STATUL SI DUALISMUL JURIDIC IN PROVINCIA ROMANA DACIA

I. Statul si administratia romana in Dacia

Intemeierea provinciei Dacia romana :

―     818j96i ;   dupa lungile campanii si infruntari crancene dintre daci si romani, la 106 d.Hr. statul dacilor a fost ocupat, iar teritoriul transformat in provincie romana. Ea cuprindea Transilvania Banatul, Oltenia, vestul Munteniei si sudul Moldovei si s-a mentinut ca provincie unitara pana in 117, cand Hadrian a impartit-o in Dacia inferioara (Oltenia si Transilvania dintre Olt si Carpati) si Dacia superioara (restul fostei provincii unitare). Aceasta organizare s-a dovedit nesatisfacatoare.

―     818j96i ;     818j96i ;     818j96i ;  la 167-168 Dacia romana este impartita in trei parti: Dacia Porolissensis (Moigrad), Dacia Apulensis cu capitala la Apulum si Dacia Malvensis (Malva);

―     818j96i ;   noii stapani au desfiintat statul lui Decebal si au dat teritoriului ocupat statutul juridic de provincie a Imperiului roman.

Organele centrale ale statului

Guvernatorul provinciei:

―     818j96i ;   in vremea lui Traian conducerea Daciei a fost asigurata de Legatus Augusti propraetore, guvernator numit de autoritatile imperiului din ordinul senatorial de rang consular ;

―     818j96i ;   era investit cu "imperiul italicus" si exercita atributii militare, judiciare    si administrative. Puterea legislativa apartinea imparatului.

―     818j96i ;   Dacia superioara, considerata mai importanta, era condusa tot de un Legatus Augusti propraetore (fost pretor la Roma); Dacia inferioara era guvernata la inceput de un praefectus si apoi de un procurator;

―     818j96i ;   cele trei Dacii din 168 sunt puse sub ordinele guvernatorului Daciei Apulensis, cu titlul de "legat al imparatului" sau "conducator" (dux) cu puteri depline. Deci Dacia avea o conducere centrala unitara cu atributii militare, administrative si judiciare, isi pastreaza unitatea si, doar din ratiuni de eficienta manageriala, este impartita in trei.

Consiliul provinciei: - organ central al puterii de stat;

―     818j96i ;   era in fapt Adunarea provinciei imperiale, formata din reprezentantii oraselor si se intrunea anual la Sarmizegetusa, in palatul Augustalilor;

―     818j96i ;   era prezidat de preotul provinciei, numit "preot al altarului lui Augustus" si cel ce purta coroana celor trei Dacii;

―     818j96i ;   Prerogativele erau reduse la sustinerea intereselor oraselor in fata guvernatorului provinciei. In realitate Consiliul avea misiunea cultivarii cultului imparatului in noua provincie romana;

Procuratorul financiar : administra finantele Daciei;

―     818j96i ;   sediul era la Sarmizegetusa;

―     818j96i ;   era numit dintre membrii ordinului ecvestru si se afla sub controlul guvernului imperial;

―     818j96i ;   la cinci ani se faceau recensaminte de catre procuratorii financiari locali pentru fixarea impozitelor ;

―     818j96i ;   impozitele directe, numite tribute se percepeau pe cladiri si proprietatea funciara. Se platea un impozit pe persoana -tributum capitis.

―     818j96i ;   impozite indirecte - vectigalia - se plateau pe mosteniri, vanzari- cumparari, circulatia marfurilor etc.

―     818j96i ;   sursa importanta de venituri pentru impozite erau taxele vamale;

Armata imperiala in Dacia: in Dacia stationeaza trupe imperiale sub comanda unica a guvernatorului provinciei;

―     818j96i ;   este formata din legiuni militare, trupe auxiliare de calareti -conduse de prefecti si trupe neregulate alcatuite din "barbari", care luptau si purtau armele lor traditionale.

―     818j96i ;   in Dacia au stationat : Legiunea a XIII-a Gemina la Apulum si Legiunea a V-a Macedonica la Troemis in Dobrogea, fiecare cu circa 6.000 de osteni, iar temporar detasamente din alte legiuni imperiale.

―     818j96i ;   un rol important 1-au avut prefectii taberelor, in asigurarea ordinii militare a Daciei, insarcinati cu serviciul de garnizoana;

―     818j96i ;   apararea se sprijinea pe un sistem de fortificatii, castre sau cetati militare ;

―     818j96i ;   armata a avut un rol insemnat in romanizarea geto-dacilor, dar si in reconstructia provinciei.

Administratia in orasele provinciei Dacia

―     818j96i ;   unitatile administrativ - teritoriale specific romane existente si in Dacia erau: coloniile, municipiile - ca asezari orasenesti si satele - ca asezari rurale. Municipiul era termenul generic pentru orice oras roman.

―     818j96i ;   Coloniile aveau drepturile poporului roman, o situatie superioara municipiilor, erau formate din colonisti veniti in Dacia si erau considerate "efigii si copii in mic ale poporului roman";

―     818j96i ;   Municipiile proveneau din orasele dacice, care dobandisera anumite drepturi romane. Unele au fost avansate colonii : Drobeta- declarata municipiu de catre Hadrian, apoi colonie de Septimiu Sever; Napoca- municipiu sub Septimiu Sever si colonie sub Marc Aureliu ; Potaisa oras militar a ajuns colonie dintr-un sat geto-dac Traiana Augusta Sarmizegetusa, fondata prin colonizarea cu cetateni romani in apropierea capitalei lui Decebal, a fost sediul administratiei guvernatorului si i s-a dat numele oficial de metropola, datorita rolului primordial avut de ea in Dacia romana.

―     818j96i ;   Conducerea in colonii si municipii se exercita de catre un consiliu orasenesc, asemanator senatului roman, numit din ordinul decurionilor (ordo decurionum), care se bucura de un mare prestigiu.

―     818j96i ;   Membrii lui erau desemnati la cinci ani de catre magistrati.

―     818j96i ;   Atributii: coordonarea treburilor administrative, edilitare si fiscale; atribuirea de terenuri locuitorilor orasului, organizarea jocurilor publice, indeplinirea obligatilor de cult, alegerea magistratilor.

―     818j96i ;   Alaturi de consiliul orasenesc se aflau magistratii superiori numiti in colonii dumvirii iure dicundo, iar in municipii quattuorviri; Ei erau alesi de consiliul orasului pentru un an din ordinul decurionilor si aveau atributiuni de ordin administrativ -executiv si judecatoresc. Ei aveau in subordine un aparat administrativ (secretari, curieri etc.);

―     818j96i ;   Edilii (aediles) erau tot magistrati insarcinati cu politia oraselor, aprovizionarea pietelor si administratia domeniului public.

―     818j96i ;     818j96i ;     818j96i ;  Questorii - se ocupau de administrarea finantelor;

―     818j96i ;   Preotii - magistrati sacerdotali, erau alesi din ordinul decurionilor. Cea mai inalta functie sacerdotala era aceea de pontifex;

―     818j96i ;   In concluzie, intreaga conducere a asezarilor urbane era asigurata de cetateni romani din ordinul decurionilor, care se bucurau de prestigiu in randul populatiei prin calitatile lor exceptionale;

―     818j96i ;   Intr-o pozitie inferioara se aflau cei din ordinul augustalilor, care nu aveau acces la magistraturile orasului, dar aveau misiunea de a intretine cultul Romei si al imparatului.

―     818j96i ;   Un ordin distinct il reprezentau colegiile formate pe criterii etnice, profesionale sau religioase. Ele erau conduse de cate un presedinte (magister), obligat sa depuna o garantie pentru gestiunea incredintata.

Conducerea satelor

―     818j96i ;   majoritatea populatiei Daciei traia la sate, organizate fie in obsti satesti, fie dupa modelul satelor romane;

―     818j96i ;   satele locuite de autohtoni erau conduse de sfatul comunitatii geto-dacilor, numiti peregrini. Ei isi mentin pe langa obste si alte institutii juridice proprii, care nu contravin dreptului roman;

―     818j96i ;   satele de tip roman sunt: pagiile, asezari rurale dependente de colonii si vicus - din zonele lipsite de orase. Pagiile erau conduse de praefectus, care era si decurion al capitalei. Vicusurile erau locuite de veterani de razboi si civili romani, adica cetateni romani dar si daci peregrini si erau conduse de catre presedinte (magister);

―     818j96i ;   alte asezari umane. - la frontiere functionau posturi vamale (stationes), cu atributii fiscale si de posta, de control a calatorilor si a marfurilor;

―     818j96i ;   in jurul castrelor militare au existat asezari numite canabe, formate din mestesugari, negustori, veterani de razboi si familiile militarilor din castru;

―     818j96i ;   mare dezvoltare au cunoscut statiunile balneare, intre care si cea de la Ad-Median (Herculane) sau cele de la Germisara (Gioagiu-Bai).

II. Sistemele de drept in Dacia romana

―     818j96i ;   Organizarea Daciei cucerite s-a facut dupa tipicul provinciilor romane, dar dreptul roman s-a aplicat diferentiat, concomitent cu cel autohton si cu ius gentium ramura a celui roman; Diferentierea a fost impusa de faptul ca autohtonii au ramas totusi majoritari, cu toata masiva colonizare ex toto urbe romano;

―     818j96i ;   Dreptul roman s-a aplicat in raporturile dintre cetateni , dar s-au elaborat si norme juridice noi prin edictele guvernatorilor din Dacia care tineau cont de constitutiile imperiale folosite in intreg imperiul si de dispozitiile imperiale pentru Dacia, dar si de conditiile locale ;

―     818j96i ;   intre bastinasi s-a aplicat dreptul dacic (cutuma locala); romanii tratau diferentiat populatia geto-daca;

―     818j96i ;   dreptul roman si cel autohton s-au influentat reciproc;

―     818j96i ;   intre cetatenii romani si restul locuitorilor Daciei s-a aplicat dreptul gintilor (ius gentium) -un drept comun tuturor popoarelor.

―     818j96i ;   Capacitatea juridica a persoanelor

―     818j96i ;   Cetatenii romani din Dacia provin din cei care aveau la venire cetatenia romana, s-au nascut in Dacia din parinti romani sau au dobandit-o altfel. Ei aveau aceleasi drepturi civile (de a se casatori dupa legea romana, de a fi proprietari, creditori si debitori, de a intenta actiuni in justitie), politice(de a vota, de a fi magistrat, militar) ca si cetatenii romani, mai putin dreptul de a dobandi proprietati imobiliare in Dacia. Teritoriul Daciei ocupate a devenit proprietatea imparatului, dar s-a acordat totusi acel ius italicus unor orase unde cetatenii romani puteau dobandi proprietati imobiliare;

―     818j96i ;   Latinii aveau un fel de cetatenie romana inferioara, o pozitie de mijloc intre cetatenii romani si peregrini;

―     818j96i ;   Numele provine de la provincia Latium, razvratita impotriva Romei, daruita de Roma dupa supunere cu un statut aparte al cetatenilor. Statutul de latinitate s-a folosit si in noile colonii romane. Doar unele colonii primeau dreptul de cetatenie romana, iar altele primeau statutul de latinitate si dreptul latin (ius latium), diferit de dreptul clasic roman. Astfel a aparut noua categorie de latini din colonii, straini fata de vechii latini .

―     818j96i ;   Latinii din Dacia erau deci latini coloniari, adusi pentru apararea si consolidarea puterii romane, drepturile lor erau prevazute de dreptul latin ;

―     818j96i ;   puteai primi cetatenie romana prin naturalizare individuala sau colectiva , functie de atasamentul fata de Roma ;

―     818j96i ;   Peregrinii. Initial notiunea ii numea pe straini, dar ulterior peregrinii erau toti supusii statului roman. In Dacia romana, marea masa a populatiei libere facea parte din categoria peregrinilor.

―     818j96i ;   erau invinsii, care isi pastrau cetatile si drepturile civile si politice dupa dreptul cutumiar propriu;

―     818j96i ;   cei care rezistasera indelung si-au pierdut cetatile si au devenit peregrini dediticii, au fost si daci, cu o libertate mult redusa;

―     818j96i ;   guvernatorii de provincii stabileau norme pentru peregrini, impunandu-si puterea si asupra peregrininilor care continuau sa-si foloseasca dreptul autohton;

―     818j96i ;   peregrinii obisnuiti, pentru atasamentul lor, puteau obtine cetatenia romana si sa intre in raporturi juridice cu cetatenii romani; Daca romanii erau desemnati prin tria nomina (prenome, nome, cognomen), peregrinii erau desemnati numai de un cognomen urmat de numele tatalui la genitiv;

―     818j96i ;   au primit cetatenia romana mai mult peregrinii de la orase si foarte putin peregrinii dediticii, considerati nedemni sa fie cetateni romani.

Dreptul succesoral

―     818j96i ;   ostasii romani puteau sa-si instituie ca mostenitori persoane peregrine sau latine ;

―     818j96i ;   peregrinii dediticii nu puteau dobandi nimic prin testament si nici nu puteau face testament (nu aveau capacitate testamentara);

Judecata

―     818j96i ;   In perioada imperiului, cand magistratii alesi de adunarile populare au fost inlocuiti cu functionari administrativi numiti de imparat si bine ierarhizati ; in frunte se afla imparatul ca sef al statului si judecator suprem, urmat de prefectii pretorului si apoi guvernatorii si sefii provinciilor ;

―     818j96i ;   In Dacia existau norme juridice comune aplicabile romanilor si peregrinilor si in dreptul penal ;

―     818j96i ;   In cazul furturilor si injuriilor, procesele dintre romani si peregrini se intentau potrivit dreptului roman; Regula calitatii de cetatean roman se atribuia ad-hoc si peregrinilor;

―     818j96i ;   Guvernatorul sau reprezentantul sau (Legatus), primind actiunea, trimitea partile la un judecator care decidea; Guvernatorul putea judeca si personal cauza ;

―     818j96i ;   Peregrinii erau judecati tot de guvernator sau de reprezentantul sau, sau se trimitea cauza la un judecator unic (Iudex unus) sau unor judecatori multipli (recuperatores);

―     818j96i ;   In aplicarea legii penale, guvernatorul uza de jus gladii, putea pronunta condamnari la moarte pentru crime. Pentru fruntasii populatiei provinciei numai imparatul putea pronunta pedeapsa cu moartea;

―     818j96i ;   Dacii liberi si-au pastrat vechile lor institutii penale si procesuale, desi sistemul de drept roman, ca si limba si civilizatia latina nu le erau straine .

Familia si casatoria

―     818j96i ;   Pentru cetatenii romani in Dacia se aplicau regulile dreptului roman ; Familia romana, cu baze patriarhale, se axa in jurul puterii lui pater familias, o familie care cuprindea si rudeniile pe cale barbateasca (familia agnatica sau civila) ;

―     818j96i ;   Treptat se impune rudenia de sange (cognatia) atat pe linie masculina cat si feminina ;

―     818j96i ;   Din 118 (pe timpul lui Hadrian) se recunoaste dreptul de mostenire intre mama si copil ;

―     818j96i ;   Peregrinii puteau sa se casatoreasca dupa dreptul lor autohton, fara a produce efecte sub aspectul legii romane ;

―     818j96i ;   Peregrinii dediticii se puteau casatori numai dupa dreptul popoarelor (ius gentium) ;

―     818j96i ;   Un cetatean roman putea lua o peregrina daca ea primise ius conubi, altfel casatoria nu era recunoscuta iar copiii nu primeau cetatenia romana; ei ramaneau peregrini. La fel cu o femeie latina.

―     818j96i ;   Imparatul a dat numeroase diplome militare in Dacia prin care acorda cetatenia romana militarilor lasati la vatra cat si dreptul femeilor peregrine de a se casatori cu ei dupa legea romana ;

―     818j96i ;   O cetateana romana nu se putea casatori cu un peregrin , copilul dobandea situatia precara a tatalui; faceau exceptie cazurile de eroare scuzabila a barbatului si a femeii ;

―     818j96i ;   Sclavii nu puteau sa se casatoreasca, dar uniunea lor naturala (contubernium)era ocrotita de legea romana, pentru importanta lor economica .Contubernia intre sclav si o femeie libera dadea fiului conditia de om liber.

Proprietatea

―     818j96i ;   Dreptul de proprietate se ilustreaza in trei atribute: ius utendi-dreptul de a folosi; ius fruendi -de a culege fructe; ius abutendi- dreptul de a dispune;

―     818j96i ;   Dacia cucerita a devenit proprietatea imparatului (dominium), transformata in ager publicus;

―     818j96i ;   Cetatenii romani nu primeau o proprietate imobila deplina ci numai o posesiune si uzufruct, deci o parte din atributele proprietatii imobiliare, pentru ca deplinatatea ei apartinea imparatului. Cetatenii romani plateau un impozit funciar (capitatio terrena). Astfel in Dacia s-a format un drept de proprietate funciara provinciala, care nu era deplina;

     818j96i ;   Prin exceptie, cinci mari orase (Sarmisegetusa, Potaisa, Apulum, Dierna si Napoca), prin ius italicus, au primit dreptul la proprietate imobiliara deplina, de tip roman.

     818j96i ;   Peregrinii exercitau dreptul de proprietate asupra pamantului in virtutea vechiului lor drept; ei aveau posesiunea si uzufructul pamantului din obstea sateasca ;

     818j96i ;   La moartea proprietarului provincial, pamantul trece in stapanirea urmasilor.

     818j96i ;   Peregrinii aveau proprietate deplina asupra bunurilor mobile;

     818j96i ;   Dupa 212, prin constitutia lui Caracalla, se slabeste caracterul proprietatii quiritare(romane) si se generalizeaza cetatenia romana, proprietatea tipic romana se confunda treptat cu proprietatea provinciala.

Obligatiile

     818j96i ;   Obligatia-definita ca un raport juridic intre creditor care poate sa ceara unui debitor sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii statale. Provine din latinescul obligatio, care inseamna a lega pe cineva de altcineva ;

     818j96i ;   Persoana care nu-si executa prestatia poate fi determinata prin constrangere, daca creditorul recurge la aceasta masura;

     818j96i ;   Tablitele cerate, gasite la Alburnus Maior (Rosia Montana) intr-o mina de aur, intre 1786-1855, reprezinta o ampla documentatie care da dimensiunea influentei dreptului roman asupra cutumelor geto-dace si apoi asupra dreptului cutumiar romanesc .

     818j96i ;   Sunt din brad , fiecare constituie un triptic, legate intre ele, cu patru fete scrise si doua nescrise, ca niste coperti de carte. Fetele de scris au fost scobite, unse cu ceara si pe fata curata s-a scris .

     818j96i ;   Din cele 25 de tablite descoperite, 14 au valoare documentara, un text inteligibil, 12 au o valoare semnificativa, a 13-a se refera la un cortegiu funerar, iar a14-a este un registru al unui banchet. Din cele 12, patru vizeaza contracte de vanzare-cumparare: din 17 martie139 la vanzarea sclavei Pasia cu 205 de denari, al doilea -vanzarea unui sclav tanar; al treilea -o jumatate de casa pentru 300 denari ; al patrulea-o sclava Teodora , la 420 denari. Partile contractante erau romani sau peregrini.

     818j96i ;   Vanzatorii se obligau sa garanteze evictiunea (dreptul impotriva deposedarii) eventuala a cumparatorului si eventualele vicii ale lucrului cumparat.

     818j96i ;   Trei tablite cuprind contracte de locatiune :1 se inchiriaza munca pentru 50 de denari; 2 se inchiriaza munca in mina pentru 70 de denari si hrana etc. Contractele prevad ca lucratorul "sa presteze o munca sanatoasa si sa fie priceput in meserie";

     818j96i ;   O alta tablita cuprinde contractul de societate intre doi camatari, care pun in comun un capital, pentru ca mai apoi sa-l imprumute cu dobanda; se precizeaza ca la desfiintarea societatii se vor imparti sumele dupa ce s-au scazut datoriile si capitalurile subscrise initial.

     818j96i ;   Tablitele cerate sunt dovezi incontestabile cu privire la tendinta de unificare a celor doua sisteme juridice din Dacia si ca in procesul complex al formarii poporului roman, institutiile juridice s-au manifestat in toate domeniile vietii economice si sociale, contribuind la unificarea celor doua civilizatii in vatra dacica.