia bunului revendicat. Daca posesia apartine unei institutii cu personalitate juridica procesul se poarta in contradictor cu aceasta institutie, iar daca actiunea este formulata in contradictor cu o alta unitate se respinge pentru lipsa calitatii procesuale a paratului.

In speta, imobilul revendicat nu se afla in administrarea Inspectoratului Scolar al Judetului Iasi, chemat in judecata, in calitate de parat. S-a dovedit ca se afla in administrarea Administratiilor Permanente a Taberelor Scolare Judetene, unitate de invatamant si educatie careia prin HG nr. 491 din 5 iulie 1995 i s-a recunoscut personalitate juridica si calitatea de ordonator de credite. De aceea, cererea reclamantilor, formulata in contradictor cu Inspectoratul Scolar al Judetului Iasi, a fost respinsa ca lipsita de unul din elementele esentiale - calitatea procesuala pasiva a paratului.

Curtea de Apel Iasi, decizia civila nr. 1470 din 07.12.1998

Culegere de practica judiciara - Curtea de Apel Iasi 1998 nr. din 1999, pag. 139-140