 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
ECONOMIE
Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala. |
| StiuCum
Home » economie
» economie politica
» Oferta de marfuri in economie
|
|
Caracteristicile ofertei de marfuri si tendinte privind evolutia acesteia |
|
| Evoluand sub influenta unei multitudini de factori de ordin tehnologic, economic, social sau de alta natura, oferta de marfuri prezinta o serie de tendinte, care se contureaza cu caracter de legitate pentru intreaga economie. in acelasi timp, respectivii factori genereaza frecnte si sinuoase modificari in componenta si in formele de manifestare a ofertei, reclamand preocupari continue cu privire la adaptarea acesteia la specificul cererii de consum. Dat fiind faptul ca se adreseaza unei mase mari de consumatori, cu structuri deosebite, atat in ceea ce priste consumul propriu-zis, constituind segmente bine definite in cadrul pietei totale - piata bunurilor de consum individual si piata bunurilor de consum productiv -, cat si in ceea ce priste modul de adjudecare a dirselor produse, unele caracteristici sunt comune p » Ca o caracteristica comuna apare tendinta de crestere continua si in ritm intens a volumului de marfuri oferit pietei. Fenomenul apare ca urmare a imbinarii a doua elemente importante ce actioneaza concomitent in cadrul economiei mondiale. Primul are in dere sporirea permanenta a capacitatii de productie si a productivitatii muncii generate de frecnta ridicata a descoperirilor stiintifice si de cresterea gradului de aplicabilitate, care au drept rezultat sporirea continua a volumului de produse pus la dispozitia populatiei si a consumatorilor productivi. Cel de al doilea element se refera la acea mondializare a pietei, prezentata in modulul anterior, care contribuie la accentuarea gradului de penetrare, in cadrul fiecarei piete interne, a unor produse realizate pe terte piete externe. Asa dupa cum s-a subliniat anterior, comertul mondial a crescut in ultimele decenii mai puternic decat productia, creand interdependente producti si sporind gradul de penetrare pe dirse piete. Or, acest element are dubla influenta asupra ofertei: ca stimulent de crestere continua si puternica a productiei, ca urmare a existentei unor piete de desfacere relativ deschise; ca sursa de alimentare si sporire neintrerupta a ofertei din cadrul diferitelor piete interne, nationale. » Aceleasi fenomene sublimate anterior, ce caracterizeaza evolutia economiei mondiale si a fiecareia dintre tarile conectate la aceasta - dezvoltarea productiei autohtone, extinderea interdependentelor producti si sporirea continua a gradului de penetrare pe dirse piete nationale a produselor straine -genereaza si importante schimbari sortimentale in structura ofertei de marfuri. Ca un important efect al acestor schimbari apare dirsificarea continua a ofertei de marfuri. Acest aspect se materializeaza in largirea puternica a gamei sortimentale de produse, precum si in crearea de noi produse, care inlocuiesc pe cele existente. in epoca contemporana, alaturi de perfectionarile tehnice si de functionalitate ce se aduc produselor, un loc important revine crearii unor ramuri si subramuri care furnizeaza produse noi, cum sunt: inlocuitori din piele, fibre si fire sintetice, aparatura electronica, informatica, ansambluri cibernetice si roboti etc. » Cu toate ca obiectul modulului de fata il formeaza bunurile si nu serviciile, este necesar sa le aducem totusi in discutie si pe acestea, tinand seama ca una dintre caracteristicile ofertei de marfuri contemporane o constituie impletirea stransa a bunurilor cu serviciile in procesul de satisfacere a nevoilor si cresterea considerabila a ponderii serviciilor, ca element constitutiv al ofertei. Peste tot in lume, serviciile se implementeaza functional in consum, datorita gradului ridicat de adapilitate la nevoile de consum si, in special, ca urmare a dezvoltarii puternice, din a doua jumatate a secolului nostru, a tehnicilor si tehnologiilor care au contribuit la elasticizarea bazei tehnico-materiale a acestora, usurand astfel procesul de organizare si accentuand capacitatea de penetrare in sistemul de satisfacere a nevoilor de consum. Aceasta a facut ca in ultimii 30 de ani serviciile sa-si sporeasca volumul activitatii cu aproximativ 60%, in toate tarile dezvoltate, apreciindu-se ca se va ajunge ca, in anul 2000, sa se detina circa 75-80% din sistemul de satisfacere a trebuintelor . Fenomenul prezinta importanta pentru oferta de bunuri, cel putin din doua puncte de dere. Primul se refera la faptul ca dezvoltarea ofertei de servicii genereaza o puternica concurenta cu oferta de marfuri, fortand-o la preocupari de perfectionare, dirsificare sortimentala, imbunatatiri calitati si politici adecvate de preturi. Cel de-al doilea priste asigurarea unui proces superior de utilizare a bunurilor din structura ofertei, multe dintre servicii fiind legate de sporirea gradului de satisfacere a consumatorilor vizand realizarea acrului de cumparare si sistemul de garantie, de utilizarea si intretinerea multor bunuri din structura ofertei. » Ca un corolar al caracteristicilor ofertei, prezentate mai sus, apare si o alta trasatura contemporana a acesteia, respectiv cresterea calitatii bunurilor care o alcatuiesc. Generata de perfectionarea continua a productiei si a tehnologiilor utilizate, precum si de existenta unor piete deosebit de exigente, sporirea nilului calitativ al produselor constituie, in actuala etapa de dezvoltare a economiilor nationale, mobilul tuturor actiunilor producti. Cresterea calitatii ofertei se materializeaza in doua importante procese: dirsificarea productiei, prin aparitia produselor noi, superioare calitativ; imbunatatirea parametrilor de calitate la produsele existente, pe baza valorificarii superioare a materiilor prime si a perfectionarii tehnologiilor de fabricatie. In legatura cu aceasta caracteristica a ofertei de marfuri, mai trebuie subliniat faptul ca, in conceptia moderna despre produs si calitate , aceasta din urma este avuta in dere c » in ceea ce priste caracteristicile specifice doar unui anumit 'segment al ofertei de marfuri, sunt aduse in discutie numai cele privind bunurile de utilizare productiva. Aceasta, intrucat bunurile de utilizare productiva, indiferent de grupa din care fac parte, in cadrul structurii ofertei tratata anterior, se disting printr-o serie de particularitati a caror cunoastere prezinta o importanta deosebita pentru conturarea politicii macrocomerciale, in legatura cu oferta respectiva . Astfel, prin locul pe care il ocupa in procesul de productie, bunurile de utilizare productiva conditioneaza intreaga activitate lucrativa a utilizatorilor. Modul in care fiecare produs sau material intervine in cadrul general al unitatilor utilizatoare influenteaza asupra calitatii si regularitatii productiei, asupra pretului de vanzare a produselor finite sau asupra valorii serviciilor ce urmeaza a fi realizate de intreprinderi, precum si a sistemelor de comercializare a produselor sau a serviciilor realizate. O alta caracteristica a bunurilor de utilizare productiva, ca elemente ale ofertei de marfuri, consta in aceea ca forma, compozitia, fiabilitatea, gabaritul, prezentarea, calitatea, utilizarea si randamentul lor sunt strict definite din punct de dere tehnic. Drept urmare, el sunt cautate, alese, incercate si achizitionate in functie de parametrii tehnici. Fiind purtatoare ale unor servicii si capatand o valoare reala numai pe masura utilizarii lor in procesul de productie, aceste produse obliga ofertantii la o cunoastere a nevoilor reale, la o definire a serviciilor optime ce trebuie oferite si a modalitatilor de materializare si de acordare a acestor servicii. Intrarea in consum a bunurilor de utilizare productiva este conditionata de politica de optimizare a activitatii fiecarei firme utilizatoare. Complexitatea tehnica sub care se prezinta in general aceste bunuri, nilul parametrilor functionali si importanta lor in procesul de utilizare fac ca pretul sa fie ridicat. Datorita acestui fapt, dorinta de cumparare a consumatorilor nu antreneaza automat sau imediat comanda pentru bunul necesar; intentia de achizitionare este incorporata in bugetul de cheltuieli al unitatii, care, la randul sau, se afla sub imperiul unor considerente de ordin financiar sau economic, ce se constituie ca obiectiv al firmei respecti. Cea mai mare parte a produselor ce formeaza structura ofertei din cadrul pietei bunurilor de utilizare productiva se caracterizeaza, de asemenea, printr-o durata de intrebuintare, facand parte din grupa bunurilor durabile, prezentata anterior. Marimea duratei de intrebuintare depinde de specificul procesului la care participa si de intensitatea sau de gradul de solicitare la care sunt supuse. Acest aspect prezinta importanta pentru activitatea economica, deoarece permite cunoasterea faptului ca, plecand de la perspectiva duratei de folosire, utilizatorul apreciaza produsele respecti prin intermediul parametrilor care cuantifica performantele tehnice, prin robustetea si prin perioada de functionare garantata. Acelasi aspect antreneaza mari responsabilitati si din partea firmelor producatoare, atat in ceea ce priste asigurarea unei bune functionari a acestor bunuri, ,AŤat si in ceea ce priste rapiditatea si calitatea interntiilor in cazul remedierii unor deficiente internite pe parcurs. Bunurile de utilizare productiva genereaza o structura rigida a pietei in cadrul careia intra ca obiect. In aceasta privinta, piata unui produs oarecare poate fi ata cu un imens rezervor in care se gasesc toti cumparatorii potentiali. In cazul produselor de consum individual, rezervorul este alimentat in permanenta prin numeroase surse, ceea ce implica o modificare continua si intensa a nilului sau. Dimpotriva, pentru bunurile industriale, alimentarea nu se face decat printr-un singur canal si cu debit aproape fix. Din aceasta cauza, rezulta variatii putin sensibile si de slabe amplitudini. Altfel spus, spre deosebire de bunurile de consum individual, bunurile destinate utilizarii producti contureaza o piata cu o structura rigida si modificari lente . |
|
|
Politica de confidentialitate
|
