La ce serveste stiinta economica

LA CE SERVESTE STIINTA ECONOMICA

Importanta studierii stiintei economice, decurge, pe de o parte, din rolul economicului in societatea contemporana, iar pe de alta parte, din valentele intrinseci ale stiintei despre acest domeniul complex si dinamic al activitatii practice.

Insusirea stiintei economice are, in primul rand, o semnificatie cognitiva deosebita. Cunostintele, ideile si teoriile economice corecte au o mare valoare atat pentru individ, cat si pentru ansamblul social. In al doilea rand, stiinta economica reprezinta un element de sporire a eficientei actiunii practice.

Modul in care stiinta economica poate sa ne potenteze activitatea se particularizeaza in raport cu profesiunea. Cunoasterea pietei monetare si a pietei financiare poate ajuta indivizii sa-si administreze mai bine propriile disponibilitati banesti. Cunoasterea teoriei preturilor si a finantelor, precum si a politicilor antitrust poate sa sporeasca competenta unui jurist. O cunoastere temeinica a mecanismului costurilor de productie si a implicatiilor pe care le au asupra veniturilor imbunatateste calitativ decizia intreprinzatorilor. Fie ca este medic, investitor sau fermier, o persoana are nevoie de elemente care sa le faciliteze intelegerea modului in care isi administreaza averea in scopul obtinerii unei cat mai mari satisfactii si a profitului din activitatea lor.

Teoria economica permite oamenilor sa inteleaga principalele probleme nationale. Ea descrie, explica si prevede functionarea economiei. Pentru majoritatea indivizilor, factorul decisiv se manifesta atunci cand cunoasterea stiintifica este folosita pentru elaborarea politicilor economice.

Daca teoria economica nu este numai o acumulare de adevaruri autentice, economistul este confruntat cu mai multe ansambluri de interpretari. Dar o privire atenta releva faptul ca intre economisti exista un acord larg asupra numeroaselor intrebari ale economiei pozitive, indeosebi asupra problemelor de microeconomie, precum sunt importanta pietei in procesul de alocare a resurselor, efectul reglementarilor statale, avantajele specializarii si relatiilor comerciale.

Stiinta economica are o mare utilitate normativa prin care sunt puse in practica ideile si teoriile economice. Ea ofera baza ideatic normativa pentru infaptuirea politicilor economice potrivit nevoilor de progres ale tarii. In conditiile unei economii tot mai complexe, stiinta economica are si isi accentueaza rolul predictiv.

In domeniul normativ intre economisti apar dezacorduri importante. Economistii au o conceptie diferita de restul populatiei in ce priveste importanta relativa a inflatiei si somajului, puterea sindicatelor, repartitia veniturilor, cresterea sau scaderea impozitelor, in aprecierea marilor probleme politice si etice.

Economia normativa implica percepte etice si juridice de valoare. Trebuie sa elaboreze guvernul si sa aplice programe de protectie sociala? Deficitul bugetar trebuie redus prin impozite mai ridicate sau prin reducerea cheltuielilor finantate de stat? Cresterea economica poate fi stimulata de stat prin investitii publice sau prin masuri de incurajare a sectorului public? Raspunsurile acestor intrebari tin mai mult de etica, de judecati de valoare, decat de fapte. Aceste probleme pot fi dezbatute, dar stiinta se bazeaza pe fapte. Nu este simplu formularea unor raspunsuri corecte la intrebarile: Care trebuie sa fie rata inflatiei? Trebuie societatea sa ajute persoanele defavorizate? Cat trebuie cheltuit pentru apararea nationala?

Intrebarile sunt solutionate prin decizii politice, nu de stiinta economica, dar cu ajutorul acesteia. Economistii au devenit consilieri in cadrul organismelor statale. Parlamentul si guvernul in mod permanent dezbat si iau decizii asupra unor variate probleme economice. Institutele de cercetare, expertii, consilierii studiaza principalele probleme economice si propun solutii.

*

In finalul capitolului introductiv, revenim la intrebarea: De ce studiem ECONOMIA? Poate cel mai bun raspuns este cel dat de J.M. Keynes, in ultima parte a Teoriei generale (pag.384-385). .daca ideile sunt corecte . ar fi o greseala . de a pune la indoiala forta influentei lor intr-o perspectiva mai indelungata . ideile economistilor si ale teoreticienilor politicii, si atunci cand au dreptate si atunci cand gresesc, exercita o influenta mai puternica decat se crede indeobste. Intr-adevar, putine alte lucruri guverneaza lumea. Oamenii de actiune care se cred liberi de orice influente intelectuale sunt de obicei robii vreunui economist defunct. Maniacii aflati la putere, pe care ii inspira glasuri ce numai ei le aud, isi extrag declaratiile delirante din operele vreunui scrib savant aparut cu cativa ani mai devreme. Am convingerea ca forta drepturilor castigate este mult exagerata in comparatie cu penetratia treptata a ideilor. Este adevarat, acesta nu actioneaza imediat, ci dupa un timp oarecare caci in domeniul teoriei economice si politice nu sunt multi aceia pe care ii influenteaza ideile noi dupa ce trec de varsta de 25 sau 30 ani, astfel incat este putin probabil ca ideile pe care functionarii publici, politicienii si chiar agitatorii le aplica la evenimente curente sa fie dintre cele mai noi. Dar, mai devreme sau mai tarziu, ideile si nu drepturile castigate sunt cele care se dovedesc periculoase, si in bine si in rau.