 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
ECONOMIE
Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala. |
| StiuCum
Home » economie
» doctrine si curente
» Teorii moderne si contemporane despre comertul international
|
|
Inceputurile teoriei despre comertul international sl politicile comerciale externe |
|
| Comertul local (interior, national) si comertul la mare distanta (international, interregional) au constituit intotdeauna un barometru semnificativ atit pentru starea si perspectivele economiei din diferite tari si etape ale istoriei omenirii, cit si pentru continutul si statutul gindirii economice si a legaturii acesteia cu viata, cu practica, inclusiv politica economica. Sursa a unor venituri de exceptie, comertul a fost privit cu reticenta si chiar cu ostilitate de catre opinia publica, inclusiv oamenii de cultura (filozofi, teologi, istorici etc), timp de milenii (Aristotel explica bogatia sub forma baneasca drept "chrematistica", adica o forma contrara naturii, opusa bogatiei formata din bunuri utile necesare consumului direct, iar biserica din evul mediu a condamnat practicile neloiale din domeniul concurentei, cistigurile nelegitime si abuzurile negustorilor fata de semenii lor). Epoca moderna (sec. XV-XIX) si chiar perioada premergatoare, de pregatire a acesteia (sec. XIIl-XV), au schimbat substantial atit rolul comertului in viata societatii, cit si atitudinea oamenilor fata de el. Comertul, indeosebi cel practicat la distante mari, deci mai ales comertul international, a devenit un factor revolutionar de promore si stimulare a progresului tehnico-economic si de autonomizare si dezvoltare a gindirii economice. Din prima etapa a perioadei moderne retinem doua momente caracteristice ale gindirii despre comertul international si anume: mercantilismul, ca exponent ideologic al intereselor negustorimii moderne, si teoria lui Adam Smith despre antajul absolut in comertul international. Mercantilismul2. Am aratat intr-un modul trecut (cap. II) ca mercantilismul a fost primul curent de gindire economica moderna, care a contribuit in mod substantial la autonomizarea acestei ramuri a gindirii sociale, dar ca, prin continutul ideilci sustinute, el se situeaza in perioada prestiintifica a gindirii economice.In ciuda limitelor sale, mai ales caracterul empiric si normat»/ al investigatiilor intreprinse in domeniul economic, mercantilistii au contribuit la pregatirea viitoarelor teorii despre comertul international, indeosebi prin preocuparile lor privind: natura banilor si rolul lor in functionarea economiei moderne de piata (investigarea primei revolutii a preturilor si inceputurile teoriei cantitative asupra banilor), conceptul de balanta comerciala si justificarea politicii economice externe protectioniste. Mutatiile pe care le cunoaste mercantilismul timp de doua secole (sec. XVI si XVII), maturizarea lui in timp (trrecerea de la sistemul balantei monetare la sistemul balantei comerciale si de plati) au pregatit terenul pentru, iar unii mercantilisti (de ex. W. Petty) au contribuit efectiv la nasterea stiintei economice (economia politica) prin depasirea iluziei ca profitul ar fi creat in sfera circulatiei marfurilor si prin deplasarea interesului economistilor de la fenomenele conjuncturale la trasaturile lor constante (legi economice), recurgind la forta cogniti a abstractiunii stiintifice si, pe normativ, relaxind exigentele protectionismului initial. Teoria antajului absolut in comertul international a fost formulata de A. Smith in celebra sa lucrare "Avutia natiunilor" (1776), deci in contextul consacrarii noii stiinte a economiei politice in fata opiniei publice mondiale, precum si a afirmarii impetuoase a liberalismului economic, atit pe teoretic cit si pe ul politicii economice. A. Smith explica utilitatea si antajul comertului exterior (international) pornind de la conceptia sa despre bogatie si rolul diviziunii muncii (sociale, manufacturiere si internationale), respectiv de la prioritatea productiei fata de celelalte sfere ale economiei. "Daca o tara straina ne poate furniza bunuri mai ieftine decit le-am produce noi - scrie A. Smith - e mai bine.sa le cumparam de la ea, cu o parte din produsul activitatii noastre, utilizate intr-un mod din care putem trage oarecare folos"3.In viziunea lui A. Smith, antajul absolut in comertul exterior (international) consta in diferenta de cost (sau de cheltuieli de productie), respectiv de pret pentru aceeasi marfa produsa in tari diferite, inzestrate cu conditii diferite de productie sau care au dobindit o pricepere mai mare in combinarea, utilizarea si lorificarea acestor factori. Explicind schimbul de marfuri (preturile) pe baza legii lorii (chiar daca oscileaza in determinarea ei: uneori prin timpul de munca incorporat in marfuri, alteori prin veniturile incasate de cei ce au contribuit la producerea lor), A. Smith a costurile de productie (in marime absoluta) pentru o marfa data, indiferent daca este vorba de comertul interior sau de cel exterior si considera ca antajul absolut al comertului consta in economia de cheltuieli de productie pentru marfa data. "Prin antaj sau cistig - arata Smith - nu inteleg marimea cantitatii de aur sau argint, ci aceea a lorii de schimb a productiei anuale a pamintului si muncii tarii sau sporirea venitului anual al locuitorilor sai Daca balanta fi echilibrata, iar comertul intre cele doua tari consta in intregime in schimburi de produse indigene, ele nu numai ca vor cistiga ambele, in cele mai multe cazuri, dar ambele vor cistiga egal sau aproape egal"4. Conditia realizarii antajului absolut in comertul exterior (international) este deplina libertate economica, respectiv absenta restrictiilor si monopolurilor de orice fel, permitind manifestarea nestingherita a raportului dintre cererea si oferta de marfuri. "Interesul unei natiuni in relatiile ei comerciale cu alte natiuni - scrie A. Smith - este, ca si al unui comerciant fata de persoanele cu care face comert, de a cumpara cit mai ieftin si de a vinde cit mai scump. insa e mai probabil ca ea cumpara ieftin cind, printr-o libertate cit mai completa a comertului, ea incuraja toate natiunile sa-i aduca ei marfurile pe care are nevoie sa le cumpere si, pentru aceleasi motive pare a fi mai probabil ca vinde scump, atunci cind pe piata se afla un numar cit mai mare de cumparatori"5. Critica exclusivista facuta de A. Smith mercantilistilor 1-a impiedicat sa retina din realitatea complexa a timpului sau si cazul unor schimburi internationale dezantajoase centru anumiti parteneri, fapt care fi pus in discutie, ulterior, peste cite decenii, de catre ginditori de orientare contestatara. Teoriile promote de adeptii liberalismului economic clasic referitor la comertul international deri, in fond, din viziunea lui A. Smith despre autoreglarea economiei moderne de piata sau teoria "miinii invizibile". Doua dintre aceste teorii au cunoscut o raspindire foarte larga si anume: teoria pietelor sau a debuseelor formulata de J.B. Say (1803) si teoria costurilor ative de productie si a antajelor relative formulata de britanicii R. Torrens (1815) si D. Ricardo (1817). Aceasta din urma s-a impletit strins cu teoria cantitati a banilor sustinuta de D. Hume (1750, 1752) si D. Ricardo (1811, 1816, 1817). |
|
|
Politica de confidentialitate
|
