 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
ECONOMIE
Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala. |
| StiuCum
Home » economie
» bancile in economie
» Activitatea bancara dupa primul razboi mondial, pana la criza economica mondiala 1918 - 1929
|
|
Organizatiile de credit din teritoriile reunite in i9i8 |
|
| in aceste teritorii functionau banci intemeiate inca din secolul trecut. Astfel, in Basarabia, prima institutie de credit a fost Sucursala din Cernauti (1864) a Bancii de Stat din Retrograd, infiintata in 1860. Datorita faptului ca Banca de Siat nu putea satisface nevoile de credit, Primaria orasului Chisinau a infiintat, in 1871, Banca Obsteasca a orasului Chisinau, cu un capital de 38.3 mii rubie, din care 15 mii rub.e donate de primarie. Aceasta banca primei depozite spre fructificare si acorda credite pe polite si pe gajuri de valori, marfuri, obiecte de valoare, imobile etc. si, Pe langa bancile mentionate mai sus, in Basarabia au functionat doua sucursale de banci rusesti cu caracter ipotecar, menite a credita agricultorii: Banca Taraneasca si Banca Agrara de stat a Nobilimii. Mai tarziu, pentm taranime, s-au organizat cooperative ele credit marunt.In perioada 1875-l877, s-a deschis la Chisinau Banca Comerciala a Chisinaului, cu o sucursala la Histria, care, avand o actitate slaba, a fost preluata, in 1881, de catre Banca de Stat din Odesa. Dupa revolutia din 1905 si terminarea razboiului in Extremul Orient, ata economica a Basarabiei a cunoscut o inorare si, in consecinta, necesitatea mai accentuata a mijloacelor financiare, ceea ce a avut ca efect aparitia unor noi institutii de credit. Aproape toate bancile mari ale Rusie: au deschis sucursale in orasele din Basarabia. Astfel, Banca Rusa pentru Comertul Exterior a deschis sucursale in Chisinau, Cetatea Alba si Balti; Banca Ruso-Asiatica a deschis o sucursala la Chisinau; Banca Siberiana, la Cetatea Alba; Banca Rusa de Comert si Industrie a deschis agentii la Tighina si Balti, iar Banca Internationala din Petrograd, la Chisinau. Imediat dupa Unire, Basarabia a intrat intr-o perioada noua de dezvoltare economica, ceea ce a determinat marile banci din Romania sa deschida sucursale in aceasta regiune, dupa cum urmeaza: Banca Romaneasca - la Chisinau, Balti, Ismail, Tighina si Cetatea Alba; Banca Marmorosch Blank & Co - la Chisinau, Ismail, Banca Comerciala Romana - la Chisinau; Banca Comerciala Italiana si Romana: la Chisinau: Banca Moldova din Iasi - la Chisinau, Balti, Cetatea Alba si Calarasi; Banca Uniunea Romana din Iasi - la Chisinau, Balti si Calarasi; Banca Iasilor din Iasi - la Chisinau; Banca Viticola a Romaniei - la Chisinau; Banca Albina din Iasi - la Leova; Banca Dacia din Iasi - la Chisinau. Aceste 19 sedii bancare, infiintate in Basarabia de catre institutele de credit din Romania, au avut un important rol in dezvoltarea actitatii comerciale si industriale in aceasta zona a Romaniei Mari. Au mai luat fiinta urmatoarele institutii de credit: - Banca Basarabiei - ca afiliata a Bancii Generale a Tar.i Romanesti (1920), cu un capital de 10 milioane lei, sporit, in acelasi an, la 20 milioane lei, cu sucursale in: Tighina, Soroca, Balti. Cetatea Alba, Reni, Ismail, Orhei si Calarasi; - Banca Dunarii de Jos clin Ismail; - Banca Soroca din Soroca; - Banca Cetatea Alba din Cetatea Alba; - Banca Sfatului Negustoresc din Chisinau; - Banca Centrala din Chisinau; - Banca Clerului Ortodox din Basarabia; - Banca de Industrie si Comert SA; - Creditul Comercial SA; - Banca Proprietarilor si Comerciantilor SA.In timp ce in celelalte regiuni ale larii marile banci au acordat atentie industriei, in Basarabia operatiunile bancare s-au concentrat pe actitati comerciale, usor lichidabile si pe termen scurt, cu toate ca bogatiile agricole puteau asigura dezvoltarea diferitelor ramuri ale industriei.In Bucona, cea mai veche institutie financiara era Casa de Economii a Buconei, infiintata in 1858. cu menirea sa serveasca populatiei, pentru incredintarea economiilor si la caic sa poata apela la credite, in caz de nevoie. Institutia si-a inceput actitatea propriu-zisa in 24 octombrie 1860, cu un fond de 10 mii guldeni. Din fondurile depuse spi fructificare. Banca acorda credite pe termene scurte pentru agricultura, industrie si comert, iar, mai tarziu, a introdus imprumuturile pe amanet, < are s-au dovedit utile pentru micii negustori, mestesugari, functionari etc.In perioada 1871-l899, institutia a iniegistrat progrese in toate operatiunile. Dupa 1900, actitatea Casei de Economii a Buconei s-a mentinut, in continuare, ascendenta. A doua institutie financiaia a Buconei a fost Banca Tarii (Bukonaer Landesbank), provenita din Bukonaer Bodencreditanstalt, creata in 1882 si transferata, dupa 1918, in Banca Regionala. Aceasta banca prilegiata de stat era un institut de credit ipotecar, acordand credite pe termen Ling, cu plata in anuitati si cu dobanda redusa; ea facea tot felul de operatiuni bancare comerciale, ca: scont, imprumuturi pe gaj de marfuri, primiri de depozite spre fructificare etc. Ca urmare a razboiului si a ocupatiilor, Bucona a avut mult de suferit, actitatea economica inregistrand o permanenta inrautatire si, in consecinta, si institutiile financiare. in aceasta situatie grea, Banca Tarii a intrat, in anul 1918, cu o pierdere de 958.1 mii coroane. Ca urmare a acestei situatii, la 12 septembrie 1919, Ministerul Agriculturii si Domeniile au propus un Decret-Lege, prin care Banca Tarii s-a transformat in Banca Regionala din Cernauti, fiind considerata ca o afiliata a Casei Centrale a Cooperatiei si dandu-i-se dreptul de a acorda imprumuturi pe loturile cu care urmau a se improprietari taranii, in cadrul legii agrare. Prin noua organizare. Banca Regionala din Cernauti isi mentinea si caracterul de institutie financiara, ipotecara si comerciala. Dupa modelul Casei de Economii ..Bucona" din Cernauti, au fost infiintate unele case si in alte orase: la Suceava (1894), Campulung (1904), Radauti etc, asa numite Case de Economii Comunale. Pana la reunirea Buconei, creditul era dominat, in aceasta regiune, de patru sucursale ale marilor banci eneze, si anume: Wiener Bankverein, Anglo Oesterreichische-Bank, Allgemeine Depositenbank si ,.Mercur" -Wecheselstube-Actiengesel lschaft, care, atat prin resursele venite din Viena, cat si prin contractarea de noi angajamente pe piata Buconei, sub forma de depozite spre fructificare, au desfasurat o intensa actitate financiara in toate sectoarele economiei. Imediat dupa Unire, Banca Nationala a Romaniei a infiintat o sucursala la Cernauti si, ulterior si in alte orase importante din Bucona (Suceava, Radauti etc). De asemenea, Banca Romaneasca si Banca Marmorosch Blank & Co au deschis sucursale la Cernauti, actionand, din mai-iunie 1919, in domeniile comercial si industrial. Banca Romaneasca a creat doua intreprinderi industriale: Cozminul" si Padurea Romaneasca", iar Marmorosch-Blank a participat la capitalurile societatii industriale Bucona" - societate pentru industria lemnului: Fabrica de bere din Cernauti, Fabrica de zahar din Jucica etc.In Transilvania si Banat, la data Unirii cu Romania, exista o insemnata retea de organizatii bancare, subordonate, prin interese financiare, Bancii Austro-Ungare, cum ar fi Banca Centrala de Emisiune, care avea sucursale si agentii in numeroase orase: Brasov, Sibiu, Cluj, Simleul Silvaniei, Tg. Mures, Sighet, Satu-Mare, Oradea, Arad, Sighisoara, Timisoara, Lugoj. Dupa Unire, sediile Bancii Austro-Ungare au fost inchise, organizandu-se, in locul acestora, Banca Nationala a Romaniei. Dupa caracterul etnic national, bancile din Transilvania si Banat, existente la data Unirii, se impart astfel: - Organizatii de credit ale sasilor din Ardeal; erau cele mai vechi si erau reprezentate de trei institutii de credit financiar ipotecar: Bodencreditanstalt din Sibiu, Kronstadter Allgemeine Sparkasse si Hermannstadter Allgemeine Sparkasse, precum si de o retea de mici banci comerciale, raspandite prin targurile cu populatie saseasca din regiunea Brasov, Sibiu, Medias, Bistrita, Reghin etc. - Organizatii de credit ale svabilor din Banat, de a - Organizatii de credit ale ungurilor din Transilvania si Banat, gaipate in doua categorii: » intreprinderi financiare cu caracter local, sub forma de banci comerciale si case de economii, dintre care cele mai vechi - Elso Aradi Takarekpenztor - (Prima Casa de Economii din Arad - 1840). » Sucursale ale marilor banci din Viena si Budapesta, dintre care, mai importante, sunt cel patru ale Bancii Pester Ungarische-Comerzialbank - din Araci, Oradea, Sibiu, Brasov si cele trei sucursale ale Bancii Ungarische Allgemeine Credit Bank - din Brasov, Oradea, Timisoara. - Organizatii de credit ale romanilor din Transilvania si Banat, create mai recent, in fainte cu Banca .Albina" clin Sibiu (1872), Banca, Victoria" din Arad, Banca Timisoara" din l'imisoara, Banca Bihoreana" din Oradea, Banca Economul" din Cluj, Banca Ardeleana" din Orastie, Banca Patria" din Blaj etc, toate cu capitaluri modeste, dar conduse cu mult suflet romanesc si spirit de jertfa pentru interesele nationale. Dintre bancile romanesti din Transilvania si Banat, Banca Albina" era, in continuare, cea mai puternica din sistemul bancar al acestor proncii. Ea si-a extins actitatea dupa Unire. in 1919, si-a sporit capitalul social la 20 milioane coroane, utilizand abundenta de numerar din Transilvania, in timpul circulatiei coroanelor. in 1922, Banca si-a sporit din nou capitalul ' de la 10 la 25 milioane lei - dovedind. inca o data, marea incredere de care se bucura. Cu aceasta ocazie, printre actionari, s-au inscris si unele banci mari din Bucuresti. Depunerile spre fructificare au continuat sa creasca de la 46,4 milioane coroane - in 1918, la 97,2 milioane coroane - in 1919, 96,4 milioane lei - in 1920, respectiv, 207,9 milioane lei - in 1921.In schimb, scrisurile funciare (tip 5% si 5,5%) in circulatie au inregistrat reduceri insemnate: 5,4 milioane coroane - in 1919, 2,4 milioane lei - in 1920, 2 milioane lei - in 1921, fiind retrase complet in 1922.In ce priveste plasamentul, acesta a evoluat normal : In acesti ani, Banca ..Albina" si-a sporit numarul filialelor cu inca trei: la Cluj, Timisoara si Bucuresti, prin aceasta din urma, silind legaturi mai directe cu piata centrala a tariiImpreuna cu alte banci din vederea tara si clin Transilvania, Banca Albina" a participat la constituirea unui intreprinderi financiare si industriale, printre care si Creditul tehnic transilvanean", din Sibiu, care nu a dat rezultatele scontate, actitatea sa de baza fiind finantarea sectorului rural.In aceasta perioada, in Transilvania iu fost create doua noi mari unitati bancare: Banca Centrala Pentru Industrie si Comert si Banca Agrara. Banca Centrala pentru Industrie si Comert a fost infiintata ii anul 1919, cu un capital de 15 milioane coroane, cu sediul la Sibiu. in 1920 banca a fost mutata la Cluj si a fost marit capitalul la 100 milioane coroane sac 50 milioane lei. Banca Centrala pentru Industrie si Comert a desfasurat o actitate insemnata atat in domeniul bancar, cat si in cel comercial, prin operatiuni de marfuri pe cont propriu. Ea a fost in stransa legatura cu Banca Marmorosch Blank & Co si alte banci din vechiul Regat, angrenandu-se in infiintarea sau transformarea unor intreprinderi industriale, cum ar fi: Uzinele de fier si Domeniile Resita, Fabrica de masini Scheil din Sibiu, Fabrica de var din Cluj, Industria sarmei Cluj-Campia Turzli, Fabrica de pielarie Turcia, Fabrica de sticla Turda, .Ardealul" (institut de arte grafice), Baile Sovata si tltele. Banca Centrala pentai Industrie si Comert clin Cluj a preluat cateva banci mici locale: Ariesana" din Turda, Hateg.tna" din Hateg, lulia" clin Alba Iulia, devenind sucursala, alaturi de cele din Sibiu si Arad. Din sructura plasamentelor din anii 1920-l921, se poale desprinde intreaga politica de banca, urmala de Banca Centrala pentru Industrie si Comert. Astfel, importantul portofoliu de actiune si participatiuni, impreuna cu alte banci, in domeniul industrial, portofoliul comercial in marc progres si altele. Tot in 1919, a luat fiinta, la Cluj, Banca Agrara, cu un capital de 50 milioane lei, la care statul a participat cu 25 milioane lei. Prin Decretul-Lege din 12 septembrie 1919, modificat in 1920, s-a silit ca banca Agrara sa indeplineasca operatiunile financiare care rezulta din aplicarea reformei agrare in Ardeal", si anume: - plata in contul statului a tuturor cheltuielilor, in legatura cu lucrarile de exp-opriere si impartire a pamantului; - preluarea, de la stat, a obligatiunilor emise pentru achitarea terenurilor expropriate, facand plata catre proprietari; - achitarea anuitatilor si lichidarea cupoanelor, ajunse la scadenta; - incasarea obligatiunilor dupa ul de amortizare; - cumpararea, valorificarea, parcelarea si colonizarea mosiilor ce urmau a se oferi de buna voie; - acordarea de credite suficiente economiei rurale si industriei agrare, emitand scrisuri funciare si obligatiuni; - indrumarea si sprijinirea actiunilor de intensificare a agriculturii.In Decretul-Lege se prevedea ca, in afara celor 25 milioane lei dati de stat, acesta urma sa puna la dispozitia Bancii Agrare fondurile necesare pentru acoperirea cheltuielilor in legatura cu reforma agrara, ceea ce insemna un prilegiu deosebit, obtinut de aceasta banca. in anul 1922, considerandu-se aceste prilegii mult prea oneroase pentru stat, au fost desfiintate, Banca Agrara ramanand ca o banca comerciala, libera a intreprinde operatiunile bancare obisnuite. in 1922, Banca Agrara a restituit statului suma de 25 milioane lei, prin emisiunea de noi actiuni care au fost subscrise astfel: 25,4 milioane lei de catre 85 banci mici clin Transilvania, 3,9 milioane lei de catre 135 de fonduri bisericesti si 20,7 milioane lei de catre 920 de particulari. Banca Agrara, ca si Banca Centrala pentru Industrie si Comert, a avut operatiuni bancare si paiticipatii in industrie, cum au fost: Industriile Forestiere Romane Cluj. Societatea Dinamit Nobel" pentru fabricarea explozilor, Societatea ''Astra" din Arad, Fabrica de conserve din Deva, Moara Johanna" din Alba Iulia. Pepinierele de pomi si ta de e clin Aiud, Uzinele si Domeniile din Resita, Ardealul" - institut ele arte grafice Cluj etc. Banca Agrara s-a ocupat si de dezvoltarea bancilor populare si a diferitelor cooperative, acordand, importanta, in acelasi timp, depunerilor spre fructificare, scontului, imprumuturilor ipotecare, precum si operatiunilor cu marfuri. Depunerile spre fructificare au crescut la 33,6 milioane lei, in anul 1922, fata de 27,0 milioane lei, in 1921.In ceea ce priveste plasamentele, un loc prioritar 1-a ocupat portofoliul de scont, care, in 1922, a fost de 48,1 milioane lei, fata de 35,2 milioane lei, in 1921, ceea ce explica legaturile bancii cu celelalte banci mici romanesti si cu lumea negustoreasca. Cu toate acestea, institutiile finantare romanesti din Ardeal si Banat nu aveau fondurile necesare pentru finantarea necesitatilor locale, motiv pentru care marile banci din Bucuresti au inceput sa deschida sucursale in principalele centre ale noilor proncii, asa cum am aratat mai inainte. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
Despre activitatea bancara dupa primul razboi mondial, pana la criza economica mondiala 1918 - 1929 |
||||
Stiu si altele ... |
||||
|
||||
