 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
ECONOMIE
Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala. |
| StiuCum
Home » economie
» economie politica
» Sistemul resurselor economice
|
|
Productia de marfuri - sistem de valorificare a resurselor economice |
|
| Toate resursele economice n-ar avea vreo semnificatie daca n-ar folosi obtinerii de bunuri materiale si servicii necesare satisfacerii trebuintelor individuale si sociale. Aceste bunuri si servicii, foarte limitate in zorii umanitatii fie ca au fost atrase direct din natura si consumate ca atare, fie ca au fost obtinute dupa anumite prelucrari ale resurselor economice. Deci, daca intr-o prima etapa omul venea in contact liber cu resursele naturale pe care si le apropria pentru consum, cu timpul au evoluat atat instrumentele si tehnicile activitatii, cat si structurile sociale in cadrul carora isi ducea existenta. Creste capacitatea omului de a desprinde si prelucra cantitati tot mai mari de resurse, el devine mai independent and posibilitatea sa-si creeze anumite surplusuri" de produse, peste necesarul sau de consum si a celor dependent Schimbul bazat pe echilente se realizeaza doar atunci cand, pe langa diviziunea muncii se manifesta si autonomia sau independenta producatorilor. Aceasta din urma are la baza proprietatea prita. Cand productia, in cadrul unui anumit sistem social, este destinata, in principal schimbului, putem spune ca avem de-a face cu o economie de schimb, sau cu o economie de tip marfar, caci bunurile si serviciile dobandesc aceasta calitate speciala, respectiv sunt marfuri. Spunem ca un bun (sau un serviciu) intruneste calitatea de a fi marfa daca nu este destinat consumului celui sau celor care-l produce, daca poate satisface o anumita necesitate individuala sau sociala si daca este insusit de beneficiar contra unui echilent, deci platindu-se celui sau celor ce l-au produs sau pur si simplu il poseda, pe baza unui pret, un volum anumit de alte bunuri sau servicii sau, intr-un stadiu mai evoluat al schimbului, cu bani.Intr-o formulare mai concisa spunem ca marfa este un produs al muncii omului, and o anumita loare de intrebuintare si destinat schimbului prin intermediul nzarii-cumpararii. Se poate deci vorbi de o economie de schimb atunci cand productia, in cadrul acelui sistem social, imbraca in majoritate forma de marfa, prin urmare este destinata schimbului prin intermediul pietei. Aparitia marfii si mai ales a productiei de marfuri a reprezentat o puternica schimbare in evolutia societatii omenesti in sensul ca a dinamizat ritmurile si dimensiunile activitatilor economice, a generat un interes imens pentru inotie si nu in ultimul rand, a schimbat statutul omului in angrenajul vietii sociale. Se afirma cu acest prilej un nou sector economic, al ramurilor prelucratoare ce au in frunte industria. Productia de marfuri cere disparitia oricarui monopol asupra resurselor astfel incat cel mai bun" sa si le poata insusi, conform regulilor economiei de piata. Industrializarea, care a insemnat rezultatul si premisa expansiunii productiei de marfuri, a generat un consum accelerat si imens de resurse. Datorita acestui fapt este foarte aderat ca omenirea a izbutit sa-si mute permanent granita nevoilor, atingand orizonturi nebanuite dar, pe de alta parte, s-au acumulat si mari primejdii pentru civilizatia umana. Desigur, astazi ne putem intreba daca aceasta locomoti" care este productia de marfuri se mai poate considera utila pentru abordarea secolului urmator si implicit a mileniului trei. Este greu sa dam un raspuns transant. Totusi, credem ca Alvin Toffler are dreptate cand sustine ca . ..intrand in Al Treilea Val, trebuie sa inaintam pas cu pas de la sistemele de productie poluante, cu risipa de resurse, folosite in era celui de Al Doilea Val, la un sistem mai AĞmeolicAğ care sa elimine risipa si poluarea prin aceea ca produsul si produsul secundar al fiecarei industrii devin materie prima pentru urmatoarea"1. Exista Ce alte efecte mai au dificultatile, aparute in sfera resurselor, asupra productiei de marfuri si a marfii in sine ? in ul productiei surprizele tot mai frecvente care apar din directia aprovizionarii cu resurse au generat o multiplicare a intreprinderilor mici si mijlocii, diversificarea profilurilor de fabricatie, actiunile tot mai numeroase gen joint--venture s.a.m.d.In tot acest carusel al schimbarilor, cei care au reusit sa depaseasca cea mai mare parte a acestor mari dificultati au dispus si dispun, in continuare, de un loros potential uman, de un loros rezervor de inventii si inotii, si de mari resurse financiare.In cazul tarii noastre sunt necesare mari reforme economice pentru ca sa putem face fata numeroaselor exigente la care ne-am referit. Daca unele tari au trecut de etapa asigurarii unei productii de marfuri arhisuficiente - mai ales la bunurile de larg consum - noi trebuie sa gasim, mai intai, resorturile capabile sa aduca nivelul productiei, mai ales in privinta sectorului alimentar, la un nivel concordant cu cerintele pietei. Resurse naturale in aceasta privinta avem, problemele fundamentale fiind determinate de organizarea si folosirea lor rationala.In prezent, sub forma de marfuri se gaseste marea majoritate a bunurilor si serviciilor care se consuma intr-o anumita tara. Daca sistematizam structural, bunurile ce fac obiectul nzarii-cumpararii, distingem urmatoarele grupari: factori de productie - materiali si umani - bunuri corporale destinate consumului personal, serviciile, banii, alte hartii de loare etc. in concordanta cu aceste grupari putem sili si anumite categorii de marfuri dupa cum urmeaza: a) marfuri corporale de consum personal, curent - alimente, imbracaminte, medicamente, bunuri de igiena personala etc.; b) marfuri corporale de consum indelungat - locuinta, mobila, obiecte de uz casnic de lunga folosinta etc.; c) marfuri incorporate de consum personal - servicii prestate de mijloacele mass-media, servicii telefonice, postale etc. ; d) marfuri incorporale de consum social - de instructie in scoli particulare, salubritate, iluminat, incalzit etc.; e) marfuri - capital reprezentand masini, utilaje, echipamente tehnice, instalatii, cladiri, constructii speciale etc. ; f) marfuri din sfera resurselor naturale - terenuri agricole, paduri, bogatii ale subsolului etc. ; g) marfa -forta de munca; h) marfuri corporale si incorporale produse ale cercetarii stiintifice -carti, brevete, licente, programe de calculator etc, cat si cele ale creatiei literar-artistice cum sunt: carti, opere din domeniul artelor plastice, muzicii etc.; i) marfuri sub forma serviciilor manageriale de marketing si management; j) marfa reprezentata prin bani si alte hartii de loare. Putem spune ca intr-o economie ansata, bazata pe regulile pietei, in sfera marfurilor se regasesc aproape toate bunurile si serviciile necesare vietii complexe a omului. And acest rol primordial in contextul economiei de piata, marfa se bucura de cea mai mare atentie atat in teoretic, cat si in cel practic. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
