 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
ECONOMIE
Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala. |
| StiuCum
Home » economie
» economie comerciala
» Cererea de marfuri
|
|
Continutul cererii de marfuri |
|
| Pornind de la aspectele prezentate anterior, referitoare la complexitatea problematica a cererii si importanta pe care cunoasterea acesteia o prezinta atat la nivelul macroeconomic al unei societati, cat si in profilul microeconomic al structurilor de piata, s-a considerat necesar ca in abordarea continutului cererii sa trebuiasca avute in vedere atat conceptele pragmatice ale acesteia, cat si o serie de aspecte teoretico-metodologice care urmeaza sa stea la baza si a altor concepte sau modalitati de abordare, utilizate in economia comerciala. Conceptul de cerereIn contextul dat de preocuparile autorilor unei lucrari de economie comerciala, consideram ca cel mai adecvat mod de prezentare a fenomenului in discutie il constituie ideea potrit careia cererea reprezinta conceptul care leaga cantitatile ce sunt achizitionate de sacrificiile ce trebuie facute pentru a obtine aceste cantitati . O asemenea abordare poate ser atat societatii, care, in stradaniile sale perpetue de asigurare a silit » Cand avem in vedere latura pragmatica a abordarii cererii, domeniu incadrat in profilul microeconomic al economiei, lucrurile se complica, demonstrand ca cererea nu este o notiune simpla. In scopul operationalizarii conceptului se trece la utilizarea notiunii de "cerere a pietei" si la delimitarea acesteia pe produse. intr-o asemenea ziune cererea de piata a unui produs poate fi definita ca fiind "volumul total care va fi cumparat de catre o categorie de clientela data, intr-un sector geografic dat, in cursul unei perioade date, in anumite conditii de mediu si ca rezultat al unui program de marketing bine definit"3. O asemenea definire comporta opt elemente, care, analizate si interpretate, contribuie la conturarea continutului comercial al cererii de piata. » Un prim element il constituie produsul. Acesta, pentru a putea fi folosit la conceptualizarea si dimensionarea cererii, trebuie definit in mod precis din punct de vedere al naturii sale si al categoriei din care face parte, astfel incat sa poata asigura, in continuare, cunoasterea si continuarea posibilitatilor de penetrare, atat pe piata sa de baza, cat si pe pietele adiacente. » Volumul total ce ar putea fi cumparat este elementul prin care cererea pietei poate fi comensurata in unitati absolute si valorice sau definita din punct de vedere relativ in raport cu dimensiunile globale ale pietei. » Un alt element important in definirea continutului cererii, precum si in silirea volumului si structurii acesteia, il constituie definirea termenului de cumparatura. Notiunea respectiva are in vedere volumul de produse comandate, expediate, platite, primite sau consumate. Or, cunoasterea unor asemenea elemente da posibilitatea urmaririi in timp a evolutiei sau involutiei reale a cererii sub impactul fenomenelor avute in vedere drept factori de formare a sa. » Categoria de clientela este elementul care contribuie la determinarea cererii, atat pe ansamblul pietei, cat si pe anumite segmente ale acesteia, particularizand-o din punct de vedere al purtatorilor acesteia. » Un element component al cadrului de definire a continutului cererii il constituie zona geografica. Aceasta deoarece orice cerere de produse, ca de altfel si piata acestora, este evaluata in raport cu o anumita zona geografica -uniuni economice, tari, regiuni, localitati, cartiere etc. - avuta in vedere. » Cu aceeasi importanta in definirea cererii de marfuri si a continutului acesteia se inscrie si perioada de timp avuta in vedere. Fenomenul prezinta interes intrucat orice estimare a cererii, pentru a putea fi utila la intocmirea programelor de productie sau de comercializare a produselor la care se refera, trebuie sa se integreze intr-un anumit orizont de timp, fiecare firma prezenta pe piata trebuie sa cunoasca permanent, atat capacitatea de absorbtie a pietei efective, cat si ce se va cere in itoarele perioade de timp. De asemenea, trebuie avut in vedere ca de marimea perioadei de timp depinde insasi precizia preziunilor care se fac asupra cererii respective. Aceasta deoarece orice estimare reprezinta o functie a unui ansamblu de ipoteze a caror probabilitate de realizare se diminueaza pe masura cresterii orizontului de preziune. » Intre coordonatele cadrului de conceptualizare a cererii de marfuri, un rol deosebit rene si aspectelor care alcatuiesc mediul de marketing ce caracterizeaza diferitele zone geografice, precum si structurile acestora. Integrarea unui asemenea fenomen intre elementele de definire a cererii are in vedere faptul ca cererea unei piete este sub influenta unui mare numar de factori care nu pot fi controlati de catre intreprinderile si firmele interesate. intr-un asemenea context, estimarile asupra volumului si structurii cererii trebuie sa edentieze in mod explicit ipotezele avute in vedere in legatura cu mediul demografic, economic, tehnic, politic si cultural, precum si posibilitatile de valorificare a acestora in raport cu diferitele oportunitati oferite de fortele pietei, ca parti componente ale mediului de marketing. » in sistemul social al economiei de piata, pentru conceptualizarea cererii se au in vedere si programele prind actiunile de marketing, pornindu-se de la faptul ca respectiva cerere este influentata si de catre o serie de factori asupra carora firmele pot exercita un anumit control, prin intermediul diferitelor actiuni intreprinse. in acest context, atunci cand se vorbeste de cerere si continutul acesteia, trebuie avut in vedere ca volumul si structura pietei - in cadrul careia cererea este parte componenta - depind de o serie de variabile precum pretul, promovarea, imbunatatirea calitatii produsului si natura eforturilor de distributie depuse in ramura de actitate considerata, orice estimare a volumului si calitatii cererii respective depinzand de ipotezele prind preturile si cheltuielile de marketing din bransa. Consemnarea si cunoasterea elementelor care contribuie la conceptualizarea cererii de marfuri si, indeosebi, la conturarea continutului sau prezinta un interes pragmatic deosebit, intrucat asigura orientarea eforturilor intreprinzatorilor si derularea afacerilor, pornind de la cunoasterea valentelor lucrative ale cererii respective pe diferitele piete, sesizarea fenomenelor sub impactul carora aceasta se formeaza si se deruleaza, cat si de la imaginea actiunilor ce urmeaza a fi intreprinse pentru valorificarea oportunitatilor de piata oferite. in acelasi timp, subliniem ca, dat fiind faptul ca toate fenomenele analizate ca elemente de conceptualizare a cererii sunt cuantificabile, ofera si largi posibilitati de comensurare a cererii respective, localizarea in spatiu si delimitarea sa in timp, aspecte deosebit de importante, atat pentru programele de macrosilizare economica, cat si pentru fiecare agent economic prezent in cadrul pietei. » Analiza fenomenelor respective ridica si o alta problema. Aceasta se refera la faptul ca in abordarea cererii de marfuri ar trebui sa se faca distinctie intre cererea de marfuri, in general, si cumpararea pripriu-zisa - ca mod de materializare a asa-zisei cereri efective. In conceptualizarea unei asemenea distinctii trebuie pornit de la ideea ca, avand ca baza veniturile banesti si existenta de marfuri, cererea are un continut economic, fiind determinata obiectiv de prioritatile cu care sunt satisfacute diferitele trebuinte, in functie de disponibilitatile banesti. In acelasi timp, cererea de marfuri nu poate fi depersonalizata si apreciata ca o manifestare a unor nevoi standard. Ea se manifesta si ca o suma de cerinte particulare, corespunzator inclinatiilor, preferintelor si dorintelor fiecarui consumator sau intreprinzator. Caracterul subiectiv al cererii de marfuri determina complexitatea sa structurala si marea mobilitate pe care o manifesta o data cu schimbarea factorilor sub influenta carora se formeaza si evolueaza. In contextul aceleiasi idei mai trebuie mentionat ca, in cadrul pietei, cererea reprezinta o materializare a nevoilor pentru bunuri si sercii, a puterii de cumparare a acesteia si a preferintelor, dorintelor, intentiilor prind modalitatile de satisfacere a nevoilor de consum. O eventuala dereglare intre aceste trei grupe de fenomene, necoincidenta lor in timp si pe obiect determina sa nu mai avem de a face cu o cerere efectiva, cu toate ca separat pot exista nevoi, venituri disponibile sau preferinte si intentii de cumparare. In fond, dupa parerea noastra, cumparatura propriu-zisa este cea care, alaturi de factorii obiecti - nevoia reala prind un anumit produs, puterea de cumparare sau investitionala si existenta ofertei - sufera si influenta factorilor subiecti - dorintele, preferintele etc. - in vederea orientarii si realizarii sale. De altfel, punem aceasta parere si in legatura cu elementele formative, analizate anterior, referitoare la conceptualizarea cererii, elemente care au reliefat faptul ca, alaturi de fenomenele-cadru, un rol important rene si fenomenelor de influentare a modului de manifestare a cererii, intre acestea deosebit de importante aparand mediul de marketing al unei zone si programele de marketing ale firmelor prezente pe o anumita piata. De retinut, de asemenea, ca respectiva notiune - cumparatura - este folosita chiar drept element formativ al cadrului evolutiv al cererii, aceasta intrucat oricand, cumparaturile efectuate la un moment dat vor influenta itoarea derulare a cererii, atat din punct de vedere volumetric, cat si sub aspectul continutului si structurii acesteia. Mai mult, ca element de conceptualizare a cererii de marfuri, volumul si structura cumparaturii ofera importante informatii cu prire la modul in care coordonatele cererii se regasesc in dimensiunile ofertei, sau altfel spus, in limbaj comercial, cum respectivele elemente de continut ale cererii se regasesc in volumul si structura sortimentelor de marfuri asigurate de piata. Din punct de vedere al practicilor comerciale, distinctia pe care o consideram necesara prezinta interes, intrucat tocmai transformarea cererii de marfuri in cumparari efective reprezinta obiectivul fiecarui intreprinzator prezent in cadrul pietei, indiferent de natura actitatii pe care o desfasoara, unui asemenea obiectiv fiindu-i consacrate, atat eforturile investitionale initiale, cat si cele promotionale evaluate pe parcursul derularii afacerilor. Continutul cererii de marfuri a populatiei Asa dupa cum reiese din cele subliniate anterior, cererea de marfuri, ca o categori Cererea de marfuri a populatiei se incadreaza in sfera trebuintelor materiale si spirituale ale oamenilor si exprima o parte a nevoii reale, respectiv acea parte care se manifesta in cadrul pietei. Notiunea de cerere are deci o sfera de cuprindere mult mai mica decat notiunea de nevoie reala. in timp ce nevoia reala are in vedere intreaga sfera a trebuintelor materiale ale oamenilor, cererea de marfuri exprima doar acele trebuinte pentru care exista posibilitatea reala a satisfacerii lor. Ea presupune, pe de o parte, o anumita putere de cumparare din partea populatiei, care sa-i dea gradul necesar de solvabilitate, iar, pe de alta parte, o anumita oferta care sa-i asigure obiectul. Analiza in timp a raportului dintre cele doua fenomene reliefeaza, doar ca tendinta, apropierea cererii de marfuri de nivelul trebuintelor de bunuri de consum material ale oamenilor, cuprinse in nevoia reala . Fenomenul se explica prin urmatoarele aspecte: aTŠ sfera trebuintelor oamenilor nu ramane constanta, ci se mareste continuu, pe masura dezvoltarii societatii; intensitatea ritmului de crestere a acestor trebuinte este extrem de ridicata, depasind, in permanenta, posibilitatile de satisfacere asigurate de societate prin productia realizata si pusa la dispozitia pietei sub forma de oferta; aTŠ asa dupa cum reiese din incercarea de definire a cererii, aceasta nu exprima trebuintele decat in masura in care exista posibilitatea reala a solvabilitatii acesteia, prin existenta unei mase de venituri corespunzatoare; aTŠ in ceea ce priveste raportul sau in atie cu consumul populatiei, notiunea de cerere are o sfera mai restransa si ca urmare a faptului ca o parte dintre nevoi este satisfacuta si prin intermediul consumului natural. Fenomenul apare caracteristic pentru populatia din mediul rural, unde ponderea produselor, realizate direct in gospodaria proprie sau in cadrul unitatilor agricole, este destul de ridicata. Ca materializare a nevoilor reale solvabile, cererea de marfuri face legatura intre acestea si consumul efectiv, aparand ca o expresie a consumului. Precedand momentul consumului, ea reprezinta, de fapt, un consum potential, fara ca sfera cererii de marfuri sa se identifice cu cea a consumului. Ea este mai restransa decat aceasta din urma, asa cum s-a subliniat anterior, ca urmare a fenomenelor de autoconsum si, in unele situatii, urmare a interventiei statului in consumul populatiei, prin fondurile alocate pentru asigurarea nevoilor de instruire, intretinerea sanatatii, precum si pentru oferirea unor ajutoare materiale anumitor categorii de populatie. Exprimand, in acelasi timp, numeroasele posibilitati de satisfacere a necesitatilor omenesti, cererea de marfuri se refera, atat la bunuri materiale, cat si la sfera serciilor. Pe masura dezvoltarii societatii, a cresterii gradului de cilizatie a populatiei in satisfacerea nevoilor de trai, atat de ordin material, cat si spiritual, alaturi de bunurile materiale, serciile isi aduc o contributie deosebita, societatea moderna fiind caracterizata printr-o impletire stransa a celor doua cai: a satisfacerii nevoii de consum, ca forma a relatiilor de piata, si cresterea progresiva a contributiei serciilor in realizarea consumului. Continutul cererii de marfuri a intreprinderilor, firmelor sau a altor tipuri de societati comerciale In cadrul pietei destinate bunurilor consumului intermediar, cererea reprezinta materializarea unor nevoi extrem de complexe, ca urmare a actitatii pe care o desfasoara fiecare unitate purtatoare. De aici decurge imposibilitatea abordarii ei in mod global si deci necesitatea cunoasterii amanuntite a elementelor sale formative, precum si a trasaturilor sale caracteristice. Firmele intreprinzatoare, indiferent de domeniile in cadrul carora actioneaza, realizeaza acte de comert; ele cumpara si vand . in general, ceea ce cumpara industria (materii prime, produse semifinite etc.) este destinat a fi transformat spre a se integra intr-un ansamblu de produse - elemente de masini - care vor fi vandute, sau, in multe situatii, vor fi transformate intr-o serie de produse si de elemente de masini, care vor intra in activul intreprinderii ca mijloace de realizare. Pentru a asigura conturul de ansamblu al cererii pentru produsele destinate consumului intermediar, trebuie mentionat ca cererii industriale i se asimileaza si cererea sectoarelor tertiare: prestarile de sercii, circulatia marfurilor, cercetarea stiintifica, invatamantul si asistenta medicala, administratia, armata etc. in aceste conditii, continutul cererii respective nu poate fi apreciat doar pe ansamblu, ci implica necesitatea unei delimitari precise pe segmente restranse de utilizatori ce apar ca purtatori ai acestei cereri, fiind vorba, in principal, de urmatoarele categorii: aTŠ intreprinderi industriale de prelucrare sau extractie, care reclama existenta pe piata a unor materii prime, semifabricate , furnituri de operare, echipament de instalatii si auxiliar, masini etc; aTŠ intreprinderi de constructii, care solicita intreaga gama de produse ce intra in alcatuirea structurii ofertei de marfuri de pe piata bunurilor de consum intermediar (materiale de constructii prelucrate, prefabricate, echipament industrial, furnituri); aTŠ intreprinderi de transport si societati de transport ca purtatoare ale cererii, indeosebi pentru echipament industrial si furnituri necesare desfasurarii in conditii corespunzatoare a transferului de bunuri si persoane; aTŠ organizatii si societati prestatoare de sercii, care au nevoie de numeroase materiale pentru consumul industrial, in functie de tipul serciilor prestate; aTŠ institutii specializate ca: spitale, crese, camine etc, care prezinta cerere de marfuri, atat pentru produse alimentare, cat si pentru echipament de specialitate si furnituri de diferite tipuri; aTŠ institutii administrative si organizatii obstesti, care solicita furnituri de operare si echipament; aTŠ intreprinderi si firme, care apar in cadrul pietei bunurilor destinate consumului intermediar, in calitate de purtatori ai cererii pentru furnituri de birou, mobilier, utilaj comercial si de transport etc. Un alt aspect, care trebuie subliniat in legatura cu continutul cererii de marfuri a intreprinderilor sau a altor tipuri de societati comerciale, se refera la faptul ca cererea respectiva este o cerere derivata. Toate cumparaturile au drept scop traducerea in ata a unor programe in cadrul carora politica de investitii este factorul hotarator. Cererea pentru bunurile destinate consumului intermediar se afla sub influenta politicii de investitii sub dublu aspect: pe de o parte, se creeaza si creste continuu nevoia de bunuri destinate consumului intermediar, iar, pe de alta parte, se asigura baza materiala de realizare a acestei nevoi, prin fondurile financiare create, puse sau lasate la dispozitia intreprinzatorilor pentru investitii. Continutul cererii intreprinderilor, firmelor sau a altor tipuri de societati comerciale este marcat, de asemenea, si de alte doua aspecte deosebit de importante. Primul se refera la faptul ca orice cumparare, realizata de aceste unitati, se desfasoara pe baza de performante, avand drept obiect procurarea unor produse sau materiale care sa asigure buna desfasurare a unei anumite actitati. In consecinta, utilizatorul client se va preocupa ca, prin cumparaturile ce le efectueaza, sa fie beneficiarul unor produse ai caror parametri tehnici si functionali sa fie la nivelul performant al celor mai noi realizari din sectorul respectiv. Asemenea parametri formeaza, in cele mai multe cazuri, obiectul unor incercari de laborator sau a unor perioade de proba, hotaratoare in lansarea comenzii, in incheierea contractelor si realizarea acestora. Cel de-al doilea aspect are in vedere faptul ca, in cadrul pietei bunurilor destinate consumului intermediar, apare o difuzare a responsabilitatii de cumparare. Orice intreprinzator care produce pentru aceasta piata este necesar sa cunoasca faptul ca in cadrul unitatilor utilizatoare, indiferent de marimea lor, deciziile de cumparare reprezinta rezultatul unei hotarari colective; insusi actul de cumparare este un act colectiv, in cadrul caruia au responsabilitati toate timentele componente (aprozionare, tehnic, productie, investitii, vanzari etc).In sfarsit, este important sa se cunoasca si cateva aspecte care contribuie la cresterea complexitatii continutului cererii de marfuri a intreprinderilor, firmelor si diverselor societati comerciale. Dintre acestea, mai importante sunt urmatoarele: in cadrul cererii respective predomina preferintele pentru cumparaturile directe; cumpararea apare cu un caracter de frecventa neregulata; existenta unei tendinte din partea utilizatorilor de a cumpara pe langa articolul principal si alte bunuri auxiliare; existenta unei oarecare reciprocitati in relatiile de vanzare-cumparare, sau, altfel spus, tendinta de a nde celui de la care se cumpara anumite produse . |
|
|
Politica de confidentialitate
|
