StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
  
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Arta de a lua DECIZIA CORECTA
economie ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie comerciala » Preturile in comert

Tipurile de pret si structura acestora
In procesul de circulatie a marfurilor, pretul este intalnit atat cu ocazia cumpararii (achizitionarii/aprovizionarii), cat si cu prilejul nzarii bunului economic. Pentru a obtine un profit, pretul de nzare fi intotdeauna mai mare decat pretul de cumparare. in plus, trebuie avut in vedere ca doar la un anumit nivel cantitativ al nzarii rezulta un profit al afacerii.
Diversitatea formelor de schimb, a operatiilor de aprovizionare-nzare, a locului detinut in fluxul circulatiei marfurilor, genereaza in practica economica o mare rietate de tipuri de pret intalnite. Deoarece orice firma comerciala, pentru a revinde, mai intai trebuie sa cumpere, diferentierea tipurilor si a structurilor de pret se face pornind de la procesul de aprovizionare cu diverse produse ale agentilor economici, continuand apoi cu procesul de nzare a bunurilor sau serviciilor respective.
Preturi de aprovizionare
Pentru aprovizionare se regaseste pe piata o mare diversit


ate de posibilitati oferite de agentii economici antrenati in afaceri.
aTŠ Cand bunurile economice se cumpara direct de la producator, se opereaza cu:
» pret de achizitie, pentru bunurile economice agricole;
» pret negociat, la achizitionarea produselor agricole de catre firme particulare;
» pret cu ridicata, in cazul bunurilor economice realizate in tara de catre producatori industriali;
» pret de import, in cazul bunurilor agricole sau industriale, produse in alte tari;


» pret de livrare al importatorului;
» pret de nzare al firmei de comert cu ridicata;


» pretul bursei.
» Pretul de achizitie, in cea mai mare parte, este un pret silit (prin hotarare guvernamentala). Dimensiunea lui urmareste acoperirea cheltuielilor de productie (uneori si de desfacere) si asigurarea unui profit producatorului agricol. in conditiile unei protectii sociale, statul poate interveni in anumite situatii si numai pentru perioade scurte, prin silirea unui nivel care sa asigure protectia sociala, dar sa nu acopere cheltuielile (sau sa nu asigure un profit). Pentru mentinerea productiei si stimularea producatorilor, intr-un asemenea caz, se intervine din partea statului cu subventii, prime care se dau direct producatorului agricol, fara includere in pretul de achizitie. La acest pret, in functie de prevederile legale, se adauga sau nu taxa pe loarea adaugata.
» Pretul negociat la cumpararea produsului agricol este un pret intalnit in cadrul tranzactiilor incheiate intre producatorii agricoli si diferite firme comerciale, sau la tranzactiile incheiate pe piata taraneasca.
» Pretul cu ridicata este pretul la care vinde producatorul industrial. El se compune din cheltuielile de productie, cheltuielile de desfacere (in functie de conditiile franco), profitul producatorului, accize,, taxa pe loare adaugata platita de catre producator (la cea mai mare parte a bunurilor economrce industriale). Conform reglementarilor legale, cota de TVA este de 18% (pentru cea mai mare parte a bunurilor), de 9% (pentru unele bunuri), sau de 0% (in cazul cumpararii pentru efectuarea exportului).
Suma totala a TVA, in total loare facturata, este aproximativ egala cu 15,254% din total loare facturata.
Preturi de nzare
» Pretul cu ridicata la care producatorul indigen (mai ales cel industrial) vinde bunul economic fabricat este identic, prin continut, cu pretul cu ridicata tratat la aprovizionarea firmei de comert cu amanuntul sau cu ridicata. Vanzatorul este producatorul. Pentru el acest pret este un pret de nzare.
In structura acestui pret, suma taxei pe loarea adaugata cuprinsa in pretul facturat (loarea facturata) se compune din:
* suma TVA din amonte (deductibila pentru producator) generata de procesul aprovizionarii cu materii prime, materiale, furnituri, echipamente necesare activitatii de productie;
* suma TVA generata de loarea adaugata de catre producator in timpul procesului de productie desfasurat.
Prima suma a fost inclusa in pretul de aprovizionare sau de achizitionare, iar cea de a doua fi adaugata si implicit inclusa in pretul de nzare (pretul cu ridicata) al produsului. Producatorul-nzator este obligat sa depuna integral aceasta noua suma a TVA (suplimentara primei sume) la bugetul de stat.
Este de retinut faptul ca in foarte multe cazuri pretul cu ridicata este un pret negociat. El apare in relatiile de piata la un pret fix, silit numai pentru produsele unde nu exista trei agenti producatori. Silirea are loc pe baza analizelor si a corelarii informatiilor micro si macroeconomice detinute de Ministerul Finantelor, Ministerul Industriilor si Comertului si de alte institutii abilitate prin diferite norme legale.
De asemenea, la unele produse strategice, de interes national, importante pentru protectia sociala, pretul cu ridicata poate fi silit ca o limita maxima sau in expresie lorica unica, indiferent de producator.
» Pretul de nzare practicat de importator, numit uneori si pret de livrare al importatorului, se folos
este in activitatea de nzare de catre diversi beneficiari - producatori, consumatori intermediari, firme de comert cu ridicata si cu amanuntul, firme prestatoare de servicii. Firma importatoare poate vinde si consumatorului final. In acest caz, ea apare ca o firma cu activitate comerciala integrata (atat cu ridicata, cat si cu amanuntul).
Structura acestui pret contine toate elementele mentionate la pretul de aprovizionare din import:
* loarea declarata in ma;


* loarea cheltuielilor de transport pe parcursul extern ;
* loarea cheltuielilor de asigurare;
* loarea cheltuielilor de incarcare, de descarcare si de manipulare conexe marfurilor importate si achitate in luta pe parcursul extern;
* orice alte cheltuieli in luta efectuate pe parcursul extern;


* taxa mala;
* accizele;


* comisionul mii;
* taxa pe loarea adaugata;
* cheltuielile interne directe (daca nu se suporta din comision);
* comisionul firmei importatoare, in cazul livrarii catre alti agenti economici decat menajul (consumatorul final);
* suma TVA generata de marimea comisionului (si marimea cheltuielilor directe care nu se acopera din comision);
* adaosul comercial cand vinde direct consumatorului final (menajului, consumului colectiv);


* suma TVA aferenta acestui adaos comercial.
Pana la introducerea taxei pe loarea adaugata, suma comisionului se calcula prin inmultirea pretului de nzare (livrare) cu o cota procentuala (expresia relati a comisionului).
Dupa introducerea taxei pe loarea adaugata, comisionul importatorului este ultima loare adaugata de catre aceasta structura a aparatului comercial. Dimensiunea lui urmareste acoperirea cheltuielilor efectuate dupa parasirea mii si asigurarea unui profit brut. Suma absoluta a comisionului se calculeaza, in mod logic, inmultind cota procentuala a comisionului cu suma care a reprezentat baza de calcul al TVA platita de importator.
» Pretul de nzare cu amanuntul


Firma de comert cu amanuntul se poate aproviziona:
a) de la producator;


b) de la firma de comert cu ridicata;
c) de la firma importatoare.In toate situatiile aparea adaosul comercial practicat de firma de comert cu amanuntul si suma TVA generata de acest adaos. De obicei cota procentuala a adaosului comercial din comertul cu amanuntul este mai mare decat cota procentuala practicata in comertul cu ridicata. Marimea sumei adaosului comercial se calculeaza prin inmultirea cotei procentuale cu loarea adaugata (loarea nou creata) in amonte de comertul cu amanuntul.


Vanzarea-cumpararea are loc intre:
- structura operati (magazine, unitati de alimentatie publica) a firmelor de comert cu amanuntul si populatie, consumuri colective, agenti economici (pentru furnituri si foarte rar pentru piese de schimb);
- unele elemente din structura operati (demag-ul, magazinele de soldare, punctele de nzare cu amanuntul) ale firmei de comert cu ridicata;
- firma importatoare si consumul final;


- producatorii agricoli si consumul final.
Unele aspecte tehnice ale calcularii taxei pe loarea adaugata
Pentru a nu se denatura rezultatele financiare ale unui agent economic (producator sau comerciant), acesta este obligat sa elaboreze calcule in functie de situatia concreta, existenta la data intocmirii declaratiei de TVA.
Structura operatiunilor de la "intrari" (aprovizionare) nu este aceeasi cu aceea a operatiunilor de la iesiri (nzari). Dintre toti agentii mentionati, numai firma de comert cu amanuntul nu emite factura de nzare. Acest aspect schimba in buna masura terminologia folosita in metodologii pentru determinarea lorii adaugate.
Prin introducerea cotelor diferentiate pentru un numar remarcabil de firme comerciale, a aparut necesitatea unei cote medii. Recomandabil este a se opera cu media aritmetica ponderata.

Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact