 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
ECONOMIE
Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala. |
| StiuCum
Home » economie
» economie politica
» Proprietatea, munca si repartitia - elementele de baza in economia romaneasca
|
|
Relatia dintre proprietate si munca in epoca contemporana si necesitatea restructurarii acestei relatii in economia romaneasca |
|
| in secolul al XlX-lea si chiar in prima jumatate a secolului al XX-lea in economiile capitaliste se manifesta un puternic antagonism intre proprietarii intreprinderilor si salariati, deci intre proprietate si munca. Concentrarea excesiva a obiectului proprietatii genera tensiuni si frana progresul economico-social. Imensul progres al stiintei si tehnologiei in perioada postbelica, modificarile structurale din tarile capitaliste dezvoltate au creat noi conditii pentru evolutia raportului dintre proprietate si munca. in cadrul acestui raport s-au conturat mai multe tendinte2. 1. Tendinta de difuzare a obiectului proprietatii, atat ca urmare a introducerii unor restrictii impotriva concentrarii excesi a obiectului proprietatii, cat si datorita cresterii posibilitatilor multor persoane de a economisi si insti. Numerosi functionari si muncitori au denit actionari la intreprinderile in care lucreaza si la alte intreprinderi. Extinderea actionariatului salarial prin facilitati de cumparare a actiunilor oferite salariatilor intreprinderii, prin acordarea de avansuri cu dobanda mica, rambursabile din salariu, pentru cumpararea de actiuni si distribuirea gratuita de actiuni, favorizeaza integrarea muncitorilor si functionarilor, genereaza o preocupare sporita pentru utilizarea si gestionarea rationala a obiectului proprietatii. O crestere progresiva a actionariatului salarial face sa se nasca un tip sociologic intermediar intre capitalist si salariat. Prin expansiunea serviciilor si informatizarea crescanda a societatii, multe persoane au denit intreprinzatori mici si mijlocii. 2. Accentuarea pluralismului formelor de proprietate marcheaza o modificare substantiala a relatiei dintre proprietate si munca. in conditiile mentinerii preponderentei proprietatii private in perioada postbelica se dirsifica formele de organizare a subiectilor proprietatii, are loc imbinarea functionarii proprietatii de diferite dimensiuni, proprietatea mica si mijlocie cu cea mare, in derea utilizarii eficiente a obiectului proprietatii si a resurselor de munca. 3. Unitatea de interese dintre proprietari si salariati s-a accentuat. Utilizarea si gestionarea cat mai rationala a obiectului proprietatii fiecarei intreprinderi asigura realizarea intereselor patronilor si salariatilor. De aceea intre cele doua parti se realizeaza o larga cooperare sub forme foarte variate pentru cresterea competitivitatii intreprinderii, pentru realizarea unei eficiente sporite. Cresterea numarului de actionari de-a lungul ultimelor doua decenii in tarile capitaliste dezvoltate, care se adauga fenomenului mai chi al cresterii clasei mijlocii si declinul numeric al clasei muncitoare fac sa devina arhaica viziunea dihotomica a lui Marx - capitalism contra proletariat1. 4. Modificarea raportului dintre niturile obtinute pe baza proprietatii si a celor obtinute pe baza muncii. Evolutia raporturilor dintre proprietate si munca este reflectata si pe ul repartitiei. in perioada postbelica, raportul dintre masa salariilor si a contributiilor pentru asigurarile sociale, pe de o parte si masa profitului pe de alta parte a denit supraunitar (in timp ce in secolul trecut era subunitar) si prezinta o tendinta de crestere in tarile capitaliste dezvoltate. Astfel, intre 1955 si 1975, raportul mentionat a evoluat in RFG de la 1,78 la 2,49, in Italia de la 1,10 la 3,00, in Japonia de la 1,13 la 1,732. Evolutia relatiei dintre proprietate si munca, in tarile care au trecut la socialism in perioada postbelica a avut la baza inlocuirea proprietatii private cu proprietatea socialista de stat si cooperatista. Dar caracterul formal al calitatii de coproprietar, generat de proprietatea socialista, a facut ca aceasta sa fie tratata ca o proprietate a nimanui, sa indeparteze salariatii si proprietarii de la munca, sa genereze ineficienta in activitatea unitatilor economice. Dupa 1989 in economia romaneasca proprietatea privata intemeiata pe munca a cunoscut o anumita extindere. Multi cetateni au denit intreprinzatori particulari pe baza economisirii si instirii unei parti din rezultatele muncii lor. Dar proprietatea privata a aparut si s-a dezvoltat si prin folosirea pe scara larga a acumularii primiti de capital, cale utilizata de actualele tari dezvoltate europene indeosebi in secolele XVII-XVIII. Practici ca furturile, specula, evaziunea fiscala, coruptia etc, utilizate pentru extinderea proprietatii private indeparteaza Romania de la realizarea unei economii de piata eficiente si echiile. De aceea se impune restructurarea relatiei dintre proprietate si munca. Restrangerea proprietatii private care are la baza practici ilegale si extinderea proprietatii bazata pe munca presupune o politica economica corespunzatoare, existenta cadrului legal, legislativ si institutional caracteristic economiei de piata, aplicarea legilor, inlaturarea tuturor barierelor din calea manifestarii liberei initiati.Infaptuirea privatizarii in economia romaneasca va declansa schimbarea opticii populatiei cu privire la propria sa existenta. Oamenii vor intelege tot mai mult ca civilizatia materiala si spirituala spre care aspira depinde in primul rand de propria activitate si nu este urmarea unei griji paternaliste a unor foruri de stat sau partide politice. Dezvoltarea proprietatii private care are la baza munca proprie va aa efecte favorabile asupra intregii evolutii economico-sociale. Printre acestea se inscriu: trezirea interesului pentru munca si sporirea eficientei acesteia, stimularea inclinatiilor spre economisire si instire, atenuarea discrepantelor dintre bogati si saraci, insanatosirea morala a societatii. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
