 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
ECONOMIE
Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala. |
| StiuCum
Home » economie
» doctrine si curente
» Neoclasicismul si neoliberalismul in perioada contemporana (1918-1994)
|
|
Opinii neoliberale despre tranzitia de la economia planificata hipercentralizata la economia de piata descentralizata sl 0 replica eterodoxa la aceste opinii |
|
| Dupa prabusirea regimului totalitar din Europa de Rasarit la sflrsitul anilor '80 era firesc ca economistii lumii sa examineze perspectile reorganizarii structurale si functionale ale fostelor economii ificate hipercentralizate si sa sugereze cai si metode de folosit in acest proces.In acest context s-a conturat opinia preponderenta ca singura cale realista de redresare a economiei ineficiente a fostelor tari "socialiste", "comuniste" o constituie renirea la economia de piata descentralizata, intemeiata pe proprietatea privata si libera initiativa a agentilor economici in cadrul concurentei de pe piata. Daca teoretic aceasta optiune este normala si usoara, in practica se ridica o serie de dificultati legate de structurile economice si sociale care s-au constituit in decursul perioadei de aproape jumatate de secol de constringeri totalitare din interior si din exterior, precum si de imensele costuri sociale pe care le presupune inlocuirea acestor structuri cu altele noi, democratice si eficiente.In cautarea unor raspunsuri rapide si convingatoare au fost solicitate si s-au exprimat diferite opinii atit din partea unor reprezentanti de frunte ai liberalismului contemporan (M. Friedman, M. Allais, A. Rugina), a unor economisti care au evoluat de la dirijism la liberalism (L. Stoleru), precum si a unor ginditori eterodocsi (J.K. Galbraith). Din aceste opinii decurge ideea unanima ca pentru eficientizarea economiei romanesti actuale este imperios necesara liberalizarea si privatizarea ei, deziderat inscris si in programul de gurnare al tarii dupa revolutia din 1989. Deosebiri de pareri intre praticipantii la dezbateri apar in ce priste ritmul prefacerilor democratice in directia economiei libere de piata (terapie "soc", terapia lenta sau o combinatie intre ele), precum si tipurile de proprietate (pluralismul formelor de proprietate sau exclusivismul proprietatii private), ca si rolul statului in acest proces. Reprezentantii ultraliberali ai economiei de piata (indeosebi M. Friedman) sugereaza o terapie soc, privatizarea totala si importul masiv de capital strain, lasind coordonarea economiei exclusiv pe seama mecanismului pietei si respingind orice imixtiune a statului in acest proces. Economistii neoliberali care cunosc mai amanuntit situatia concreta din economia romaneasca precum si experienta economiilor occidentale din ultima jumatate de secol (indeosebi economistul american de origine romana : Anghel N. Rugina) preconizeaza o economie sociala de piata, ceea ce inseamna imbinarea economiei libere de piata cu unele masuri de protectie sociala pentru paturile sociale dezavantajate, admitind coexistenta proprietatii publice si a celei private, accent pe efortul propriu si, pe cit posibil, evitarea contractarii de datorii externe35.In dezbaterile de la seminarii urmeaza sa examinam mai amanuntit sugestiile pe care le face A. N. Rugina in legatura cu: - greselile care nu mai trebuie repetate; - sarcinile perioadei de tranzitie de la economia ificata la economia sociala de piata; - ceea ce nu trebuie sa se faca; - ceea ce trebuie sa se faca; - continutul ului sau de silizare economica (monetara si financiara); - dilemele fundamentale cu care se confrunta orice gurn democratic din tara noastra in perioada de tranzitie (privind: moneda, sistemul bancar, bursele, monopolurile) etc. Idealul pentru care militeaza A. N. Rugina este "sa se realizeze in Romania o noua ordine monetara, financiara, economica si sociala bazata pe libertate, justitie sociala, echitate, egalitate si silitate de durata"36.In favoarea economiei de piata descentralizate s-au pronuntat in ultimele decenii numerosi alti economisti. Astfel, motivindu-si optiunea, economistul francez M. Allais scrie in lucrarea sa "Impozitul pe capital si reforma monetara" (1977/1989) ca "in ceea ce priste eficienta, superioritatea unei economii de piata bazata pe libertate si pe descentralizarea deciziilor rezulta din simplul fapt ca, in cautarea surplusurilor realizabile, milioanele de ochi si creiere sint infinit mai eficiente decit inteligenta, oricit de mare ar fi aceasta, a citorva mii de functionari"37. Din perspectiva experientei pe care a cunoscut-o economia franceza din perioada postbelica, Lionel Stoleru apreciaza ca "economia de piata a cistigat si economia dirijata a pierdut", atragind insa atentia asupra faptului ca prefacerile cu care se confrunta tarile din Europa de Rasarit nu sint deloc simple, ele presupunind in mod simultan ruptura si tranzitie. "Ruptura in natura alegerii sistemului, tranzitie in timp, pentru a trece de la un sistem la altul. Nici reforma, nici revolutie - conchide Lionel Stoleru -, ci o evolutie programata", adaugind insa precizarea ca "Daca o transformare brutala a unei economii de stat in economia particulara apare exclusa, permiterea imediata a aparitiei intreprinderii particulare este, dimpotriva indispensabila"38. Artizind impotriva prezentarii simplificate si infrumusetate a economiei contemporane de piata ("retorica privind libera intreprindere"), eterodoxul J. K. Galbraith recomanda moderatie in procesul de tranzitie si gindire matura, precizind ca "Sistemul economic pe care cei din Europa centrala si de rasarit il pot intilni in tarile din Vest si in Japonia nu este capitalismul in forma sa elementara si primitiva. E un sistem profund modificat prin ameliorarea serviciilor sociale, prin adaugiri la nituri si prin controlul public. Acestea au facut ca sistemul sa supravietuiasca"39. Dupa aceeasi apreciere, solutia pentru problemele cu care se confrunta in prezent tarile din Rasaritul Europei nu este capitalismul traditional. "intr-un anumit sens -conchide J.K. Galbraith - sarcina noastra este aceeasi in Est si in Vest; trebuie sa gasim sistemul care imbina in cel mai bun mod cu putinta actiunea motivata social si cea motivata prin economia de piata"411. Si pentru ca aceste probleme complicate ale tranzitiei spre economia de piata sa fie rezolvate cit mai bine, J.K. Galbraith considera ca "Este nevoie de timp de gindire, de gindire in derea actiunii practice si nu de gindire ca ideologie primitiva", precum si de continuarea "preocuparii pentru binele public"41. Amanuntele si implicatiile acestor puncte de dere diferite in legatura cu tranzitia Romaniei de la economia ficata la economia de piata urmeaza sa fie dezbatute, pe baza de bibliografie originala, la orele de semniar. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
