 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
ECONOMIE
Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala. |
| StiuCum
Home » economie
» economie politica
» Piata capitalului si dobanda. bancile si bursele de valori
|
|
Dobanda - instrument de reglare a cererii si ofertei de capital |
|
| Asa cum s-a subliniat mai sus, orice credit este purtator de dobanda. Dobanda este un concept care reflecta numeroase aspecte din viata economica, motiv pentru care, in teorie si in practica i se acorda o insemnatate deosebita. Ea constituie un punct de referinta in plasarea disponibilitatilor banesti si in incitatia" de a investi. Din acest considerent (si nu numai), dobanda constituie un instrument cu numeroase lente in incercarile de dirijare a evolutiei economiei de piata. Despre dobanda, P. Samuelson spune ca este pretul specific" platit pentru a treia mare categorie de factori de productie: capitalul"1. Dobanda reprezinta deci suma ce revine proprietarului oricarui capital antrenat (sub forma de imp Prin urmare, daca pentru resursele imprumutate este justificata dobanda, atunci judecand economic, ea se cuvine si resurselor proprii folosite in calitate de capital, pentru ca tocmai speranta obtinerii unui echilent cu dobanda pietei justifica utilizarea lor in scopuri investitionale. Se desprinde concluzia ca dobanda nu este o caracteristica doar a capitalului de imprumut, ci a oricarui capital, prin a carui folosire sporesc resursele viitoare. Daca posesorul capitalului este si intreprinzator, el isi insusi in mod direct, din nzarea produselor, remuneratia capitalului echilenta cu dobanda pietei; daca el da cu imprumut, primi dobanda de la debitor ca venit indirect. Pentru debitor, dobanda este un cost, o plata inclusa in costul de productie. El plateste dobanda pentru a intra in posesia resurselor care este mai de pret decat stapanirea viitoare a lor. Atata timp cat oamenii cred ca isi pot spori productivitatea in viitor, prin intrarea in prezent in stapanirea resurselor si crearea de capital din ele, vor fi dispusi sa plateasca o prima pentru a obtine resursele acum, in loc sa astepte pana le vor castiga"4.In sfarsit, daca se are in vedere ca obiectul tranzactiei de imprumut il constituie banii priviti ca lichiditate, dobanda reprezinta pretul renuntarii la lichiditate, cerut de cel ce acorda creditul sau pretul consimtit a fi platit de cel ce face imprumutul pentru procurarea lichiditatii. Marimea dobanzii se exprima cu ajutorul a doi indicatori: a) masa dobanzii (D') ; b) rata dobanzii, respectiv venitul anual exprimat in procente (d'). D = Cd' x t iar d' = D/C x 100In care : C reprezinta capitalul ansat, respectiv creditul acordat, iar t, reprezinta timpul pentru care se acorda. Aceasta este formula dobanzii, adica a platii pentru serviciul adus de un capital imprumutat pentru o perioada de un an de zile. Daca un credit se acorda pe mai multi ani, dobanda anuala se capitalizeaza, respectiv se adauga anual la creditul acordat initial1; calculandu-se dobanda la dobanda. in acest caz, pentru calcularea sumei totale pe care debitorul o datoreaza creditorului la expirarea termenului prezut se foloseste relatia dobanzii compuse: D = (1 + d')n d' = rata dobanzii anuale; n = numarul de ani pentru care se acorda creditul sau D = Sn-C; Sn = C(l+d')nIn care: Sn - suma totala pe care debitorul o plati creditorului dupa n ani. Dobanda indeplineste un rol important in mecanismul de functionare a economiei, fapt pus in evidenta de urmatoarele functii: a) influenteaza repartizarea factorilor de productie, orientandu-i catre activitatile care asigura utilizarea lor cu eficienta ridicata; b) constituie o modalitate de stimulare a agentilor economici in economisirea unei parti insemnate din veniturile lor; c) ofera bancilor posibilitatea recuperarii cheltuielilor efectuate si obtinerii unui profit normal; d) reprezinta o importanta parghie in redistribuirea venitului. Ca element al contractului de credit, dobanda este o marime riabila in timp, fiind influentata de numerosi factori: a) Un prim factor cu audienta si accepilitate generala este productivitatea capitalului, care difera de la o perioada la alta. Or, intreprinzatorul cand isi propune sa mobilizeze un capital suplimentar trebuie sa elueze realist posibilitatea de renilitate, respectiv dimensiunea profitului, atunci cand negociaza nivelul dobanzii, intrucat el trebui sa remunereze corespunzator pe detinatorul de capital. Pe de alta parte, si detinatorii de capitaluri - provenite in mare masura din economii - in calitate de creditori trebuie sa aprecieze gradul real de productivitate a capitalului, atunci cand isi formuleaza pretentiile cu privire la dobanzi, creand conditii ca intreprinzatorii sa continue sa existe si sa poata astfel fructifica si in viitor capitalul oferit. Se impune deci o intelegere realista a relatiei dintre rata profitului si rata dobanzii; creditul poate fi antajos si pentru creditori si pentru debitori daca rata dobanzii este mai mica decat rata profitului. b) Factorul esential in determinarea nivelului dobanzii este raportul dintre oferta si cererea de credite. in teoria moderna a dobanzii nivelul acesteia este considerat a fi rezultatul tensiunii dintre cererea si oferta intregii mase de bani aflate in circulatie. Oferta de credite este data, inainte de toate, de nivelul economisirii in tara respecti, de optiunile traditionale ale populatiei pentru economii. Evolutia nivelului de economisire poate fi stimulata de nivelul dobanzii, dar oricare ar fi nivelul dobanzii, exista un nivel dat al economisirii. La acesti factori se adauga si silitatea economica si politica care are un rol deosebit in formarea capitalului; orice fenomen de insilitate politica si de dezechilibru economic, in special inflatia, diminueaza nivelul economisirii si influenteaza negativ dimensiunile resurselor de creditare. Cererea de credite este interconditionata de cei trei mari debitori: guvernul, agentii economici si familiile, deopotri influentati de evolutia activitatilor economice si de tendintele de dezvoltare a investitiilor. Nivelul dobanzii - in urma confruntarii celor doua categorii corelative ale pietei de credite (sau a capitalului de imprumut) - este dat de punctul de intersectie dintre curba cererii si curba ofertei de capital de imprumut. Punctul de intersectie unde cererea este egala cu oferta determina dobanda de echilibru. Daca rata dobanzii scade, pe piata se vor satisface toate cerintele de capital, dar daca rata dobanzii creste, creste oferta de capital c) Un alt factor general ce determina nivelul dobanzii este lichiditatea; silirea nivelului dobanzii in cadrul contractului de credit fiind si o expresie a compromisului intre creditorii care doresc o cat mai ridicata lichiditate si debitorii interesati in a plati cat mai putin. d) Riscul nerambursarii reprezinta un alt factor general al nivelului dobanzii. Rambursarea la termen a imprumutului constituie o conditie a perpetuarii raporturilor de credit si a sistemului de credit ca si o cerinta generala care poate fi asigurata prin masuri de evitare si/sau de acoperire a eventualului risc. Din aceste considerente se impune si separarea elementelor de structura ale dobanzii in: - dobanda pura care este costul utilizarii capitalului si - plata necesara pentru recuperarea riscului nerambursarii, respectiv pentru acoperirea ubelor suferite pe aceasta cale. O asemenea considerare a riscului si a solutiilor de acoperire motiveaza o politica personala a bancilor in domeniul dobanzilor, orientata dupa gradul de risc pe care il presupune fiecare credit acordat si, evident, functie de conditiile reale pe care le are fiecare debitor. Pe de alta parte, si deponentii care asigura partea precumpanitoare a resurselor bancilor, sunt, in mai toate tarile, asigurati prin institutii speciale pentru redobandirea integrala a sumelor depuse. In acest sens, pentru determinarea riscului de credit si limitarea acestuia, Banca Nationala a Romaniei a silit pentru societatile bancare romanesti obligativitatea clasificarii creditelor acordate in una din urmatoarele cinci categorii: standard, in obsertie, substandard, indoielnic si pierdere. La incadrarea creditelor in una din cele cinci categorii, bancile trebuie sa tina seama de performantele financiare ale clientului lor, precum si de capacitatea acestuia de a-si onora datoria la scadenta. e) Dinamica ratei dobanzii este infleuntata si de inflatie. De regula, inflatia determina majorarea ratei dobanzii in vederea compensarii reducerii puterii de cumparare a banilor; dar poate duce si la sporirea ofertei de capital de imprumut, and in acest caz ca efect tendinta de scadere a ratei dobanzii. f) Politica guvernului poate, de asemenea, influenta intr-un sens sau altul evolutia ratei dobanzii. Daca pe piata capitalului de imprumut sunt preponderenti factorii ce actioneaza in directia cresterii ratei dobanzii, guvernul poate, prin institutiile abilitate, interveni in sensul stoparii acestui proces, silind un plafon maxim al ratei dobanzii. Dar, efectele pot fi contradictorii: solicitantii de credite isi vor spori cererile in conditiile unei dobanzi mai reduse, iar ofertantii, descurajati de reducerea ratei dobanzii, vor micsora oferta de credit generand in final o cerere de credite de imprumut nesatisfacuta, in conditiile in care exista disponibilitati banesti in economie. g) Rata dobanzii depinde si de conjunctura economica; in perioadele de relansare economica, pentru stimularea investitiilor, rata dobanzii scade, in timp ce in perioadele de recesiune aceasta creste. Pentru tara noastra, aflata in tranzitie, trecerea de la mecanismul administrativ de control al masei monetare la mecanismele specifice economiei de piata a presupus adoptarea unor dobanzi real-pozitive, astfel incat sa se asigure echilibrul dintre cererea si oferta de bani si sa nu se permita transferul fara echilent al resurselor de la creditori la debitori. Dar politica ratei dobanzilor a BNR a atins acest obiectiv abia in iunie 1992, cand rata nominala lunara a dobanzii a fost de 6,67% iar rata reala de 2,27% si s-a mentinut poziti doar trei luni (pana in decembrie 1992) cand a coborat la nivelul de 5,8%. Explicatia este ca desi aceasta rata a fost mentinuta pana in decembrie 1992, impactul ei a fost neutralizat treptat ca urmare a raspunsului Bancii Nationale la presiunile tot mai insistente din partea sectorului real pentru creditarea in conditii preferentiale. Practic, intreaga crestere a masei monetare din ultimele luni ale anului 1992 s-a realizat pe seama creditelor cu dobanda preferentiala, refinantarea in conditii curente scazand tot mai mult in cifre absolute si relative"1. Anul 1993 reprezinta un moment de schimbare esentiala a politicii ratei dobanzii (diversificarea liniilor de credite si, in consecinta, largirea structurii ratei dobanzii) ca, de altfel, a intregii politici monetare. Prin revenirea la dobanzi real-pozitive (din noiembrie 1993) s-a respectat regula potrivit careia, pentru a fi eficace, cresterea dobanzilor trebuie sa se produca brusc, iar scaderea gradual, pe masura atenuarii presiunilor inflationiste"2.In consecinta, dobanda trebuie privita cel putin din urmatoarele puncte de vedere : a) al deponentilor, dobanda formandu-se nu numai in functie de inflatia anticipata ci si functie de costul de oportunitate al renuntarii la luta, care este direct proportional cu deprecierea asteptata a monedei noastre nationale; b) al bancilor comerciale. Ratele inalte in termeni reali ale dobanzilor au efecte pozitive asupra capitalului acestora si a fenomenelor selectiei (debitorii cei mai buni fiind nevoiti sa suporte, prin costurile mari, lipsa de performanta a debitorilor rau-platnici); c) al solicitantilor de credit. in primul rand, cresterea dobanzilor obliga pe orice solicitant sa reconsidere celelalte alternative de finantare : din profitul propriu, prin arierate fata de alte firme sau prin arierate fata de buget. in al doilea rand, imposibilitatea eschirii intreprinderilor de la obligatiile lor fata de furnizori si fata de buget permite sa se deruleze procesul de restructurare. in al treilea rand, chiar daca pentru unele intreprinderi, rau platnice, creste dependenta fata de subventiile bugetare, subventionarea se face transparent, asigurand acel zid de protectie intre partile mai putin viabile din economie si sectorul bancar ; d) al economiei nationale in ansamblu. O dobanda real-poziti constituie o conditie de baza pentru remonetizarea economiei, pentru cresterea creditului intern (de la 610, 2 mild. lei cat era in 1990 s-a ajuns la 17028 mild. lei in 1995) si pentru imbunatatirea comportamentului agentilor economici in directia diminuarii imobilizarilor de stocuri. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
