 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
ECONOMIE
Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala. |
| StiuCum
Home » economie
» bancile in economie
» Revirimentul economic si al activitatii bancare 1933 - 1944
|
|
Rolul casei de economii si cecuri postale in acordarea de credit |
|
| In activitatea Casei de Economii si Cecuri Postale, dupa criza economica, s-a produs, de asemenea, o inviorare a depunerilor pana in anul 1938, dupa cum urmeaza : Anii 1933 1936 1938 Depuneri miliarele lei 1,5 2,2 3,7In anii 1937 si 1938, CEC-ul a atins cele mai mari solduri generale ale depunerilor. Aceasta crestere a fost determinata de pierderea increderii clientelei in marile banci, din care unele au dat faliment in 1931, precum si de dobanzile mai mari platite. Datorita faptului ca C.E.C. nu a actionat pentru a-si extinde sfera de actiune in intreaga tara, dupa aproape 6 decenii de activitate, cu toata dezvoltarea activitatii prin oficiile PTT, Capitala, cu o populatie de 3,5% din populatia tarii, detinea 51,29A°/') din totalul depunerilor in 1938, iar restul, de 96,5%, din populatia tarii nu detinea decat 48,71% clin acest total. Pe grupe de depunatori, la 1 ianuarie 1938, situatia se prezenta astfel: casnice si fara profesiune - 30,93% din valoarea depunerilor; functionari, profesori si militari - 28,76%; comercianti si industriasi - 12,43%; liber profesionisti - 7,81%; minori, inclusiv elevi - 7,74%o; meseriasi - 7,03%; agricultori - 2,39%; servitori - 1,78%; muncitori - 1,13% a- Duoa cum rezulta, muncitorii si taranii muncitori, care asigurau intreaga productie sociala, nu erau reprezentati aproape deloc printre depunatorii la C.E.C., ceea ce se datora, in mare parte, nilului de trai scazut al acestora. Cu toate ca depunerile in conturi curente au crescut de 2,6 ori, intre 1934 si 1938. totusi numarul lor se mentinea la un nil redus. in 1938 erau nuami 8.200 t tulari de conturi curente. Cecurile postale nu se foloseau pentru plati marunte ale micilor depunatori, ci pentru plati si incasari ale intreprinderilor capitaliste, acestea reprezentand peste 71% clin titlurile conturilor curente ' comercianti, industriasi si bancheri, ' atrasi de tariful redus al serviciilor. Dupa 1940, depunerile la C.E.C. au crescut simtitor, cauzate de inflatie, restrangerea fortata a consumului, precum si de introducerea obligativitatii libretului de economii militar, pe cate se punea o parte din solda militarilor trimisi pe front. S-au infiintat, de asemenea, case de economii scolare, elevii fiind indemnati sa depuna anumite sume pe librete, iar prin organizatia Munca si Lumina" s-a dus o actiune in randurile muncitorilor, pentru depunerea economiilor la CEC. etc. In structura plasamentelor, daca in 1931-l932 aproape 60% il ocupau efectele de stat, in anii urmatori, locul acestora a fost luat de imprumuturile acordate statului, intreprinderilor de stat si marilor intreprinderi capitaliste. Ca urmare, disponibilul, care a crescut pana in 1935, ajungand la 38,3% din totalul mijloacelor, a scazut la 13.7%, in 1939.Imprumuturile acordate statului au crescut. intre 1934 si 1939, de 6,5 ori, majoritatea fiind destinata finantarii pregatirilor militare: in iunie 1936, un imprumut de 180 milioane lei pe termen de 5 ani, cu dobanda de 5% pe an, garantat cu gaj de renta 3,5%. in valoare nominala de 720 milioane lei pentm inarmarea tarii"; in octombrie 1936, alt imprumut de 180 milioane lei, garantat cu gaj de renta3,5%, in valoare nominala ele 834 milioane lei; in 1939, un imprumut de 900 milioane lei destinat Fondului Apararii Nationale"; doua imprumuturi in valoare totala de 300 milioane lei Ministerului Finantelor s.a. De aceste imprumuturi profitau indirect monopolurile ca furnizoare de armament si material ele razb< » si de constructii ele interese militare.Imprumuturile, acordate regiilor autonome, au crescut de 21 ori in aceasta perioada, sporind ca pondere, de la 6,5% la 38,2%, expresie a sprijinului dat de C.E.C. capitalului monopolist de stat. Si imprumuturile acordate intreprinderilor capitaliste, si-au dublat volumul in aceasta perioada.In aceste conditiuni, imprumuturile pentru judete si comune au scazut, ca pondere, de la 25% - in 1935, la 12% - in 1939, iar cele acordate cooperatilor au scazut si mai mult: de la o pondere de 10% - in 1934, la 0,6% - in 19391. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
