Din incursiunile facute mai sus in istoria gindirii economice, s-a putut desprinde tendinta generala de largire a frontierelor acestei stiinte, ele cu-prinzind noi si noi teritorii, de procese si aspecte economice, fapt ce s-a dovedit pozitiv pe linia dezvoltarii stiintei economice si verificarii sau confruntarii acesteia cu realitatile. S-a vazut insa si existenta acelor cazuri extreme in care stiinta economica si-a extins asa de mult frontierele incit practic, ea a fost subordonata sau chiar inghitita de elementele politice si ideologice, transformindu-se intr-o unealta a acestora fara a mai avea posibilitatea de a aborda si trata problemele economice de pe pozitii stiintifice.
Exista insa si numeroase cazuri inverse, tot extreme, de ingustare exagerata a frontierelor, cind stiinta economica studiaza doar comportamentul oamenilor in relatiile lor de schimb sau cind ea se ocupa doar de problemele prind alocarea resurselor in care mijloacele disponibile, gusturile si tehnicile de productie sint considerate ca date. Edent, in asemenea cazuri frontierele apar mult prea restrictive in raport de ceea ce se asteapta de la stiinta economica si de la studiile care se elaboreaza si care trebuie sa aiba nu numai consistenta si precizia stiintifica, ci si utilitatea practica.
Daca o largire exagerata a frontierelor poate duce la situatia - asa cum am vazut - ca disciplina economica sa-si piarda caracterul stiintific si chiar identitatea, o restringere prea drastica a frontierelor, printr-o specializare prea ingusta, poate face ca stiinta economica sa cistige prin profunzime si prin precizie, insa sa ramina in afara cercetarilor stiintifice probleme reale importante ale sistemelor economice.In legatura cu consecintele unei astfel de tendinte ni se par interesante urmatoarele reflectii ale lui Lloyd Reynolds: specializarea in crestere a stiintei economice este de obicei justificata pe temeiul diziunii muncii stiintifice. Economistul, se spune ca poate fi mai productiv pe acel teren mai restrins pe care uneltele sale sint cele mai potrite. Este un lucru edent in aceasta printa. Variabilele cu care economistii lucreaza astazi sint mai cuantificabile, teoremele mai elegante, rezultatele cercetarilor mai precise decit cu una sau doua generatii in urma.
Acest cistig in precizie este cumparat la un cost al scopului mai ingust si mai putin rotunjit" in analiza. insa aici se argumenteaza ca problemele pe care economistul le-a aruncat dincolo de ignoranta vor fi culese de sociolog, de psihologul social, de politolog. Atunci, la timpul potrit, echipele interdisciplinare, vor descinde in economie pentru a da o explicatie completa a functionarii sale. Insa rezultatele obtinute pina acum au fost nemultumitoare, constata Reynolds. Economistul spune solemn Dincolo de acest punct nu pot merge, si astfel cedez problema colegului meu politolog". Insa acesta este un comportament pur ritualist, formal. Alt indid nu se afla acolo. Sau, daca se afla, el este interesat in constructia modelelor sale proprii, mai degraba decit in imbunatatirea modelelor noastre. in felul acesta disciplinele sociale nii se intersecteaza intr-un mod apreciabil si problemele ramin pierdute in ezitare, conchide Lloyd Reynolds.
Desi asupra acestor probleme vom mai reveni in cursul unor analize specifice, cred ca este necesar sa aducem urmatoarea precizare. Pastrarea unui echilibru in ceea ce priveste trasarea frontierelor, fara indoiala, este necesara din punctul de vedere al dezvoltarii si pastrarii autonomiei stiintei economice. Totusi, necesitatea efectuarii unor incursiuni sistematice atit de catre economisti pe teritoriul altor discipline, cit si de catre alte profesii pe terenul stiintei economice se impune tot mai mult, intrucit aceasta este o cale importanta pentru a identifica noi tendinte, a da explicatii satisfacatoare la diferite fenomene si pentru a contribui la progresul stiintelor sociale. Asemenea incursiuni nu pot fi facute insa de amatori, ci fie de rfurile profesionale ale diferitelor discipline, fie de persoane cu o pregatire speciala interdisciplinara.In acest modul am aratat, mai mult sub forma unor exemple, modificarile mai semnificative care au avut loc in frontierele stiintei economice in dublu sens: cel al sferei de cuprindere a structurii sistemelor reale (referentiale); cel al sferei de cuprindere a structurii stiintei economice. Asa cum am afirmat mai sus - anticipind lucrurile - asemenea transformari au stat la originea rupturilor si salturilor ce s-au produs in gindirea economica. in sprijinul afirmatiei facute mai sus in legatura cu transformarile stiintei economice nu am dispus de toate elementele stiintifice necesare. De aceea, in urmatoarele doua module ne propunem sa analizam unele probleme generale metodologice prind restructurarea stiintei economice, precum si mecanismele ce stau la baza acestei restructurari.
|
